Psalmii 133

133 Iată, ce plăcut şi ce dulce este să locuiască fraţii împreună!

INTRODUCERE - Psalmul 133 este un scurt dar frumos poem care preamăreşte fericirea unirii frăţeşti. O atare unire caracteriza adunările israeliţilor la marile sărbători de la Ierusalim.

Armonia şi iubirea frăţească predominau în aceste ocazii. Cu privire la preambul vezi introducere la Psalm 120; vezi şi p. 625, 627.

1. Fraţii. Termenul denotă o legătură apropiată. David a cântat Psalm 133 când rudele şi prietenii săi erau ascunşi în peştera Adulam (vezi PP 658).

Citește comentariul complet →

² Este ca untdelemnul de preţ, care, turnat pe capul lui, se coboară pe barbă, pe barba lui Aaron, se coboară pe marginea veşmintelor lui.

Untdelemnul. Ebr. shemen, "ulei", aici evident nu un ulei obişnuit, ci uleiul sfânt cu care era uns marele preot (Exod 29,7; 30,23-33). El avea un parfum plăcut, era sfânt şi era simţit de jur împrejur. Când era turnat pe capul lui Aaron, picura pe veşmintele lui. Aşa e iubirea frăţească. Bucură pe toţi cu influenţa ei plăcută şi sfântă.

Citește comentariul complet →

³ Este ca roua Hermonului care se coboară pe munţii Sionului, căci acolo dă Domnul binecuvântarea, viaţa, pentru veşnicie.

Roua Hermonului. Un simbol al reîmprospătării. Iubirea frăţească de origine divină împrospătează şi înviorează. E o pregustare a comuniunii din căminul ceresc. Datorită împreunei simţiri şi afecţiunii pe care i-o arătau tovarăşii lui, David a putut să cânte psalmul acesta pe când se afla în peştera Adulam (PP 658).

COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 1�

AH 179; ML 276; PP 658

Citește comentariul complet →

Nota

Trimiteri