INTRODUCERE. - Psalmul 68 celebrează modul triumfător în care Domnul l-a condus pe Israel din vremea exodului până în zilele psalmistului. El descrie prin amănunte impresionante călătoria lui Israel prin pustie, cucerirea Canaanului, fuga împăraţilor ostili şi întemeierea finală a Ierusalimului ca centru religios a naţiunii. Tonul mesianic al Psalmului 68 sau cel puţin al unei părţi din el este atestat de citarea de către Pavel în Efeseni 4,8. Porţiuni din Psalmul 68 au fost adesea cântate de către Hristos (vezi E.G. White, Material suplimentar la Psalm 66,1-5).
Din cauza numeroaselor cuvinte şi expresii unice din strofele ei, Psalmul 68 a pus multe probleme de interpretare. În 1851, Eduard Reuss a publicat o carte de dimensiuni reduse în care a adunat material din 400 de comentarii care fuseseră scrise în decursul timpul despre acestui psalm. De atunci, se susţine că au apărut cel puţin alte 400 comentarii. Totuşi unicul progres notabil în vedere unei înţelegeri mai bune a acestui psalm l-a constituit doar descoperirea literaturii ugaritice (vezi p. 618). Literatura aceasta a mai dovedit că psalmistul a folosit o terminologie foarte veche.
W. F. Albright şi T. H. Robinson consideră că psalmul este o colecţie de strofe de deschidere ale
unor imnuri vestite. Cu privire la preambul vezi p. 616, 627.
1. Dumnezeu Se scoală. [Să se scoale Dumnezeu, KJV]. Vezi la Psalm 3,7. Psalmul 68 începe cu o serie de afirmaţii asemănătoare cu expresiile formulei folosite "când pornea chivotul" în pustiu (Numeri 10,35). Solomon a folosit expresii asemănătoare când a fost aşezat chivotul în Templu (2 Cronici 6,41).
Cum se risipeşte fumul. Metaforele din acest verset exprimă neputinţa totală a vrăjmaşilor în faţa puterii lui Dumnezeu (vezi Psalm 37,20; 97,5; Osea 13,3; Mica 1,4). Ultima parte a v. 2 şi prima parte a v.3 se aseamănă întrucâtva cu ultimul verset al cântării Deborei (vezi Judecători 5,31).
Se bucură. [Să se bucure, KJV]. Apelul la manifestarea bucuria este scoasă evidenţă de repetiţia întreită. Versetul 3 încheie introducerea acestui imn voios de biruinţă.
Faceţi drum. [Proslăviţi, KJV]. De la ebr. salal, care are sensul principal de "a înălţa", "a slăvi".
Celui ce înaintează prin câmpii.[Care călăreşte pe ceruri, KJV]. Ebraicul rokeb ba'araboth a prezentat multe dificultăţi de interpretare. Traducerea KJV "ceruri" pentru 'araboth este remarcabilă, întrucât în oricare altă ocazie 'arabah se pare că înseamnă "deşert". Totuşi, în ugaritică, unde 'arabah este scris cu un p în loc de b, cuvântul înseamnă nori. Termenul ugaritic nevocalic rkb'rpt, "călăreţ al norilor", este un epitet pentru Baal deseori întâlnit. Astfel, traducând "ceruri", traducătorii KJV s-au apropiat deosebit de mult de ceea ce se consideră acum a fi o definiţie veritabilă a termenului.
Domnul. [Jah, KJV]. Ebr. Yah, o formă scurtă a lui Yahweh (vezi Exod 6,3; vol. I, p. 171-173; vezi la Exod 15,2).
Tatăl. [Un Tată, KJV]. Dumnezeu Îşi descoperă oamenilor caracterul prin faptele Sale de bine. Cu cât oamenii vin într-o legătură mai strânsă cu El, cu atât mai clar îşi dau ei seama de grija Lui plină de îndurare faţă de copiii Săi. Hristos "Şi-a întins cortul alături de corturile oamenilor ca să poată să locuiască printre noi şi să ne facă cunoştinţă cu caracterul şi viaţa Sa divină." (DA 23).
Expresia "un tată al orfanilor şi judecător al văduvelor" apare de două ori în textele ugaritice care descriu un străvechi domnitor drept.
Dumnezeu dă o familie celor părăsiţi. [Dumnezeu aşează pe singuratic în familii, KJV]. Tabloul acesta este al unui bărbat necăsătorit sărac, care nu are bani să plătească zestrea pentru mireasa sa şi de aceea nu poate întemeia o familie. Dumnezeu Se îngrijeşte de el şi îi zideşte o casă. Imaginea aceasta îşi are o paralelă în ugaritică, unde apare afirmaţia "casa celui necăsătorit e închisă".
Prinşii de război... îi face fericiţi. [legaţi cu lanţuri, KJV]. Ebr. kosharoth, un cuvânt care apare numai aici în VT. Traducerea "lanţuri" a KJV este îndoielnică. Comentatori recenţi sugerează termenul de "fericire" sau "prosperitate". În ugaritică cuvântul înseamnă "cântăreţe", aşa că expresia poate fi tradusă "scoate afară pe prizonieri cu [acompaniamentul] cântăreţilor".
Când ai ieşit. Versetul acesta introduce tema măreaţă a psalmului. Aici începe o pleiadă de aluzii la marşul triumfal al lui Israel prin pustie până în Canaan, Dumnezeu fiind pururi în frunte. Retrospectiva istorică se întinde până la v. 18.
Oprire. [Selah, KJV]. Vezi p. 629.
S-au topit. [Au picurat, KJV]. De obicei luat din ebr. naţaph, "a picura", "a curge picături". Totuşi este probabil derivat din ţapap, "a se frământa", arabicul ţaffa, "a bate aripile", şi aramaicul ţpţp, "a licări". În felul acesta se obţine o paralelă perfectă cu primul vers: "Pământul s-a zguduit, cerurile s-au frământat".
S-a zguduit Sinai. Cu toate că prezenţa lui Dumnezeu s-a manifestat continuu în cursul lungii călătorii prin pustiu, maiestatea Lui glorioasă s-a arătat îndeosebi la Sinai (vezi Exod 19,16-18; PP 339, 340).
Ebr. zeh Sinay, de obicei redat "acest Sinai", a fost recunoscut de H. Grimme ca un titlu vechi al lui Iehova şi poate fi tradus "Cel de pe Sinai".
O ploaie binefăcătoare. [Ploaie îmbelşugată, KJV]. Poate o aluzie la mana pe care se spune că Dumnezeu "a plouat" (Psalm 78, 24).
Poporul Tău. [Adunarea Ta, KJV]. Ebr. chayyah, "turmă". Dumnezeu este Păstorul blând al lui Israel (vezi la Psalm 23,1). Nenorociţi. [Săraci, KJV]. Este descrisă turma lui Dumnezeu în timpul pribegiei ei prin pustie, depinzând în totul de Dumnezeu.
Un cuvânt spune. Versetele 11-14 fac aluzie la cucerirea Canaanului.
Aducătoare de veşti bune. [Care vestesc, KJV]. Ebr. mebaśśeroth, "vestitori", de la verbul baśar, "a vesti". Forma este feminin plural şi prin urmare se referă la femei vestitori. În cadrul psalmului, mebaśśeroth erau probabil grupe sau cete de cântăreţe care celebrau evenimente mari, de pildă întoarcerea oştirilor biruitoare (vezi 1 Samuel 18,6, 7, vezi la Exod 15,20.21).
Împăraţii. Regii canaaniţi (vezi Iosua 24,11-13).
Fug, fug. O repetare puternică, expresivă. Când sunt faţă în faţă cu puterea Dumnezeului lui Israel, împăraţii pământului se împrăştie repede.
Vă odihniţi în mijlocul staulelor. [Zaceţi între oale, KJV]. Acest pasaj dificil a fost făcut clar de ugaritică (p. 618). Ebr. shephattayim, tradus "oale" în KJV şi "staule" în RSV, de fapt înseamnă pietre de vatră. Vechile locuinţe conţineau două pietre de vatră, tot la fel este şi acum în multe familii de arabi nomazi. În plus, pasajul ar trebui să fie tradus ca o întrebare şi legat de versetul anterior: "Veţi rămâne şezând lângă pietrele de vatră?" Întrebarea face de ocară pe aceia care în caz de forţă majoră naţională stau acasă, când probleme grave sunt în joc.
Acoperite de argint. O imagine frumoasă care sugerează jocul luminii soarelui pe penajul unui porumbel în zbor. Diferite cuvinte şi expresii de aici găsesc paralele apropiate în ugaritică. Totuşi, scopul imaginii acestui porumbel care zboară este obscur în contextul acestui psalm.
A împrăştiat...pe împăraţi. Evident o referire la deruta împăraţilor Canaanului când Iosua a invadat ţara (Iosua 10,10.11).
Ningea în Ţalmon. Dumnezeu a împrăştiat pe împăraţi, aşa cum zăpada de pe muntele Ţalmon. Un munte numit Ţalmon, un deal în apropiere de Sihem, e amintit în Judecători 9,48. Acest deal nu are zăpadă aproape niciodată, având o înălţime de numai 982 m. Mai probabil "Ţalmon" de aici este Jebel Haurân, la est de lacul Galileii, Asalmanos al lui Ptolemeu. Vârfurile lui de aproape 2000 m. sunt acoperite de zăpadă aproape în fiecare iarnă.
Munţii lui Dumnezeu. Ebr. har-'Elohim, literal, "muntele lui Dumnezeu", idiomatic "munte tare" (vezi RSV). Munţii Basanului. Basanul era un ţinut de podiş înalt la este de lacul Chineret (vezi harta vol. II, în faţa p.385).
Pentru ce...purtaţi pizmă? [Pentru ce săriţi, KJV]. Mai degrabă "pentru ce priviţi cu invidie?" (RSV). Şirurile înalte de munţi sunt descrise ca fiind invidioase pe cei ai Ierusalimului. Dumnezeu onorase Sionul alegând să-Şi aşeze Templul acolo (vezi Psalm 132,13-116).
Cu douăzecile de mii. Expresia aceasta poate fi redată şi "miriade". Ideea este că îngerii alcătuiesc o oştire nenumărată.
Mii şi mii. [Mii de îngeri, KJV]. Ebr. shin'an, aici ipotetic redat "îngeri" [KJV]. Cei mai mulţi comentatori consideră shin'an ca fiind derivat din rădăcina shanah, "a repeta" şi însemnând astfel "repetiţie". Cuvântul apare în ugaritică sub forma tnn, "războinic" şi ar trebui să fie tradus astfel aici. Referirea ar fi atunci la războinicii lui Dumnezeu, oastea îngerească, aşa cum e în KJV.
Din Sinai. [Ca în Sinai, KJV]. Dumnezeu Însuşi, însoţit de oştile cereşti şi de slava cerească manifestate la muntele Sinai. Ce glorioasă încheiere a retrospectivei istorice!
Te-ai suit. Psalmistul foloseşte figura unui monarh biruitor care se întoarce biruitor cu o mulţime de captivi pentru a descrie pe Împăratul ceresc care Se suie la Ierusalim. S-ar putea ca aici să fie o referire la aducerea chivotului (2 Samuel 6,17). Pavel ia figura de stil folosită de psalmist şi
o aplică la înălţarea lui Hristos (Efeseni 4,8).În dar oameni. [Daruri pentru oameni, KJV]. Mai degrabă "daruri printre oameni". Primind de la Dumnezeu omul este obligat să dea. El dă pentru a primi. "Prin Fiul prea iubit, viaţa Tatălui se revarsă peste toţi; prin Fiul, ea se reîntoarce sub formă de laudă şi slujire voioasă, asemenea unui val de iubire către Marele Izvor a toate" (DA 21).
Domnul Dumnezeu. Ebr. Yah 'Elohim (vezi la v.4).
Descrierea procesiunii triumfale este întreruptă aici pentru a aduce laudă e reluată la v. 24.
Ne poartă povara. Verbul ebraic sugerează "a se purta ca un păstor" sau "a purta o povară" (vezi Zaharia 12,3). Oprire. [Selah, KJV]. Vezi la p. 629.
Ne poate scăpa. Literal, "ieşirile" sau "scăpările". Cuvântul pentru "izbăviri" scoate în evidenţă mulţimea ocaziilor de scăpare şi nu numai ideea abstractă.
Creştetul capului. Vârful capului, o parte vitală a corpului. Moartea este pedeapsa inevitabilă a păcatului, care este acceptată de bună voie.
Îi voi aduce înapoi. Dumnezeu îi va găsi pe nelegiuiţi oriunde ar căuta aceştia să se ascundă şi îi va pedepsi (vezi Amos 9,1-3). Basan. Vezi la v. 15.
Cufunzi piciorul. O metaforă care descrie nimicirea vrăjmaşilor (vezi la Psalm 58,10).
Câinilor. Vezi la 1 Regi 21,23.
Ei văd. [Ei au văzut, KJV]. Se reia tabloul marşului triumfal.
Timpane. Poate un fel de tobe (vezi p. 30).
Binecuvântaţi pe Dumnezeu. Versetul acesta este probabil cântarea înălţată de femeile menţionate în v. 25.
Tânărul. [Micul, KJV]. Ebr. şa'ir, care înseamnă şi "tânăr" sau "umil". Adjectivul se referă la conducătorul din Beniamin, probabil Saul. Pasajul ar trebui să fie redat: "Iată Beniamin, cel mai mic, îi cârmuieşte".
Beniamin. Patru seminţii sunt menţionate în versetul acesta. Muntele Sion era la hotarul dintre Beniamin şi Iuda. Zabulon şi Neftali ar putea să fi fost folosite pentru a reprezenta seminţiile din partea opusă a muntelui Sion (vezi harta din vol. II, în faţa p. 385; cf. Judecători 5,18).
Ceata lor. [Sfatul lor, KJV]. Ebr. rigmah. Cuvântul este obscur. Comentatorii îl traduc "grămadă de oameni", "strigăt" sau "zgomotul armelor".
Te-a făcut puternic. Psalmistul apare ca rugându-L pe Dumnezeu să-Şi desfăşoare puterea într-o măsură şi mai impresionantă în incidentele ce stau în faţă. Templul Tău. Ebr. hekal (vezi la Psalm 65,4).
Înspăimântă. [Ceartă, KJV]. Vezi Psalm 9,5.
Fiara din trestii. [Ceata suliţaşilor, KJV]. Mai degrabă "fiara din trestii", poate folosit simbolic pentru Egipt, o putere mondială de frunte a acelui timp.
Cei mari. Ebr. chashemannim, un cuvânt de împrumut din egipt. hsmn, care înseamnă "sodă", "aramă" sau "bronz". Soda [carbonatul de sodiu] era un articol vestit de export din Egipt, iar arama era importată în ţara Nilului. Se poate ca aici să fie înţeleasă "soda" [carbonatul de sodiu], un detergent folosit de obicei în loc de săpun în vechime, când săpunul nu era încă cunoscut.
Egipt; Etiopia. Ţările acestea sunt date ca exemple de naţiuni puternice şi bogate care, în cele din urmă, Îl caută pe Dumnezeu. Despre aplicarea acestui verset la "intenţiile binefăcătoare ale lui Iehova pentru mântuirea păgânilor", vezi PK 370, 371.
Cântaţi lui Dumnezeu. Psalmul se încheie cu o invitaţie adresată tuturor naţiunilor de a-L proslăvi pe Dumnezeul Suprem, care Şi-a manifestat atât de glorios puterea şi bunătatea conducând pe Israel în marşul lui triumfal din Egipt până la Muntele Sion. Când Hristos S-a înălţat la Tatăl Său, îngerii L-au primit în curţile cereşti cântând triumfător cuvintele din v. 32-34 (vezi AA 32, 33). Compară cu folosirea asemănătoare a Psalm 24,7-10. Vezi comentariul de acolo.
Oprire. [Selah, KJV]. Vezi la p. 629.
Cerurile cerurilor. Vezi la v. 4; Deuteronom 10,14; vezi şi Deuteronom 33,26.
Glasul. Vezi la Psalm 29,3.
În ceruri. [În nori, KJV]. Maiestatea şi puterea lui Dumnezeu sunt în mod special manifestate prin fenomenele impresionante ale cerurilor: tunetul, fulgerul, furtuna.
În locaşul Tău cel sfânt. Din locul locuinţei Sale Dumnezeu împlineşte lucrări pline de putere, care nasc respect şi uneori teamă în inima tuturor oamenilor.
Tărie. Tăria lui Dumnezeu este dată poporului Său (vezi Psalm 29,11; Isaia 40,29). Ce gând binecuvântat: propriilor Săi copii Dumnezeu le dă tăria Sa şi astfel îi face capabil să înfrunte orice situaţie care s-ar putea ivi (vezi Matei 28,18-20).
Putere. Literal, "puteri". Cu privire la forţa pluralului, vezi la v. 20.
Binecuvântat să fie Dumnezeu. Contemplarea caracterului lui Dumnezeu, aşa cum e descris în poemul acesta, face să ţâşnească acest omagiu de laudă din inima fiecărui copil recunoscător al lui Dumnezeu (vezi Psalm 66,20).
COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE
5�
MH 202; WM 216; 2T 314
8�
�
PP 340
10�
COL 256; MB 164; WM 15
10.11�
Ev 565
13�
COL 206; MH 182
19�
CS 17
31�
PK 370
32-34�
AA 32
35�
CH 367