1 Domnul a vorbit lui Moise în pustiul Sinai, în Cortul întâlnirii, în cea dintâi zi a lunii a doua, în al doilea an după ieşirea lor din ţara Egiptului. El a zis:

Domnul a vorbit. Moise subliniază faptul că Domnul i-a vorbit în Cortul Întâlnirii, din pustia Sinai, pentru că, după ridicarea lui, acolo au avut loc descoperirile care urmează. Descoperirile de mai înainte au avut loc chiar pe Muntele Sinai. Cel care s-a întâlnit cu Moise a fost Iehova. Evreii se aflau acum în pustie de aproape un an (vezi Exod 19,1; Numeri 10,11.12.).

Cortul Întâlnirii. (vezi Numeri 3,7; 4,3; Exod 27,21; Levitic 1,1.3) Locul unde se întâlnea Dumnezeu cu Moise şi cu poporul Său.

Cea dintâi zi. Aceasta era la o lună după ridicarea Cortului Întâlnirii (Exod 40,2.17; Numeri 9,1.2).

2 „Faceţi numărătoarea întregii adunări a copiilor lui Israel, după familiile lor, după casele părinţilor lor, numărând pe cap numele tuturor bărbaţilor,

Faceţi numărătoarea. Numărarea şi clasificarea bărbaţilor era un pas înţelept spre a asigura măsuri ordonate pentru aşezare în tabără şi pentru marş. Că acesta a fost scopul ei este sugerat de faptul că numărătoarea a fost în mod evident completată pe data de douăzeci a aceleiaşi lunii, chiar în ziua în care Israel a ponit din pustia Sinai spre pustia Paran (capitolul 10,11). Mai fusese o numărătoare anterioară cu scopul perceperii taxei de jumătate de siclu necesar pentru ridicarea Cortului Întâlnirii (vezi Exod 30,12; 38,26). Această a doua numărătoare a fost mai puţin un recensământ, ci mai mult o procedură organizatorică, un apel al oamenilor de vârstă militară, pe seminţii şi unităţi mai mici cu un conducător (Numeri 1,4. 5) numit de fiecare seminţie.

Casele părinţilor lor. Aici grupa este familia. Termenul poate fi totuşi folosit pentru o seminţie întreagă descendentă dintr-un strămoş (capitolul 17,2) sau şi o subîmpărţire a seminţiei (Numeri 3,24; Exod 6,14).

Pe cap. Literal, craniile lor. Este un termen folosit pentru a desemna persoanele.

3 de la vârsta de douăzeci de ani în sus, pe toţi cei din Israel care sunt în stare să poarte armele; să le faceţi numărătoarea după cetele lor, tu şi Aaron.

Vârsta de douăzeci de ani. Ajungând la această vârstă, fiecare bărbat din Israel devenea răspunzător pentru plata de jumătate de siclu pentru Templu (Exod 30,14) şi era considerat corespunzător pentru răspunderile de război.

Aaron. Aaron trebuia să ajute la numărătoare, deşi leviţii au fost exceptaţi de la ea. Moise şi Aaron au reprezentat cea mai înaltă autoritate în popor.

După cetele lor. În numărătoare de mai înainte nu era nici o regulă (Exod 30). Este evident că aceasta era o înregistrare militară.

4 Să fie cu voi câte un bărbat de fiecare seminţie, căpetenie a casei părinţilor săi.

Un bărbat de fiecare seminţie. Bărbaţii cu autoritate, respect şi demnitate au fost făcuţi răspunzători spre a asista la această lucrare.

5 Iată numele bărbaţilor care vor fi împreună cu voi: pentru Ruben: Eliţur, fiul lui Şedeur;

Numele. Versetele 5 şi 15 conţin o listă de doisprezece bărbaţi, şefi ale căror nume se întâlnesc în capitolele 2, 7 şi 10. Cele mai multe nume au un înţeles, precum Elizur, Dumnezeu este stânca. Mai multe nume apar în Noul Testament, unele în forme puţin diferite. Opt dintre aceşti bărbaţi au nume care sunt compuse din El, un titlu al lui Dumnezeu, dar numai unul din numele părinţilor lor (Deuel din versetul 14) are pe El în el. Această creştere bruscă a numelor cu El sugerează o creştere a interesului faţă de Dumnezeul strămoşilor lor, când conducătorii lui Israel au privit înainte spre eliberarea făgăduită de Dumnezeul (‘Elohim) lui Iosif (Geneza 50,24.25).

6 pentru Simeon: Şelumiel, fiul lui Ţurişadai;

Verset ce nu a fost comentat.

7 pentru Iuda: Nahşon, fiul lui Aminadab;

Verset ce nu a fost comentat.

8 pentru Isahar: Netaneel, fiul lui Ţuar;

Netaneel. Însemnând, Darul lui Dumnezeu. Acesta este un nume adesea găsit în Cronici, Ezra şi Neemia.

9 pentru Zabulon: Eliab, fiul lui Helon;

Verset ce nu a fost comentat.

10 pentru fiii lui Iosif – pentru Efraim: Elişama, fiul lui Amihud; pentru Manase: Gamliel, fiul lui Pedahţur;

Elişama. Însemnând, Dumnezeu a auzit.

Gamaliel. Însemnând, Dumnezeu este răsplătire, folosit în Faptele Apostolilor.

11 pentru Beniamin: Abidan, fiul lui Ghideoni;

Verset ce nu a fost comentat.

12 pentru Dan: Ahiezer, fiul lui Amişadai;

Verset ce nu a fost comentat.

13 pentru Aşer: Paguiel, fiul lui Ocran;

Verset ce nu a fost comentat.

14 pentru Gad: Eliasaf, fiul lui Deuel;

Verset ce nu a fost comentat.

15 pentru Neftali: Ahira, fiul lui Enan.”

Verset ce nu a fost comentat.

16 Aceştia sunt cei ce au fost aleşi de adunare, mai marii seminţiilor părinţilor lor, căpeteniile miilor lui Israel.

Căpetenii. Numele acesta mai este dat şi iscoadelor în capitolul 13,2, dar acolo este tradus fruntaş. Aceste douăsprezece persoane au fost chemate, adică alese să ajute pe Moise la efectuarea recensământului.

Aleşi. Literal, numiţi sau chemaţi. Se referă la oamenii amintiţi cu respect de către Dumnezeu sau aproapele lor.

Căpeteniile miilor. Ietro îi sugerase lui Moise să ia oameni cu autoritate spre a-l ajuta în lucrarea lui administrativă (Exod 18,17.21). Acum lui Moise i s-a poruncit să ia oameni de rang, comandanţi şi chiar şefi.

Miile. Cuvântul acesta probabil că se referă la o grupă mare asemănător clanului, o subdiviziune a seminţiei. Acest cuvânt mai este folosit ca o unitate militară (Numeri 31,5; 2 Samuel 18,1).

Înregistrarea poporului lui Dumnezeu sub Moise are învăţătura ei pentru biserica de astăzi, care se află sub stăpânirea lui Hristos. Numărătoarea, pe nume, a copiilor Lui sugerează faptul că Dumnezeu cunoaşte personal pe fiecare din copiii Săi (2 Timotei 2,19). Păstorul Divin cunoaşte pe fiecare membru al turmei Sale (Ioan 10,3) şi Cartea vieţii are o însemnătate veşnică pentru fiecare copil al lui Dumnezeu (Apocalipsa 3,5).

17 Moise şi Aaron au luat pe bărbaţii aceştia care fuseseră chemaţi pe nume,

Verset ce nu a fost comentat.

18 şi au strâns toată adunarea, în cea dintâi zi a lunii a doua. I-au trecut în cărţile care cuprindeau spiţa neamului, după familiile lor, după casele părinţilor lor, numărând pe cap numele bărbaţilor de la vârsta de douăzeci de ani în sus.

Toată adunarea. Este arătat numărul fiecărei seminţii (versetele 20-43). Pentru ordinea lor marş şi aşezarea lor în tabără vezi comentariul pentru capitolul 2.

19 Moise a făcut numărătoarea în pustiul Sinai, cum îi poruncise Domnul.

Verset ce nu a fost comentat.

20 Au trecut în cărţile neamului pe fiii lui Ruben, întâiul născut al lui Israel, după familiile lor, după casele părinţilor lor, numărând pe cap numele tuturor bărbaţilor, de la vârsta de douăzeci de ani în sus, pe toţi cei în stare să poarte armele:

Verset ce nu a fost comentat.

21 bărbaţii din seminţia lui Ruben, ieşiţi la numărătoare, au fost patruzeci şi şase de mii cinci sute.

Verset ce nu a fost comentat.

22 Au trecut în cărţile neamului pe fiii lui Simeon, după familiile lor, după casele părinţilor lor; le-au făcut numărătoarea, numărând pe cap numele tuturor bărbaţilor de la vârsta de douăzeci de ani în sus, toţi cei în stare să poarte armele:

Verset ce nu a fost comentat.

23 bărbaţii din seminţia lui Simeon, ieşiţi la numărătoare, au fost cincizeci şi nouă de mii trei sute.

Verset ce nu a fost comentat.

24 Au trecut în cărţile neamului pe fiii lui Gad, după familiile lor, după casele părinţilor lor; numărând numele bărbaţilor de la vârsta de douăzeci de ani în sus, pe toţi cei în stare să poarte armele:

Verset ce nu a fost comentat.

25 bărbaţii din seminţia lui Gad, ieşiţi la numărătoare, au fost patruzeci şi cinci de mii şase sute cincizeci.

Verset ce nu a fost comentat.

26 Au trecut în cărţile neamului pe fiii lui Iuda, după familiile lor, după casele părinţilor lor, numărând numele bărbaţilor de la vârsta de douăzeci de ani în sus, pe toţi cei în stare să poarte armele:

Verset ce nu a fost comentat.

27 bărbaţii din seminţia lui Iuda, ieşiţi la numărătoare, au fost şaptezeci şi patru de mii şase sute.

Verset ce nu a fost comentat.

28 Au trecut în cărţile neamului pe fiii lui Isahar, după familiile lor, după casele părinţilor lor; numărând numele bărbaţilor de la vârsta de douăzeci de ani în sus, pe toţi cei în stare să poarte armele:

Verset ce nu a fost comentat.

29 bărbaţii din seminţia lui Isahar, ieşiţi la numărătoare, au fost cincizeci şi patru de mii patru sute.

Verset ce nu a fost comentat.

30 Au trecut în cărţile neamului pe fiii lui Zabulon, după familiile lor, după casele părinţilor lor, numărând numele bărbaţilor de la vârsta de douăzeci de ani în sus, pe toţi cei în stare să poarte armele:

Verset ce nu a fost comentat.

31 bărbaţii din seminţia lui Zabulon, ieşiţi la numărătoare, au fost cincizeci şi şapte de mii patru sute.

Verset ce nu a fost comentat.

32 Au trecut în cărţile neamului dintre fiii lui Iosif, pe fiii lui Efraim, după familiile lor, după casele părinţilor lor, numărând numele bărbaţilor de la vârsta de douăzeci de ani în sus, pe toţi cei în stare să poarte armele:

Verset ce nu a fost comentat.

33 bărbaţii din seminţia lui Efraim, ieşiţi la numărătoare, au fost patruzeci de mii cinci sute.

Verset ce nu a fost comentat.

34 Au trecut în cărţile neamului pe fiii lui Manase, după familiile lor, după casele părinţilor lor, numărând numele bărbaţilor de la vârsta de douăzeci de ani în sus, pe toţi cei în stare să poarte armele:

Verset ce nu a fost comentat.

35 bărbaţii din seminţia lui Manase, ieşiţi la numărătoare, au fost treizeci şi două de mii două sute.

Verset ce nu a fost comentat.

36 Au trecut în cărţile neamului pe fiii lui Beniamin, după familiile lor, după casele părinţilor lor, numărând numele bărbaţilor de la vârsta de douăzeci de ani în sus, pe toţi cei în stare să poarte armele:

Verset ce nu a fost comentat.

37 bărbaţii din seminţia lui Beniamin, ieşiţi la numărătoare, au fost treizeci şi cinci de mii patru sute.

Verset ce nu a fost comentat.

38 Au trecut în cărţile neamului pe fiii lui Dan, după familiile lor, după casele părinţilor lor, numărând numele bărbaţilor de la vârsta de douăzeci de ani în sus, pe toţi cei în stare să poarte armele:

Verset ce nu a fost comentat.

39 bărbaţii din seminţia lui Dan, ieşiţi la numărătoare, au fost şaizeci şi două de mii şapte sute.

Verset ce nu a fost comentat.

40 Au trecut în cărţile neamului pe fiii lui Aşer, după familiile lor, după casele părinţilor lor, numărând numele bărbaţilor de la vârsta de douăzeci de ani în sus, pe toţi cei în stare să poarte armele:

Verset ce nu a fost comentat.

41 bărbaţii din seminţia lui Aşer, ieşiţi la numărătoare, au fost patruzeci şi una de mii cinci sute.

Verset ce nu a fost comentat.

42 Au trecut în cărţile neamului pe fiii lui Neftali, după familiile lor, după casele părinţilor lor; numărând numele bărbaţilor de la vârsta de douăzeci de ani în sus, pe toţi cei în stare să poarte armele:

Verset ce nu a fost comentat.

43 bărbaţii din seminţia lui Neftali, ieşiţi la numărătoare, au fost cincizeci şi trei de mii patru sute.

Verset ce nu a fost comentat.

44 Aceştia sunt aceia a căror numărătoare a fost făcută de Moise şi Aaron, şi de cei doisprezece bărbaţi, mai mari ai lui Israel; era câte un bărbat pentru fiecare din casele părinţilor lor.

Verset ce nu a fost comentat.

45 Toţi aceia dintre copiii lui Israel, ieşiţi la numărătoare, după casele părinţilor lor, de la vârsta de douăzeci de ani în sus, toţi aceia din Israel care erau în stare să poarte armele,

Verset ce nu a fost comentat.

46 toţi cei ieşiţi la numărătoare, au fost şase sute trei mii cinci sute cincizeci.

Numărul oamenilor de vârstă în stare să poarte armele este de 603550. Totalul acesta este exact acelaşi redat şi în Exod 38,26, dar în Numeri 11,21 apare suma rotundă de 600000.

47 Leviţii, după seminţia părinţilor lor, n-au intrat în numărătoarea aceasta.

Leviţii. Leviţii au fost scutiţi de serviciul militar. De aceea, ei nici nu au fost număraţi împreună cu forţele seminţiilor. Levi era o seminţie consacrată în mod special în slujba lui Dumnezeu (versetul 50) în locul întâiului născut (capitolul 3,12). Erau doisprezece seminţii în afară de Levi, pentru că Iacov îi adoptase pe Manase şi pe Efraim, cei doi fii ai lui Iosif (Geneza 48,5.6), drept urmare, în locul unei seminţii ai lui Iosif, au fost două seminţii deosebite, a lui Efraim şi a lui Manase. Cu privire la leviţi a fost dată o poruncă specială a lui Iehova (Numeri 1,48-50). Însărcinarea lor avea să fie de o natură diferită şi este arătată mult mai clar în capitolele 3 şi 4.

48 Domnul a vorbit lui Moise şi a zis:

Verset ce nu a fost comentat.

49 „Să nu faci numărătoarea seminţiei lui Levi şi să nu-i numeri capetele în mijlocul celorlalţi copii ai lui Israel.

Verset ce nu a fost comentat.

50 Dă în grija leviţilor Cortul întâlnirii, toate uneltele lui şi tot ce ţine de el. Ei vor duce Cortul şi toate uneltele lui, vor face slujba în el şi vor tăbărî în jurul Cortului.

Cortul Întâlnirii (mărturiei – versiunea engleză). Mărturiei se referă la cele Zece Porunci. Aceasta se găseşte de 61 de ori în Vechiul Testament (versiunea engleză). Când ea este folosită în legătură cu chivotul, perdeaua, toiagul lui Aaron, o persoană sau adunarea ca întreg, accentul şi importanţa se pune pe cele Zece Porunci (vezi cele notate pentru Exod 25,16). Marea cinste a chivotului nu se datora la nimic inerent naturii acestui obiect de mobilă în sine, ci faptului că acesta era locul de păstrare a celor două table de piatră pe care erau scrise cele Zece Porunci. Cuvântul mărturie uneori este tradus martor (Numeri 17,7; 2 Cronici 24,6). Cuvintele martor şi mărturie (Exod 25,16; 38,21; 40,3) sugerează faptul că cele Zece Porunci vorbesc despre natura morală şi etică a caracterului lui Iehova şi că El caută ca aceleaşi caracteristici să fie manifestate şi în poporul Său.

Slujba. Cuvântul astfel tradus este folosit în Numeri numai pentru slujba sfântă a leviţilor. Înţelesul cuvântului este întotdeauna onorabil şi el se referă şi la sfânta slujbă a îngerilor (Evrei 1,14). În formele lui variate, el este folosit pentru diferitele feluri de servicii laice de importanţă sau răspundere specială, ale lui Iosua, slujitorul personal al lui Moise (Exod 24,13; 33,11) şi ale slujirii personale a lui Elisei pentru Ilie (1 Regi 19,21).

51 Când va porni Cortul, leviţii să-l desfacă; şi când se va opri Cortul, leviţii să-l întindă; iar străinul care se va apropia de el, să fie pedepsit cu moartea.

Străinul. Adică, cel care nu este levit, unul care nu avea posibilitatea să se apropie de Sanctuar. Un iudeu nu în mod necesar un cetăţean străin, ci unul care nu face parte din contextul imediat (compară cu Deutronom 25,5; Osea 5,7; Exod 29,33).

52 Copiii lui Israel să tăbărască fiecare în tabăra lui, fiecare lângă steagul lui, după cetele lor.

Steagul. De la verbul a privi, a zări, a înălţa un steag. De aceea, substantivul sugerează ceva bătător la ochi, distinct sau înălţat. El poate fi aplicat la orice semn, cum ar fi un semn profetic (Exod 3,12), o minune (Iosua 24,17), un monument (Iosua 4,6) sau la corpurile cereşti ca semne (Geneza 1,14; Ieremia 10,2). Unii sugerează că aici cuvântul tabără ar avea un înţeles mai bun decât steag (vezi Numeri 2,3.10.18.25).

Iudeii au tradiţia că steagul lui Ruben avea figura unui om, acela al lui Iuda era un leu, steagul lui Efraim un bou şi al lui Dan, figura unui vultur.

53 Dar leviţii să tăbărască în jurul Cortului întâlnirii, pentru ca să nu izbucnească mânia Mea împotriva adunării copiilor lui Israel; şi leviţii să aibă paza Cortului întâlnirii.”

Mânia. Adică, pentru violarea sfinţeniei Cortului Întâlnirii, care era locaşul lui Dumnezeu în mijlocul poporului Său. În Noul Testament, Sanctuarul sfânt al lui Dumnezeu este creştinul (1 Corinteni 6,19), după cum este şi biserica (1 Corinteni 3,16.17). În amândouă textele, cuvântul tradus Templu este acela care se aplică exclusiv la Sfânta şi Sfânta Sfintelor, dintre toate celelalte clădiri alăturate din incinta Templului.

Cuvântul tradus mânie este dintr-o rădăcină din limba siriană şi arabă care înseamnă a sfărâma, a sparge. Substantivul feminin este ţandără, o bucată desfăcută. Aşa că aici mânia lui Dumnezeu conţine ideea despărţirii de biserică a unuia care a păcătuit cu privire la lucrurile sfinte. Leviţii tăbărau de jur împrejurul Cortului Întâlnirii spre a împiedica orice persoană neautorizată să intre în incinta sfântului locaş al lui Dumnezeu. Pe partea din afară a cordonului preoţesc, membrii laici ai lui Israel şi-au ridicat corturile lor după un plan divin care s-a dat. Dumnezeu era în mijlocul lor. Neapropierea de El era scoasă în evidenţă. Numai persoane cu o slujbă deosebită se puteau apropia de El. Acesta era păzit cu stricteţe. Idealul creştin este descoperit de Pavel în Evrei 4. 16, prin care el îndeamnă pe creştini să se apropie cu deplină încredere de scaunul harului, venind până în prezenţa lui Iehova.

Comentariile lui Ellen G. White

50 3T 345

51 SR 156; 3T 345

52 SR 157

53 3T 345

54 Copiii lui Israel au făcut întocmai după toate poruncile pe care le dăduse lui Moise, Domnul; aşa au făcut.

Verset ce nu a fost comentat.