INTRODUCERE -Psalmul 34 se numără şi el printre psalmii alfabetici sau sub formă de acrostih (vezi p. 625). El îmbină recunoştinţa personală cu mulţumirea generală. Tema purtării de grijă a lui Dumnezeu pentru cei nenorociţi este prezentată mai mult prin tratarea aspectelor diferite decât prin dezvoltarea logică ideii exprimate. Psalmul are 22 de versete (23 în ebraică, având versetul 1 drept preambul), fiecare începând cu o literă a alfabetului ebraic în ordinea regulată, cu următoarele excepţii: litera waw e omisă, iar pe' apare ca litera de început a ultimului verset.

Cu privire la preambul, vezi p. 616, 627.

Vezi harta următoare.

1. În orice vreme. Vezi Efeseni 5,20. Psalmistul începe psalmul pe un ton personal.

Sufletul. Adică "eu (vezi la Psalm 16,10).

Cu mine. Psalmistul invită pe cei "nenorociţi" ["smeriţi", KJV] să i se alăture în preamărirea lui Iehova. Noi "înălţăm" ["preamărim", KJV] pe Dumnezeu când Îi "dăm slavă" ["punem în socoteală... măreţia", KJV] (vezi Deuteronom 32,2). "Toţi preamăresc puterea Numelui lui Isus". "Aşa să zică cei răscumpăraţi de Domnul" (Psalm 107,2). În serviciul sinagogii moderne, Psalmul 34,3 e rostită când se ia Tora din chivot.

Numele. Vezi la Psalm 7,17.

Mi-a răspuns. [M-a auzit, KJV]. Aici psalmistul începe să vorbească despre secretul recunoştinţei lui. E recunoscător pentru ceea ce a făcut Dumnezeu pentru el, pentru ceea ce a făcut El pentru alţii şi pentru învăţăturile pe care i le-a dat prin intermediul experienţei.

Îţi întorci privirile. [Ei au privit, KJV]. Probabil "nenorociţii" ["smeriţii", KJV] din v. 2; poate oamenii, în general, care au simţit mila duioasă a lui Dumnezeu, aşa cum făcuse psalmistul. Un număr de manuscrise ebraice, precum şi versiunile lui Aquila, a lui Ieronim şi Siriacă au verbul la imperativ: "priviţi".

Te luminezi. [Au fost luminaţi, KJV]. Sau, "făcuţi să strălucească" (vezi 2 Corinteni 3,18). "Aţintiţi-vă privirile spre Isus, priviţi îndelung Faţa Lui minunată". Nimic nu e mai frumos decât faţa strălucitoare a unui creştin adevărat. Când Dumnezeu Îşi îndreaptă privirile spre calea noastră, toată lumea e luminată. O uşoară schimbare de punctuaţie face ca verbul să fie la imperativ (vezi la "ei au privit" din v. 5), fiind tradus "daţi raze [de bucurie]". LXX are şi ea verbul la imperativ.

Un nenorocit. [Săracul acesta, KJV]. Probabil psalmistul vorbeşte despre sine la persoana a treia, în felul acesta prezentând un tablou emoţionant pentru percepţia noastră. Versetul acesta, potrivit formei de acrostih, ar trebuie să înceapă cu waw, totuşi litera iniţială este zayin, litera următoare.

Îngerul Domnului. Despre slujirea îngerilor cereşti, vezi AA 153, 154; GC 511-513, 631, 632.

Tăbărăşte. Vezi Genesa 32,1.2; 2 Regi 6,16.17. Prezenţa continuă a îngerilor păzitori este una dintre cele mai plăcute certitudini ale creştinului.

Gustaţi şi vedeţi. Psalmistul nu îi invită pe ceilalţi să ia de bun cuvântul său, ci să testeze ei înşişi chestiunea în cauză. "Gustaţi" vine de la ebraicul ta?am, "a încerca gustul a ceva", însemnând aici "a experimenta" (vezi Evrei 6,5; 1 Petru 2,3). Cea mai sigură dovadă a religiei este de găsit în experienţa personală. Fără experienţa creştină, religia lui Hristos este numai teorie şi ca simplă teorie n-are deloc putere salvatoare.

Bun. Ebr. ţob, un cuvânt care acoperă un număr mare de calităţi, precum "milostiv", "bun", "prietenos". Cugetând asupra acestui atribut al lui Dumnezeu noi ar trebui să ne corectăm modul rece de a judeca lucrurile. Noi ar trebui să fim sensibili la componentele mai duioase ale caracterului lui Dumnezeu. Când suntem ispitiţi să uităm bunătatea în legăturile noastre cu oamenii, avem nevoie să ne gândim la această însuşire a Dumnezeirii.

Ferice. Vezi la Psalm 1,1.

Omul. Ebr. geber, "omul tânăr, viguros". Nimeni nu e mai presus de nevoia după ajutor divin. În planul divin, independenţa e imposibilă. Omul are nevoie de Dumnezeu.

Sfinţii. Ebr. qedoshim, "cei sfinţi" (vezi la Psalm 16,3; Levitic 19,2).

Nu duc lipsă. Vezi la Psalm 23,1.

Leu. Aşa puternici cum sunt, puii de leu înfometează, dar cei ce caută pe Dumnezeu nu duc lipsă de nimic ce e cu adevărat bun.

Fiilor. Asemenea unui învăţător, psalmistul oferă învăţătură. Versetele 11-14 constituie o lecţie reunită de învăţături referitoare la subiectele diferite ale psalmului. Frica Domnului. Pentru comentariu, vezi la Psalm 19,9.

Doreşte viaţa. Întrebarea cuprinde "direcţiile" psihologice de bază ale omului. Toţi oamenii doresc să trăiască mult şi fericit.

Fereşte-ţi limba. Vezi Psalm 15,2.3; 39,1-3; Proverbe 18,21; 1 Petru 3,10-12; Iacov 3,2-10. Versetele 13 şi 14 răspund la întrebarea v. 12. Liturghia iudaică modernă zilnică are în cuprins versetul acesta.

Cuvinte înşelătoare. Ebr. mirmah, "înşelăciune".

Depărtează-te de rău. Vezi Psalm 37,27; Isaia 1,16.17. Vieţuirea creştină are atât părţi pozitive, cât şi negative. Trebuie să ne depărtăm de rău şi să facem binele. Simpla abţinere de la săvârşirea răului nu e de ajuns. Trebuie să fim activi în săvârşirea binelui.

Ochii Domnului. Vezi Psalm 32,8.

Faţa. Aşa după cum cei drepţi se află sub privirile Domnului, tot aşa cei răi descoperă că Faţa Domnului e întoarsă împotriva lor. Atât cei drepţi, cât şi cei nelegiuiţi sunt priviţi la fel de Dumnezeu.

Pomenirea. Compară cu Proverbe 10,7.

Scapă. Adesea în viaţa aceasta şi pe deplin în viaţa viitoare. Făgăduinţa nu garantează eliberare deplină aici; dar în cazul oricărui om neprihănit, cerul va însemna izbăvire de toate necazurile.

Inima înfrântă. O inimă înfrântă de întristare sau suferinţă îl pregăteşte pe om să fie atent la învăţăturile extrem de importante pe care le are de dat Dumnezeu (vezi Psalm 119,71). Ideea de "inimă înfrântă" este frecventă în Biblie (vezi Isaia 51,17; 61,1; 66,2).

De multe ori vine nenorocirea. [Multe sunt nenorocirile, KJV]. Vezi v. 17. Faptul că cineva este creştin nu-l scuteşte neapărat de nenorocire, dar îi dă tăria să o suporte. Totuşi, s-a observat că suferinţele creştinului sunt mai puţine decât ale necredinciosului, care suferă urmările necumpătării, ale nelegiuirii şi ale obiceiurilor rele. Unele din răsplătirile unei vieţuiri drepte sunt gustate chiar în viaţa aceasta.

Toate oasele i le păzeşte. Dumnezeu îi apără pe cei drepţi de duşmanii lor şi veghează asupra lor (vezi Matei 10,28-30),

Nici unul din ele. Principiul general este că cei drepţi sunt sub ocrotire divină. În Biblie principiile generale sunt adesea exprimate printr-un limbaj concret (vezi Matei 10,30.31). Ca împlinire a Scripturii, oasele lui Isus nu au fost zdrobite (vezi Ioan 19,36; cf. Exod 12,46; Numeri 9,12; DA 771, 772).

Pe cel rău îl omoară. Păcatul se autodistruge. Moartea este consecinţa naturală şi inevitabilă a păcatului. Pedepsiţi. [Pustiiţi, KJV]. Mai bine "vor fi socotiţi vinovaţi" (vezi Psalm 5,10).

Scapă. Gândul din versetul acesta e în contrast cu acela din v. 21.

Sufletul. Vezi la Psalm 16,10.

Nu este osândit. [Nu este pustiit, KJV]. Vezi la v. 21. Repetarea verbului în v. 21 şi 22 accentuează contrastul dintre soarta celor nelegiuiţi şi eliberarea finală a celor care se încred în Dumnezeu.

COMENTARILE LUI ELLEN WHITE

3 �

PK 70

4-10 �

8 T 271

5 �

MB 126

6.7 �

TM 250

7 �

AA 153; GC 42; Ed 255; EW 189; GC 513, 632; ML 303; PK 176; PP 537; SR 406; 2T 272; 3T 373; 5T 475 (vezi sub Psalm 91,11). 8�

MH 461; SC 117; 5T 221; 8T 321

9.10 �

MYP 124

11 �

2T 398; 4T 140; 5T 324

12-14 �

PP 600

12-17 �

CH 628

13 �

CT 238

13-15 �

MYP 97 13-18 �

MYP 124

15 �

GC 621; LS 271; ML 176; 4T 598; 5T 177

15.16 �

5T 212

17 �

ML 297

17.18 �

CH 367; 8T 271

18�

DA 300; FE 371, 451; ML 98; PK 436; SC 43; TM 250; 3T 240, 533; 4T 178, 259; 5T 173, 339, 474, 637 (vezi sub Psalm 51,17; Isaia 57,13). 22 �

MH 250; 8T 272