1 Cuvântul Domnului spus lui Mica din Moreşet, pe vremea lui Iotam, Ahaz, Ezechia, împăraţii lui Iuda, prorocie asupra Samariei şi Ierusalimului.

. Cuvântul Domnului. Vezi comentariul la Ieremia 46,1.

Din Moreşet. Sau Moreştitul. Un locuitor din Mereşet-Gat (v. 14), un sat situat în ţinutul de jos al Iudeii, cam la 34,4 km. sud-est de Ierusalim, acum numit Tell ej-Judeideh. Numele Moreşet-Gat înseamnă posesiunea Gatului [sau via].

Pe vremea lui Iotam. Vezi p. 1011. Isaia, Osea şi Amos au început să proorocească la scurt timp înainte de Mica, în timpul domniei lui Ozia, tatăl lui Iotam (Isaia 1,1; Osea 1,1; Amos 1,1). Regii menţionaţi sunt cei ai lui Iuda, fără îndoială din cauză că misiunea lui Mica s-a adresat îndeosebi regatului de sud al lui Iuda. Totuşi, ca şi Amos (vezi p. 953), el a mai proorocit şi împotriva regatului de nord al lui Israel.

2 Ascultaţi, voi popoare toate! Ia aminte, pământule şi ce este pe el! Domnul Dumnezeu să fie martor împotriva voastră, Domnul care este în Templul Lui cel sfânt!

. Voi popoare toate. Întreaga lume este chemată să asiste la judecăţile divine împotriva Samariei şi Ierusalimului. În soarta poporului ales al lui Dumnezeu, oamenii pot vedea soarta tuturor naţiunilor care refuză să urmeze planul divin (vezi PK 364; vezi comentariul la Daniel 4,17).

Templul Lui cel sfânt. Compară Habacuc 2,20.

3 Căci iată că Domnul iese din locuinţa Lui, Se coboară şi umblă pe înălţimile pământului!

. Domnul iese. Versetele 3 şi 4 prezintă o grandioasă şi înfiorătoare descriere figurată a ceasului judecăţii divine asupra Samariei şi Ierusalimului. Compară Isaia 26,21.

Locuinţa Lui. Adică, templul Lui cel sfânt (v. 2).

Înălţimile pământului. În mod figurat, Dumnezeu este prezentat ca pogorându-se Şi umblând pe vârfurile munţilor şi ale dealurilor (vezi Amos 4,13).

4 Sub El se topesc munţii, văile crapă ca ceara înaintea focului, ca apa care curge prin râpe.

. Se topesc. Venirea lui Iehova este adesea reprezentată ca însoţită de o convulsie a naturii (vezi Judecători 5,4.5; Psalmi 97,4.5; vezi comentariul la Psalmi 18,7.8). O transformare dintre cele mai înspăimântătoare în lumea fizică va precede şi însoţi a doua venire a lui Hristos (Matei 24,29; Apocalipsa 16,18-21; GC 636, 637).

5 Şi toate acestea, din pricina nelegiuirii lui Iacov, din pricina păcatelor casei lui Israel! Dar care este nelegiuirea lui Iacov? Nu este oare Samaria? Şi care este păcatul lui Iuda? Nu este Ierusalimul?…

. Nelegiuirii. Versetele 5-7 descriu pedeapsa care va veni asupra regatului de nord, Israel, pentru păcatele sale. Iacov. Numele acesta ţine aici locul celor zece seminţii care constituiau casa lui Israel, aşa cum reiese din propoziţia următoare.

Samaria. În calitate de capitale ale lui Israel şi respectiv Iuda, Samaria şi Ierusalimul deveniseră centre de idolatrie şi nelegiuire. Samaria fusese zidită de către nelegiuitul Omri; iar fiul său, Ahab, care a mers pe urmele lui, a înălţat în ea un templu pentru Baal (vezi 1Regi 16,23-33). Pentru o descriere a Samariei, vezi comentariul la 1Regi 16,24.

6 De aceea, voi preface Samaria într-un morman de pietre pe câmp, într-un loc de sădit vie; îi voi prăvăli pietrele în vale şi-i voi dezgoli temeliile.

. Voi preface. Timpul viitor arată că distrugerea Samariei, care a avut loc în anul al VI-

lea al domniei lui Ezechia, nu avusese încă loc (2Regi 18,9-11).

Morman. Ebr. ?i, un morman de dărâmături.

Loc de sădit. Samaria urmează să fie nimicită atât de deplin încât pe locul ei vor fi sădite vii.

Voi prăvăli. Samaria se afla pe o colină cu vârful plat şi cu coastele abrupte (vezi comentariul la 1Regi 16,24).

Dezgoli. Literal, descoperi, da la iveală.

7 Toate chipurile ei cioplite vor fi sfărâmate, toate plăţile ei de curvă vor fi arse în foc, şi-i voi pustii toţi idolii: căci din plăţi de curvă i-a adunat, şi în plăţi de curvă se vor preface…

. Sfărâmate. Compară 2Cronici 34,3.4.7.

Plăţile. De la ebr. ’ethnan, un cuvânt adesea folosit în legătură cu plata unei prostituate (vezi Deuteronom 23,18; Ezechiel 16,31; Osea 9,1). Sensul acestei părţi a versetului este obscur.

I-a adunat. Probabil chipurile cioplite şi idolii. Aceştia fuseseră adunaţi pe plăţi de curvă. În unele temple păgâne se practica prostituţia ca parte a cultului zeiţei fertilităţii.

Se vor preface. Sensul exact al acestei propoziţii nu este clar. Limbajul este extrem de poetic, iar un literalism prea apropiat ar trebui probabil evitat. Sensul general al acestui pasaj pare clar. Samaria trebuie să sufere pierderea celor în care-şi pusese încrederea.

8 De aceea plâng, mă bocesc, umblu desculţ şi gol, strig ca şacalul şi gem ca struţul.

. Plâng. Sau Voi plânge. Adică, pentru soarta nenorocită care va veni asupra Samariei, a cărei venire va apărea ca o ameninţare şi pentru siguranţa lui Iuda.

Gol. Ebr. ?arom, desemnând fie o golicioune totală, fie starea de a fi numai pe jumătate îmbrăcat. Mica se descrie nu numai ca un jeluitor care îşi scoate veşmintele exterioare, ci şi ca un captiv care este complet despuiat de haine şi este dus în robie gol şi jefuit (vezi comentariul la Isaia 20,2.3).

Şacalul. Ebr. tannim, şacali. Şacalul este notoriu pentru urletele lui jalnice. Struţul. Ebr. benoth ya?anah, considerat a reprezenta struţul. Pasărea aceasta scoate un strigăt dureros şi trist.

9 Căci rana ei este fără leac; se întinde până la Iuda, pătrunde până la poarta poporului meu, până la Ierusalim.

. Rana ei. Literal, rănile ei, deşi LXX şi Siriaca folosesc forma singulară. Fără leac. Ziua de har pentru Samaria trecuse. Naţiunea îşi umpluse paharul nelegiuirii. Raportul se încheiase. Sosise momentul pentru lucrarea mâniei divine (vezi PK 364). Până la Iuda. Şi Iuda fusese vinovat (v. 5) şi îşi va primi şi el pedeapsa.

10 Nu spuneţi lucrul acesta în Gat şi nu plângeţi în Aco; tăvăliţi-vă în ţărână la Bet-Leafra.

. Nu spuneţi. Versetele 10-16 constituie un cântec de jale cu privire la judecata care trebuie să vină peste Iuda. Prima propoziţie este luată din cântarea de jale pentru Saul (2Samuel 1,20).

Gat. Una din cele cinci cetăţi de seamă ale filistenilor, având o aşezare incertă. Pentru locurile care au fost sugerate, vezi comentariul la 2Regi 12,17. Prăpădul lui Iuda nu trebuia să fie vestit în acest centru inamic. În ebraică, cuvântul pentru Gat seamănă din punct de vedere fonetic de cuvântul pentru spuneţi. Mulţi învăţaţi cred că aici este un joc de cuvinte care poate fi reprodus după cum urmează: Nu spuneţi în cetatea lui Spuneţi. Astfel de jocuri de cuvinte sunt uzuale în poezia ebraică.

Nu plângeţi. Unii sugerează un alt joc de cuvinte în această propoziţie pe care îl reproduc după cum urmează: Plângeţi în cetatea lui Plângeţi. O asemenea traducere se poate obţine numai printr-o modificare a textului ebraic. Ebraica nu menţionează numele unui oraş, dar întrucât toate celelalte propoziţii din context menţionează, unii cred că şi aici s-a avut în vedere unul. A fost sugerat Baca, sau Bochim, de la rădăcina bakah, a plânge.

Bet-Leafra. Poate et-Taiyiebeh, de lângă Hebron. Afra vine de la o rădăcină ebraică care înseamnă ţărână. Învăţaţii au sugerat un alt joc de cuvinte, care poate fi reprodus în felul următor: Tăvăliţi-vă în ţărână în cetatea Ţărână.

11 Treci, locuitoare din Şafir, cu ruşinea descoperită; locuitoarea din Ţaanan nu îndrăzneşte să iasă, jalea Bet-Haeţelului vă ia gustul să vă opriţi în el.

. Şafir. Numele înseamnă frumos. Aşezarea este incertă. Unii au sugerat Khirbet el-K?m, cam la 13,4 km. de Hebron. Ţaanan. Probabil identic cu Ţenan, menţionat în Iosua 15,37, un oraş în Şefela lui Iuda. Jalea. Ebraica acestui pasaj este obscură. RSV leagă expresia aceasta de aceea care urmează: Jelea Bet-Haeţelului va lua de la voi locul ei neclintit. Totuşi sensul rămâne incert. Bet-Haeţelului. Probabil Deir el- ?Asal, aproape de Debir în partea sudică a lui Iuda.

12 Căci locuitoarea din Marot tremură pentru pierderea fericirii ei, fiindcă s-a coborât nenorocirea din partea Domnului până la poarta Ierusalimului.

. Marot. Probabil acelaşi cu Maarat (Iosua 15,59), lângă Hebron.

13 Înhamă-ţi caii cei iuţi la car, locuitoare din Lachis; tu ai fost cea dintâi pricină de păcat pentru fiica Sionului, căci în tine s-au găsit nelegiuirile lui Israel.

. Lachiş. O cetate puternic fortificată din Iuda, cam la 43,2 km. la sud-vest de Ierusalim. Cetatea a căzut sub Sanherib pe vremea invadării lui Iuda (vezi comentariul la 2Regi 18,14). Un baso-relief din muzeul Britanic, adus din Asiria, descrie asediul Lachişului (vezi Vol. II, planşa din faţa p. 64). Ruinele Lachişului sunt numite acum Tell ed-Duweir.

Înhamă-ţi caii. Adică înhamă caii la trăsură pentru a fugi în grabă. Şi aici este un joc de cuvinte, care a fost reprodus după cum urmează: Înhamă-ţi caii la trăsuri, locuitoare a oraşului Calul. Din punct de vedere fonetic Lachiş este asemănător cu oraşul Calului.

Cea dintâi pricină de păcat. Nu se spune cum a devenit Lachişul cea dintâi pricină de păcat pentru Iuda.

14 De aceea te vei despărţi de Moreşet-Gat, casele din Aczib vor fi o amăgire pentru împăraţii lui Israel.

. De aceea. Evident, aici se adresează lui Iuda.

Te vei despărţi. Ebr. shilluchim, trimitere de daruri, ca o zestre pentru o fiică când este măritată (vezi 1Regi 9,16). Pasajul acesta ar putea să însemne că Iuda va ceda posesiunea Moreşet-Gatului.

Moreşet-Gatului. Vezi comentariul la v. 1.

Aczib. Ebr. ’Akzib, un oraş despre care se crede că a fost în Şefela, sau ţinutul de jos lui Iuda, aproape de Adulam, poate urmând să fie identificat cu modernul Tell el-Beidă (vezi Iosua 15,44). Întrucât cuvântul tradus amăgire [Minciuni] este ’akzab, aici avem de-a face cu încă un izbitor joc de cuvinte: Casele din Aczib [târgul Minciunii] vor fi ’akzab [o minciună].

15 Îţi voi aduce un nou stăpân, locuitoare din Mareşa; slava lui Israel va merge la Adulam.

. Mareşa. Un oraş în Şefela lui Iuda (vezi Iosua 15,44; 2Cronici 14,9), cam la 37,5 km. la sud-vestul Ierusalimului identificat acum cu Tell Sandahannah. Deoarece din punct de vedere fonetic seamănă cu ebr. morashah, un cuvânt care înseamnă moştenire, avem şi aici probabil încă un joc de cuvinte. Totuşi voi aduce un moştenitor care va avea pretenţie la oraşul-Moştenire al vostru.

Va merge. Propoziţia poate fi tradusă ca în RSV, slava lui Israel va merge la Adulam. Totuşi, sensul este obscur. Unii consideră că referirea este făcută la nobilimea lui Israel, care va căuta refugiu în locuri precum peştera din Adulam, unde s-a ascuns David (1Samuel 22,1.2).

16 Rade-ţi, taie-ţi părul, din pricina copiilor tăi iubiţi; lărgeşte-ţi pleşuvia ca vulturul, căci ei se duc în robie, departe de tine!

. Rade-ţi părul. Un simbol de doliu (vezi Amos 8,10). Ierusalimul este chemat să-şi jelească copiii care sunt duşi în exil. Taie-ţi părul. Ebr. gazaz, a tăia părul. Propoziţia aceasta este paralelă cu rade-ţi părul. Vulturul. Ebr. nesher, care este folosit pentru a desemna atât o acvilă, cât şi un vultur. Probabil aici este vizat un vultur pleşuv.