Dumnezeu a făcut uscatul
Text de memorat
„Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun.” (Geneza 1:12).
La început, înainte să existe bufnițe în copaci și țestoase în mări, a existat Dumnezeu. Era ziua a treia, iar Dumnezeu fusese ocupat să creeze un loc pentru tine și pentru mine. În ziua întâi (ridică un deget), Dumnezeu a creat lumina. În ziua a doua (ridică două degete), Dumnezeu a creat cerul. Mai erau încă multe de făcut. Pământul era acoperit de ape și nu exista niciun loc în care să putem trăi.
Era dimineața celei de-a treia zile (ridică trei degete). În aer se simțea o adiere ușoară (suflă peste palmă), iar cerul (fă cu mâna un arc de cerc deasupra capului) scânteia albastru și luminos. Lumina strălucea peste apa care acoperea pământul. Oare ce pregătise Dumnezeu pentru ochii noștri?
Vocea blândă, dar puternică a lui Dumnezeu a răsunat peste ape. Dumnezeu a poruncit apelor să se unească și să apară uscatul. La porunca Lui, apa s-a strâns într-un singur loc (mișcă mâinile într-o parte), iar pământul și pietrele au ieșit direct din apă (împinge mâinile în sus). „Dumnezeu a numit uscatul pământ, iar grămada de ape a numit-o mări” (Geneza 1:10).
Acum se vedeau dealuri și tot felul de pietre colorate scânteiau pe pământ. Apa izvora (fă o mișcare de rostogolire cu mâinile) din pământ și se transforma în
pârâiașe blânde și în râuri învolburate care se uneau cu marea cea mare. Dumnezeu a privit (mâna deasupra ochilor; privește în jur) la tot ce făcuse și a văzut că era bun.
Dumnezeu a făcut toate aceste lucruri bune pentru tine și pentru mine. Când te joci în pământul cald, ce vezi? Pietre roșii sau galbene, viermi care se târăsc, semințe care cresc din pământ? Faci poteci sau râuri care să curgă? În planul minunat al lui Dumnezeu existau multe alte lucruri pe care să le vedem. El a făcut uscatul pentru casele și grădinile noastre. Ce avea să mai facă pentru noi în ziua a treia? (Spuneți împreună) Mulțumim, Doamne, pentru că ai făcut pământul și marea!
Era dimineața celei de-a treia zile (ridică trei degete). În aer se simțea o adiere ușoară (suflă peste palmă), iar cerul (fă cu mâna un arc de cerc deasupra capului) scânteia albastru și luminos. Lumina strălucea peste apa care acoperea pământul. Oare ce pregătise Dumnezeu pentru ochii noștri?
Vocea blândă, dar puternică a lui Dumnezeu a răsunat peste ape. Dumnezeu a poruncit apelor să se unească și să apară uscatul. La porunca Lui, apa s-a strâns într-un singur loc (mișcă mâinile într-o parte), iar pământul și pietrele au ieșit direct din apă (împinge mâinile în sus). „Dumnezeu a numit uscatul pământ, iar grămada de ape a numit-o mări” (Geneza 1:10).
Acum se vedeau dealuri și tot felul de pietre colorate scânteiau pe pământ. Apa izvora (fă o mișcare de rostogolire cu mâinile) din pământ și se transforma în
pârâiașe blânde și în râuri învolburate care se uneau cu marea cea mare. Dumnezeu a privit (mâna deasupra ochilor; privește în jur) la tot ce făcuse și a văzut că era bun.
Dumnezeu a făcut toate aceste lucruri bune pentru tine și pentru mine. Când te joci în pământul cald, ce vezi? Pietre roșii sau galbene, viermi care se târăsc, semințe care cresc din pământ? Faci poteci sau râuri care să curgă? În planul minunat al lui Dumnezeu existau multe alte lucruri pe care să le vedem. El a făcut uscatul pentru casele și grădinile noastre. Ce avea să mai facă pentru noi în ziua a treia? (Spuneți împreună) Mulțumim, Doamne, pentru că ai făcut pământul și marea!
Ajută-ți copilul să creeze o pagină cu ziua a treia pentru Cartea Creației. Realizați împreună o imagine de fundal în care să se regăsească pământul și apa. Folosiți cartoane colorate pentru a decupa forma dealurilor. Decupați câteva, folosind cartoane de culori diferite, apoi lipiți-le unele peste altele pentru a obține câțiva munți. Faceți un lac sau un iaz în prim-plan. Săptămâna viitoare veți adăuga plante și copaci la această pagină.
Folosește nisip kinetic sau pământ pentru ca fiul sau fiica ta să descopere mai multe despre creația lui Dumnezeu. Pune-i la dispoziție o varietate de obiecte, cum ar fi pietre de râu, scoarță de copac, lopeți mici și tractoare pentru a proiecta și crea propriile dealuri și văi. Dacă folosiți pământ, adăugați apă pentru a face iazuri sau râuri.
Plimbați-vă de-a lungul unui râu sau al unei plaje și căutați pietre sau scoici de diferite forme și culori. Adunați câteva pentru a le aduce acasă și adăugați-le la colecția de obiecte pe care copilul le folosește pentru a se juca în pământ sau în grădină. Totodată, poți să ascunzi câteva lucruri pentru ca el să le găsească.
Ieșiți afară și învățați despre animalele care trăiesc în pământ. Luați o lopată mică și o lupă pentru a căuta viermi și insecte. Mulțumiți-I lui Dumnezeu pentru creația Sa minunată și pentru lucrurile mici pe care nu le vedem foarte des!
Pictează câteva pietre care să reprezinte o parte dintre lucrurile pe care Dumnezeu le-a creat (poate vrei să pictezi câte una pentru fiecare zi a Creației, pe măsură ce îți înveți copilul despre săptămâna Creației). Mulțumiți- I lui Dumnezeu pentru ceea ce a creat în fiecare zi! Găsiți un loc în curtea voastră pentru a crea o potecă de laudă și rugăciune, folosind pietrele pictate, sau dăruiți-le unui vecin ori unui membru al familiei pentru a-i reaminti că, prin creația Sa, Dumnezeu ne vorbește despre dragostea Lui.
Pentru voi, părinţii
Apele s-au grăbit să intre în limitele pe care Dumnezeu le-a stabilit pentru ele. Râurile și lacurile curgeau în zăgazurile lor, iar marea era la locul ei. Aceste margini împiedicau apa să inunde uscatul, creând un spațiu în care lucrurile aveau să crească. Dumnezeu, în înțelepciunea și creativitatea Sa infinită, a creat râuri și oceane frumoase și sinuoase, asigurând echilibrul de care era nevoie între apă și uscat. Limitele oferă, de asemenea, echilibrul necesar în creșterea unui copil al lui Dumnezeu. Ele îi asigură copilului vostru nu doar structură, ci și siguranță. Atunci când sunt stabilite limite adecvate vârstei, copilul învață autocontrolul, încrederea și stima de sine. El descoperă cum să respecte nevoile celorlalți și cum să și le exprime pe ale sale. Copiii vor încerca să descopere unde se găsesc aceste limite, așa că fiți clari și consecvenți! Așa cum un râu caută calea cu cea mai mică rezistență pentru a-și stabili cursul, și copilul testează aceste limite. Oferiți-i copilului vostru oportunitatea de a face alegeri în limitele pe care le stabiliți. Atunci când aceste limite sunt încălcate, readuceți-vă copilul cu blândețe și dragoste pe o cale sigură. Rugați-vă pentru înțelepciune în timp ce stabiliți aceste limite pline de har, pentru a veni în întâmpinarea nevoilor copilului vostru. Bucurați-vă de creșterea lui, în timp ce acesta descoperă bucuria în tot ce a creat Dumnezeu cu dragoste pentru el.
„Învață pe copil calea pe care trebuie s-o urmeze, și când va îmbătrâni, nu se va abate de la ea” (Proverbele 22:6).
„Părinți, pentru creșterea copiilor voștri, studiați învățăturile pe care le-a dat Dumnezeu în natură! [...] Întrebați-l pe grădinar cum face el să crească așa de frumos fiecare ramură și fiecare frunză, ca să se dezvolte în simetrie și frumusețe. Prin atingeri delicate, ajutându-i cu iubire, căutați să modelați caracterele lor după modelul caracterului lui Hristos” (Ellen G. White, Hristos, Lumina lumii, p. 516).
Apele s-au grăbit să intre în limitele pe care Dumnezeu le-a stabilit pentru ele. Râurile și lacurile curgeau în zăgazurile lor, iar marea era la locul ei. Aceste margini împiedicau apa să inunde uscatul, creând un spațiu în care lucrurile aveau să crească. Dumnezeu, în înțelepciunea și creativitatea Sa infinită, a creat râuri și oceane frumoase și sinuoase, asigurând echilibrul de care era nevoie între apă și uscat. Limitele oferă, de asemenea, echilibrul necesar în creșterea unui copil al lui Dumnezeu. Ele îi asigură copilului vostru nu doar structură, ci și siguranță. Atunci când sunt stabilite limite adecvate vârstei, copilul învață autocontrolul, încrederea și stima de sine. El descoperă cum să respecte nevoile celorlalți și cum să și le exprime pe ale sale. Copiii vor încerca să descopere unde se găsesc aceste limite, așa că fiți clari și consecvenți! Așa cum un râu caută calea cu cea mai mică rezistență pentru a-și stabili cursul, și copilul testează aceste limite. Oferiți-i copilului vostru oportunitatea de a face alegeri în limitele pe care le stabiliți. Atunci când aceste limite sunt încălcate, readuceți-vă copilul cu blândețe și dragoste pe o cale sigură. Rugați-vă pentru înțelepciune în timp ce stabiliți aceste limite pline de har, pentru a veni în întâmpinarea nevoilor copilului vostru. Bucurați-vă de creșterea lui, în timp ce acesta descoperă bucuria în tot ce a creat Dumnezeu cu dragoste pentru el.
„Învață pe copil calea pe care trebuie s-o urmeze, și când va îmbătrâni, nu se va abate de la ea” (Proverbele 22:6).
„Părinți, pentru creșterea copiilor voștri, studiați învățăturile pe care le-a dat Dumnezeu în natură! [...] Întrebați-l pe grădinar cum face el să crească așa de frumos fiecare ramură și fiecare frunză, ca să se dezvolte în simetrie și frumusețe. Prin atingeri delicate, ajutându-i cu iubire, căutați să modelați caracterele lor după modelul caracterului lui Hristos” (Ellen G. White, Hristos, Lumina lumii, p. 516).
Studiul 4, 19-25 ianuarie
