1 Când a adus Domnul înapoi pe prinșii de război ai Sionului, parcă visam.

INTRODUCERE - Mulţi comentatori cred că Psalm 126 celebrează întoarcerea din captivitatea babiloniană (vezi Ezra 1). Alţii gândesc că expresia "a adus înapoi pe prinşii de război" nu e suficientă pentru fixarea asupra unei anumite crize, întrucât cuvintele ar putea să descrie metaforic

o revenire generală a prosperităţii. Argumentul nu e concludent. Indiferent care fusese robia, eliberarea din ea aducea o bucurie exuberantă. Experienţa părea aproape prea bună ca să fie adevărată. A doua parte a Psalmului (v. 4-6) pare să introducă o notă de tristeţe. Pare că poporul este din nou în încurcătură şi cere din nou izbăvire sau, după întoarcerea în ţara lor, cere recăpătarea completă a statutului anterior.

Cu privire la preambul, vezi introducere la Psalm 120; de asemenea p. 625, 627.

1. A adus... înapoi. Vezi introducere la Psalm 126.


2 Atunci gura ne era plină de strigăte de bucurie, și limba, de cântări de veselie. Atunci se spunea printre neamuri: „Domnul a făcut mari lucruri pentru ei!”

Printre neamuri. Sau "printre naţiuni". Naţiunilor care înconjurau pe Israel li se amintea continuu minunile făcute de puterea lui Dumnezeu în favoarea poporului Său ales. Dumnezeu intenţiona ca astfel de demonstraţii de putere să fie mijloace pentru a face cunoscut păgânilor pe adevăratul Dumnezeu pentru "ca ei să caute pe Dumnezeu şi să se silească să-L găsească bâjbâind" (Fapte 17,27).


3 Da, Domnul a făcut mari lucruri pentru noi, și de aceea suntem plini de bucurie.
4 Doamne, adu înapoi pe prinșii noștri de război, ca pe niște râuri în partea de miazăzi!

Adu înapoi. Vezi ontroducere la Psalm 126.

Miazăzi. Ebr. Negeb, partea sudică a Palestinei, un deşert arid vara, dar toamna, când vin ploile de toamnă şi pâraiele încep să curgă, ţara prinde din nou viaţă. Aşa se roagă Psalmistul ca bunul Dumnezeu să trimită din nou poporului Său viaţă şi vigoare.


5 Cei ce seamănă cu lacrimi vor secera cu cântări de veselie.

Samănă cu lacrimi. Lacrimi de nelinişte şi nesiguranţă, inimă îngrijorată, când e aruncată sămânţa în pământ, dacă va fi o recoltă. Veselie. Ebr. rinnah, adesea "un strigăt de bucurie". Rinnah apare şi în v. 2, unde e tradus

"cântări de veselie". Când vine vremea recoltei, lacrimile fac lor răsunetului cântărilor de veselie, deoarece Domnul a binecuvântat rodul pământului.


6 Cel ce umblă plângând, când aruncă sămânța, se întoarce cu veselie când își strânge snopii.

Cel ce umblă. Evanghelistul poate afla mângâiere în textul acesta atunci când împrăştie sămânţa Evangheliei, necunoscând care vor fi rezultatele eforturilor sale (vezi COL 65). Dacă el continuă credincios să semene, poate fi sigur că la timpul potrivit va fi în stare să prezinte la picioarele Domnului snopii săi şi să audă fericita binecuvântare: "Bine, rob bun şi credincios" (Matei 25,21.23). Lacrimile muncii pline de nelinişte vor face loc cântărilor de veselie. Veselia va lua locul tristeţii, "iar durerea şi gemetele vor fugi" (Isaia 35,10).

COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE

1-31PK 559

3�

2T 234

5�

MYP 98; 5T 134; 6T 420

5.6�

Ev 63; EW 64

6�

COL 65; Ed 105; FE 264; GW 187; TM 175; 2T 120; 3T 234, 481; 5T 395; 6T 305; 7T 23