INTRODUCERE. - Psalmul 78 este cel mai lung dintre imnurile naţionale ale lui Israel (vezi Psalmi 105, .106). El urmăreşte istoria lui Israel din Egipt până la înfiinţarea regatului lui David. Psalmistul apelează la trecut cu repetatele lui evenimente, cu răzvrătirea, suferinţa şi pedeapsa rezultate, cu scopul de a avertiza pe Israel să fie credincios lui Dumnezeu în prezent şi viitor. Psalmul este în esenţă didactic. El urmăreşte să înveţe pe om cum să ducă o viaţă neprihănită. Ca atare nu urmăreşte decursul istoric cu exactitate cronologică. Psalmistul aranjează materialul istoric aşa cum corespunde mai bine scopului său pentru a arăta bunătatea lui Dumnezeu în ciuda răzvrătirii lui Israel. Nu este clară nici o împărţire pe strofe: subîmpărţirile mai mari sunt precum paragrafele din proză. Poemul abundă în expresii animate, vioaie şi în imagini artistice strălucite. Ca poezie, Psalmul 78 ar trebui comparat cu rapoartele pur faptice din cărţile istorice ale VT.
Cu privire la preambul vezi p. 617, 628.
1. Poporul Meu. Versetele 1-8 anunţă scopul psalmului. Relatarea istoriei lui Israel pe punctul de a fi desfăşurată nou ar trebuie să constituie o avertizare pentru prezent şi un sfat pentru viitor (vezi LS 196).
Învăţăturile. [Legea, KJV]. Ebr. torah, învăţătură (vezi la Proverbe 3,1).
Pilde. [Parabole, KJV]. Ebr. mashal (vezi la Psalm 49,4; cf. Matei 13,34.35). O parabolă cere atenţie şi meditaţie profundă pentru a fi înţeleasă pe deplin.
Neamului de oameni care va veni. [Generaţiei care va veni, KJV]. Este indicat cursul tradiţiei. Este o sarcină sfântă a fiecărei generaţii de a înmâna celei imediat următoare istoria providenţei lui Dumnezeu.
A dat o Lege. Dumnezeu intenţiona ca Legea Sa să fie dată ca învăţătură din generaţie în generaţie şi să devină o putere vie în viaţa israeliţilor (vezi Exod 10,2; 13,8.14; Deuteronom 4,9; 6,7. 20).
Efraim. Seminţia aceasta este amintită pe nume probabil pentru că într-un anumit timp a fost cea mai numeroasă şi cea mai agresivă dintre seminţii. Iosua a fost din seminţia lui Efraim (Numeri 13,8.16). Nu se ştie la care întâmplare anume se face aici referire, dacă se face la vreuna. S-ar putea ca Efraim să fie aici simbolul regatului întreg.
Au dat uitării. Vezi Psalm 106,13; cf. Psalm 78,7.
Ţoab. O cetate-depozit egipteană pe malul răsăritean al braţului tanitic al Nilului. Cetatea mai era cunoscută şi sub numele Tanis şi e numită Ramses în Exod 1,11.
A despărţit. Vezi Exod 14,16. Psalm 78,13-16 enumeră ocaziile când au uitat de experienţa mării Roşii, de stâlpul de nor şi de foc din pustie şi de aprovizionarea cu apă din pustie. Ca un zid. [Ca o grămadă, KJV]. Vezi la Psalm 15,8.
Nor. Vezi Exod 13,21; Psalm 105,39.
A despicat stânci. Vezi Exod 17,6; Numeri 20,11.
Să se răzvrătească [Să provoace, KJV]. Vezi Deuteronom 9,22; Evrei 3,16. Versetele 17-31 descriu cum Israel a cerut carne şi băutură şi ce pedeapsă a venit apoi. Pustie. Ebr. şiyyah, care indică un ţinut arid, fără apă.
Au ispitit. Ebr. nasah, literal "au încercat", "au pus la probă". Cerând. Simţămintele inimii s-au manifestat printr-un murmur de neplăcere concret. Mâncare. Ebr. 'okel, "hrană" un termen generic, care înseamnă tot ce se mănâncă. După poftele lor. Literal "pentru poftele lor", adică pentru ei (vezi la Psalm 16,10).
Să pună o masă. Vezi Psalm 23,5. Întrebările din v. 19 şi 20 puse în mod poetic pe buzele celor care murmurau, fac naraţiunea mai expresivă. Murmurele lor erau "împotriva lui Dumnezeu" care le dăduse toate motivele să se încreadă în El.
Şi pâine. Conform relatării istorice, ordinea acestor minuni a fost inversă (vezi Exod 16,8. 12; 17,6; Numeri 11,31.32; 20,8-11). Psalmistul se abate la ordinea strict cronologică. Carne. Ebr. she'er, "mâncare de carne" (vezi la v. 18).
Foc. Vezi Numeri 11,1; Psalm 106,18.
Porţile cerurilor. Compară cu 2 Regi 7,2.19; Maleahi 3,10. Versetele 23-25 reprezintă o descriere poetică aleasă a darului manei.
A plouat. Vezi Exod 16, 4. În tot raportul poetic din psalmul acesta se observă o strânsă asemănare cu limbajul şi expresiile din raportul istoric. Grâu. Ebr. dagan, "grâne" sau "merinde" (vezi Exod 16,4; Psalm 105,40; cf. Ioan 6,31). Mana semăna cu "sămânţa de coriandru" (vezi Exod 16,31).
Pâinea celor mari. [Hrana îngerilor, KJV]. Literal, "hrana celor puternici". Cei puternici sunt îngerii lui Dumnezeu (Psalm 103,20). LXX traduce "pâinea îngerilor". De aici nu trebuie să deducem că mana este hrana îngerilor. Expresia înseamnă doar "hrană procurată de...îngeri" (PP 297).
A pus. Versetele 26-31 sunt o poetică descriere plastică a minunii trimiterii prepeliţelor şi a rezultatelor acesteia.
Carne. Vezi Exod 16,13; Numeri 11,31.
S-au săturat din destul. Vezi Numeri 11,20; cf. Psalm 106,15.
N-au crezut. Vezi Evrei 4,2.6. Versetele 32-55 continuă relatarea lecţiilor neînvăţate, reluând raportul din Exod în v. 42.
Se întorceau. Versetele 34-39 sunt un tablou cât se poate de bine conturat al păcatului omului şi al pedepsei, al întoarcerii lui temporare la Dumnezeu şi al milei nemărginite a lui Dumnezeu faţă de copiii Lui rătăcitori.
Minţeau. Pocăinţa lor nu era o scârbă faţă de păcat, ci teama de pedeapsă (vezi la Psalm 32,6).
S-au războit. [L-au provocat, KJV]. Vezi la v. 17.
Să ispitească. Vezi la v. 18.
Să întărâte. Sau "să pună limite" Celui nemărginit, atotputernic.
Sfântul lui Israel. Compară cu Psalm 71,22.
Nu şi-au mai adus aminte. Vezi Psalm 105,5.
Semnele Lui. Naraţiunea plăgilor e reluată de la v. 12. Psalmistul pare să menţioneze numai şase din cele zece plăgi, începând cu prima, continuând cu a patra, a doua, a opta şi a şaptea şi încheind raportul cu a zecea. Psalmul nu este o lucrare ştiinţifică, ci un poem inspirat, în care autorul a ales doar suficiente fapte din cercetarea istorică pentru a crea impresia dorită.
Ţoan. Vezi v. 12.
Râurile în sânge. Prima plagă (Exod 7,17-21). Pluralul denumeşte Nilul şi canalele lui.
Muşte...broaşte. Plăgile a patra şi a doua (Exod 8,20-24.1-6).
Lăcuste. Plaga a opta (Exod 10,4-15; cf. Psalm 105,34; Ioel 1,4).
Piatră. Plaga a şaptea (Exod 9,18-26). Piatra a nimicit roadele câmpului şi a ucis vitele.
Grindină. [Brumă, KJV]. Ebr. chanamal, un cuvânt care apare numai aici. Sensul lui e îndoielnic. Dintr-o rădăcină arabă aparent similară, unii derivă "inundaţie devastatoare". "Brumă" este traducerea LXX.
Focului cerului. [Trăsnete fierbinţi, KJV]. Ebr. reshaphim, "flăcări", aici descriind probabil "fulgere" (vezi Exod 9,24).
Mânia Lui aprinsă. Versetele 49-51 descriu plaga a zecea (Exod 12,29.30).
Îngeri aducători de nenorociri. [Îngeri răi, KJV]. Adică îngeri care aduc rele.
Pârga puterii. Similar în construcţie şi înţeles literal cu "întâii născuţi" (vezi p. 24).
Corturile lui Ham. Ham a fost tatăl lui Miţraim, strămoşul egiptenilor (vezi la Genesa 10,6; cf. Psalm 105,23.27).
Ca pe nişte oi. Versetul acesta Îl descrie pe Păstorul lui Israel care Îşi conduce oile de la o păşune la alta prin mijlocul pustiei (vezi la Psalm 23,1; cf. Psalm 77,20).
Marea a acoperit. O scurtă revenire la tratarea eliberării de la Marea Roşie, cu contrastul idealist între încrederea lui Israel şi groaza egiptenilor (Exod 14,13.25).
Spre muntele acesta. Cu licenţa rapidităţii poetice, psalmistul cuprinde distanţa dintre experienţa de la Marea Roşie şi intrarea în Canaan într-un singur verset. Israeliţii sunt la hotarele Ţării făgăduite.
Moştenire. Vezi Numeri 34,2; Iosua 23,4.
Ispitit. Compară cu v. 17.18.41. Versetele 54-64 reiau istoria dureroasă a răzvrătirii şi a pedepsirii.
o parte, ca un arc înşelător.
Un arc înşelător. Unul care nu loveşte direct la ţintă şi care este aşadar înşelător pentru arcaş (vezi Osea 7,16).
Înălţimile. Centre de cult idolatru.
Gelozia. Vezi Exod 20,5; 34,14. Dumnezeu cere ca noi să-I servim cu nimic mai puţin decât cu întreaga noastră fiinţă (vezi Deuteronom 6,13.20-25; Matei 4,10).
A urgisit. [I-a fost scârbă, KJV]. Mai degrabă "a lepădat".
Silo. Timp de aproape 300 de ani cortul şi chivotul au fost la Silo, un loc la aproximativ 16 km nord de Betel (vezi Iosua 18,10; Judecători 18,31; 1 Samuel 4,3). După ce chivotul a fost capturat de filisteni (1 Samuel 4) şi recuperat, n-a mai fost adus la Silo, ci în final a fost dus la Ierusalim (vezi PP 514; cf. Ieremia 7,12.14).
Slava. [Tăria Sa, KJV]. Chivotul (vezi 1 Samuel 4,3.21; Psalm 132,8).
Sabiei. Vezi 1 Samuel 4,2.10.
I-a ars focul. Un tablou al pustiirii: tinerii nimiciţi în bătălie, tinerele nemăritate, preoţii omorâţi (vezi 1 Samuel 4,11), morţii nejeliţi (vezi Iov 27,15). Gândiţi-vă la pustiirea unei ţări în care nu mai există ceremonii de căsătorie sau ritualuri funerare!
Ca unul care a dormit. Prin această metaforă puternică, psalmistul îl prezintă pe Dumnezeu ca nepăsător cu totul faţă de poporul Său şi care apoi Se ridică acţionând în favoarea acestuia. Folosirea acestei curioase figuri de stil şi a aceleia a unui viteaz care strigă puternic când se trezeşte din ameţeala beţiei, pare străină pentru gândirea noastră modernă apuseană, dar în nici un caz nu e nefirească pentru mentalitatea orientală.
Cortul lui Iosif. Timp de mulţi ani sanctuarul fusese pe teritoriul lui Iosif (vezi v. 60). Mai târziu Ierusalimul de pe teritoriul lui Iuda a devenit locaşul chivotului (vezi 2 Samuel 6,1-18).
A ales pe David. Psalmul se încheie cu frumosul tablou al păstorului turmei care devine, prin alegerea făcută de Dumnezeu, păstorul lui Israel (vezi 1 Samuel 16,11-13; 2 Samuel 3,18; 7,5. 8).
Dindărătul oilor care alăptau. Păstorul credincios nu numai că îşi conduce oile, ci el însuşi merge în urma oilor care alăptează pentru ca să lua, la nevoie, mieii nou născuţi ai turmei.
I-a cârmuit. [I-a păscut, KJV]. Un frumos omagiu adus regelui-păstor al lui Israel; el a cârmuit cu dreptate şi pricepere (vezi 1 Regi 9,4).
COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE
1-45 T 37
4-7�
MH 448
5-8�
5T 38
7�
�
PK 378
10�
�
8T 276
15.16�
PP 298; SR 132
18-21�
PP 378
19�
�
CH 495; EW 56; FE 319; MH 200; PK 242; 6T 178
24�
�
COL 287; MH 202, 311
24.25�
PP 297
25�
�
MM 277; SR 130; 6T 372
32-35.37-39�
PP 410
37-39�
Ed 45
38.39�
8T 276
41�
�
3T 209
52.58.60.61�
PP 545
61�
�
8T 276
68.69�
GC 23