INTRODUCERE. - Psalmul 69 este plângerea unui om copleşit de durere şi chinuit de vrăjmăşia semenilor săi, suferind de dragul credinţei sale în Dumnezeu. Cu toate că psalmistul descrie propria sa suferinţă, mai multe pasaje au fost arătate de scriitorii NT că având aplicaţie la Hristos, Cel fără păcat care a suferit. Pavel confirmă obârşia davidică a psalmului (Romani 11, 9).
Cu privire la preambul vezi p. 616, 628.
1. Scapă-mă. Versetul 1 dă tonul ideii fundamentale a psalmului. Apele. Simbol al unor necazuri mari(vezi la Psalm 32,6; 42,7). Viaţa. [Sufletul, KJV]. "Sufletul" e folosit idiomatic pentru pronumele "mă" (vezi la Psalm
16,10).
În noroi. Vezi la Psalm 40,2.
Nu mă pot ţine. Adică "nu e loc pe care să pot sta".
Apele. Ebr. shibboleth, "un râu curgător", tradus "râul" ["canal", KJV] în Isaia 27,12. Shibboleth este cuvântul pe care efraimiţii nu au fost în stare să îl rostească atunci când le.a cerut Iefta (vezi la Judecători 12,6).
Strigând. Ebr. qara', nu plângând, ci chemând pe Dumnezeu în ajutor.
Se usucă. De vorbire peste măsură (vezi la Psalm 22,15).
Mă urăsc fără temei. Isus a aplicat la Sine cuvintele acestea (vezi Ioan 15,25).
Greşelile. [Păcatele, KJV]. Cu toate că psalmistul crede că suferă "fără temei" (v. 4) pe măsura acuzaţiilor vrăjmaşilor săi, el recunoaşte că e păcătos. Nu-Ţi sunt ascunse. Compară cu Psalm 139,1-4.
Din pricina mea. Psalmistul se leagă să nu facă nimic din ce ar face de ruşine pe copiii credincioşi ai lui Dumnezeu. Principiul enunţat aici este un moto excelent pentru o purtare creştină merituoasă. Să nu facem niciodată nimic ce ar aduce dezonoare cauzei lui Dumnezeu.
Versetul acesta este un excelent exemplu de paralelism sinonimic (vezi p. 24), cele două jumătăţi având acelaşi înţeles de bază.
Pentru Tine. Adevărata cauză a vrăjmăşiei era devotamentul psalmistului faţă de Dumnezeu. Oamenii păcătoşi dispreţuiesc pe aceia care-I slujesc lui Dumnezeu (vezi MB 53). Purtarea copiilor lui Dumnezeu face de ruşine pe păcătoşi.
Ruşinea. Aici referindu-se la acuzaţiile calomnioase îngrămădite asupra psalmistului (vezi Psalm 44,15.16).
Fii mamei mele. Într-un sistem de organizare ca cel al evreilor, copiii aceluiaşi tată erau adesea numai pe jumătate fraţi (vezi Psalm 50,20). Prin limbajul acestui verset şi al v. 9.20, Hristos prezicea prin David tratamentul pe care avea să-L primească din partea oamenilor (vezi AA 225).
Râvna Casei Tale. Sanctuarul este obiectul râvnei psalmistului. David a dovedit râvna sa prin aducerea chivotului pe muntele Sionului (vezi 2 Samuel 6,12-19); prin dorinţa de a construi o locuinţă permanentă pentru Dumnezeu în Ierusalim (vezi 2 Samuel 7,2); prin strângerea de materiale de construcţie pentru clădirea care nu-i fusese îngăduit să o ridice (vezi 1 Cronici 28,14-18; 29,2-5); şi prin instruirea lui Solomon cu privire la Templu (1 Cronici 28,9-13). Când Isus i-a alungat pe schimbătorii de bani şi pe negustorii din curţile Templului, ucenicii şi-au adus aminte ce fusese scris cu privire la El: "Râvna Casei Tale mă mănâncă" (vezi Ioan 2,17; DA 158; vezi şi AA 225). În lucrarea lui Dumnezeu nu există loc pentru slujitorul apatic, indiferent.
Ocările. Pavel a aplicat propoziţia aceasta la Hristos care "nu Şi-a plăcut Lui Însuşi" (vezi Romani 15,3; cf. Psalm 89,50.51; Ieremia 20,8).
Postesc. Psalmistul s-a străduit să se auto-disciplineze prin dăruire de sine.
Nu ocăresc. Vrăjmaşii îşi băteau joc de psalmist pentru că se străduia să fie un sincer urmaş al lui Dumnezeu (vezi v. 7-9).
Sac. Un semn de pocăinţă şi smerire (vezi la Psalm 30,11).
Batjocoresc. [Proverb, KJV]. Ebr. mashal, "zicală" sau " batjocură" redat prin "de pomină" în Psalm 44,14.
Cei ce stau. Fie o referire la judecători (vezi la Rut 4,1), care sunt apoi înfăţişaţi că se unesc cu gloata pentru a lua în râs pe psalmist, fie o aluzie la oameni leneşi care-şi pierde vremea pe la porţile cetăţii (vezi la Psalm 9,14).
Vorbesc de mine. [Vorbesc contra mea, KJV]. Psalmistul este subiectul tuturor discuţiilor.
Cei ce beau băuturi tari. [Beţivii, KJV]. Literal, "băutorii de băuturi tari". Psalmistul este subiectul cântecelor satirice pline de batjocuri ale celor beţi (vezi Psalm 35,15.6); el este ţinta glumelor lor josnice (vezi Iov 30,9).
Vremea potrivită. Literal, "o vreme de îndurare" (vezi Isaia 49,8). Evident, psalmistul îşi dădea seama că nici o vreme nu putea fi mai potrivită decât cea de faţă, când era ocărât pe nedrept.
Din noroi. Compară cu v. 2.
Groapa. Vezi la Psalm 28,1.
Îndurarea Ta cea mare. [Îndurările Tale duioase, KJV]. Vezi la Psalm 51,1.
Nu-ţi ascunde faţa. Vezi la Psalm 4,6; cf. Psalm 13,1; Psalm 30,7.
Grăbeşte de m-ascultă. Literal, "răspunde-mi repede". Psalmistul îşi dă seama cusiguranţă că va pieri dacă nu primeşte imediat ajutor.
Apropie-Te. Psalmistul nu poate să rabde veşnic simţul depărtării dintre el şi Dumnezeu.
Sufletul meu. Folosit idiomatic pentru pronumele "mine" (vezi Psalm 16,10).
Tu ştii. [Tu ai cunoscut, KJV]. Psalmistul află mângâiere în încrederea că Dumnezeu cunoaşte totul (vezi Iov 23,10).
Ocara. Versetele 20 şi 21 au aplicaţie mesianică (vezi Matei 27,34.48; DA 746; AA 225; PK 691).
Să-i fie cuiva milă. Compară cu Isaia 63,5. În Ghetsemani, Mântuitorului a tânjit după compasiune în suferinţa Sa (vezi DA 687, 688). Mai târziu a fost părăsit de toţi ucenicii Săi (vezi Matei 26,56; Marcu 14,50). Versetul este exprimarea singurătăţii absolute.
Cele două părţi de final ale versetului constituie un paralelism sinonimic perfect, aranjat în
formă încrucişată:
"Aştept să-i fie cuiva milă de mine,
dar degeaba;
aştept mângâietor
şi nu găsesc nici unul."
Cuvintele zguduitoare ale acestui verset sunt parafrazate în recitativul pentru tenor: "Mustrarea Ta mi-a zdrobit inima" din oratoriul Mesia de G.F. Händel.
Fiere. Ebr. ro'sh, "iarbă otrăvitoare", tradus prin "venin" în Deuteronom 32,33; "otravă" în Iov 20,16 şi "buruiană otrăvitoare" în Osea 10,4. După Marcu 15,23, "fierea" care a fost oferită lui Isus era smirnă.
Mâncare. Ebr. baruth, "pâinea mângâierii", care înseamnă hrana adusă celui care jeleşte de cei care simt împreună cu ei. Folosirea cuvântului scoate în evidenţă ipocrizia faptelor lor.
Oţet. În ce priveşte împlinirea mesianică a profeţiei, vezi Matei 27,34.48; Marcu 15,23; Ioan 19,29.30.
Masa. Începând cu v. 22 începe o serie de imprecaţii care continuă până la v. 28 (cu privire la psalmii de imprecaţie, vezi p. 624). Pavel foloseşte v. 22.23 pentru a descrie pe păcătoşii împietriţi ai timpului său (vezi Romani 11,8-10).
Să li se întunece. O figură de stil care denotă uimirea (vezi 2 Corinteni 3,14).
Varsă-Ţi. Vezi Psalm 79,6; Ieremia 10,25.
Locuinţa. Ebr. ţirah, "tabără" sau "împrejmuire", asemenea cercului de corturi ale unui trib nomad, de aici orice locuinţă, tabără, castel sau palat. Psalmistul se roagă ca locul locuinţei ocupat de vrăjmaşii săi să fie gol şi ca ei să piară. Versetul acesta este aplicat slujbei deţinute de Iuda (vezi Fapte 1,20).
Povestesc suferinţele. Adică ei sporesc întristarea celui lovit de suferinţă vorbindu-i de rău caracterul şi răstălmăcindu-i expresiile de nerăbdare spuse în încercare (vezi la Psalm 41,5-8). Versetul acesta prezintă un motiv în plus pentru imprecaţia psalmistului.
Îndurarea Ta. [Dreptatea Ta, KJV]. Psalmistul se roagă ca păcătoşii să fie trataţi aşa cum merită, nu ca şi cum ar fi fost drepţi.
Şterşi. Vezi la Exod 32,32; cf. Psalm 56,8; Daniel 12,1; Filipeni 4,3; Apocalipsa 3,5; 13,8.
Eu. Psalmistul foloseşte pronumele personal pentru a prezenta un contrast clar între el însuşi şi vrăjmaşii menţionaţi în versetele precedente.
Nenorocit. Adică "lovit" sau "apăsat de mizerie". După cum psalmistul se roagă pentru ca vrăjmaşii săi mândri, orgolioşi să fie doborâţi, tot aşa se roagă ca el, care se află acum în adâncimile suferinţei, să fie ajutat şi să se "ridice". Ca şi Psalmul 22 (vezi v. 22-31), Psalmul 69 se încheie cu juruinţe de recunoştinţă şi expresii de laudă pline de speranţă.
Numele. Vezi la Psalm 5,11; 7,17.
Prin cântări. [Cu o cântare, KJV]. Acest psalm este o împlinire a juruinţei psalmistului de a aduce laudă.
Mai plăcut. Vezi la Psalm 40,6-8; 51,16.17; 1 Samuel 15,22.
Viţel. [Bou sau viţel, KJV]. Cele mai bune jertfe levitice nu se puteau compara cu jertfele unei inimi recunoscătoare.
Nenorociţii. [Cei smeriţi, KJV]. Sau "umili", "săraci". Poporul lui Dumnezeu vede izbăvirea psalmistului şi i se alătură pentru a aduce mulţumire. Veselă să vă fie inima. [Inima voastră va trăi, KJV]. Adică va fi îmbărbătată, reînviorată (vezi Psalm 22,26).
Domnul ascultă. Siguranţa de izbăvire a psalmistului se întemeiază pe principiul afirmat în acest verset: Dumnezeu are grijă de cei nenorociţi (vezi la v. 29), de "cei săraci în duh" (vezi Matei 5,3).
Prinşii Lui de război. Cei care suferă sunt făcuţi prizonieri pentru El.
Cerurile. Chemarea la proslăvire cuprinde întreaga creaţiune (vezi Psalm 96,11; 148).
Sionul. Vezi la Psalm 2,6; 9,14; 68,16.
Cetăţile lui Iuda. Vezi la Psalm 51,18.
Sămânţa. Sau "descendenţii" (vezi Isaia 65,9).
Numele. Vezi la Psalm 5,11; 7,17. Binecuvântarea făgăduită seminţei lui Avraam se va împlini cu sămânţa spirituală a lui Avraam (vezi la 2 Samuel 7,13).
COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE
8. 9AA 225 9�
�
DA 158; MB 53; 4T 396
20�
AA 225
20.21�
DA 746; PK 691
30�
PK 70; 5T 317