INTRODUCERE. - Psalmul 81 este un imn de sărbătoare compus se pare pentru a fi folosit folosire la una din marile sărbători ebraice - probabil Paştele sau Sărbătoarea corturilor. Începe cu o invitaţie bucuroasă de a lua parte la închinare în ziua de sărbătoare (v. 1-5) şi apoi continuă cu prezentarea însemnătăţii sărbătorii trecând în revistă legătura lui Dumnezeu cu poporul Său şi îndemnându-l să umble pe căile Lui (v. 6-16). În prima parte a psalmului, vorbeşte psalmistul; în a doua parte, Dumnezeu Se adresează poporului şi cere ascultare în lumina binecuvântărilor din trecut, făgăduind binecuvântări ca rezultat al ascultării. În ritualul sinagogii moderne, Psalmul 81 este cântat în Ziua Anului nou iudaic.

Cu privire la preambul, vezi p. 617, 629.

1. Cântaţi cu veselie. [Cântaţi tare, KJV]. Indicând ardoarea şi sinceritate deosebite (vezi 2

Cronici 20,19; Psalm 33,3). Psalm 81,1-5 este o invitaţie la închinare. Tăria. Vezi Psalm 27,1; 28,8.

Tobă. Vezi p. 30.

Arfa. Vezi p. 34.

Alăută. Vezi p. 33.

Trâmbiţă. Ebr. shophar, care se deosebeşte de chaşoşerah, tradus de asemenea "trâmbiţă" (vezi p. 39, 40).

Luna nouă. Vezi Levitic 23,24; Numeri 29,1.

Lună plină. [Timpul rânduit, KJV]. Ebr. keseh, "lună plină".

Sărbătorii. Unii consideră că se face referire la Sărbătoarea corturilor (vezi 1 Regi 8,2.65; 12,32; Neemia. 8,14; 2 Cronici 5,3; 7,8). Între Sărbătoarea trâmbiţelor, din ziua întâi a lunii Tişri, şi Sărbătoarea corturilor care începe în ziua a cincisprezecea a lunii Tişri, era Ziua Ispăşirii, în ziua a zecea a lunii. Această ordine a făcut din Sărbătoarea corturilor sărbătoarea anuală principală. În acord cu unii comentatori, este vorba de Paşti prin expresia "sărbătorii noastre" ["Ziua sărbătorii noastre solemne", KJV], datorită poziţiei acordate Paştelui în calendarul ritual.

Pentru. Sărbătorile urmau fie ţinute cu voie bună pentru că ele fuseseră rânduite de Dumnezeu şi pentru că erau socotite un privilegiu special al poporului lui Dumnezeu (vezi Levitic 23,23-25).

Iosif. Poporul Israel reprezentată de Iosif, probabil datorită importanţei lui din timpul locuirii în Egipt (vezi Psalm 80,1; cf. Genesa 49,26). El a fost de fapt "mântuitorul" poporului său.

Împotriva ţării. [Prin ţara, KJV]. Probabil referindu-se la timpul exodului şi la plăgi în special. Poate că se face o referire aparte la plaga a zecea, care a produs eliberarea israeliţilor.

Am auzit. Propoziţia care începe cu expresia aceasta ar trebui probabil să fie legată de versetul următor şi astfel să facă introducerea la cuvântarea lui Dumnezeu de mustrare care se află în v. 6-16. Nu există nici indicaţie verbală de schimbare a vorbitorilor. O astfel de tranziţie bruscă nu e ceva neobişnuit în ebraică.

Povara. Adesea sclavii egipteni îşi purtau poverile pe umeri. Dumnezeu a îndepărtat povara sclaviei eliberându-i pe evrei din Egipt (vezi Exod 1,11-14; 5,4-17). Coşul. [Oale, KJV]. Sau "din coşuri", referindu-se probabil la coşul în care sclavii purtau lutul care trebuia să fie făcut cărămizi.

Ai strigat în necaz. Vezi Exod 2,23; 3,9; 14,10.

Locul tainic al tunetului. Probabil o referire la stâlpul de nor (vezi Exod 14,24) sau la experienţa de la Sinai (vezi Exod 19,17-19), unde Dumnezeu a făcut legământ cu Israel.

Meriba. Vezi Exod 17,1-7; Numeri 20,13; cf. Psalm 78,20.

Oprire. [Selah, KJV].Vezi la p. 629.

Poporul Meu. Cu toate că este pornit spre răzvrătire, Israel este încă poporul lui Dumnezeu (vezi v. 11). Fericit gând: Dumnezeu nu renunţă uşor poporul Său!

Nici un Dumnezeu străin. O aluzie la porunca a doua a decalogului (vezi Exod 20,4-6; Deuteronom 5,8-10).

Eu sunt. Vezi Exod 20,2; cf. Deuteronom 5,6. Având în vedere tendinţa lui Israel de a uita, aducerea aminte era mereu necesară. Deschide-ţi gura larg. Dumnezeu l-a răscumpărat pe Israel din Egipt şi după aceea i-a împlinit toate nevoile, materiale şi spirituale. O, bogăţie a darurilor lui Dumnezeu (vezi Efeseni 3,20)!

Poporul Meu. Vezi la v. 8. Cuvântarea principală e reluată de la v. 7.

N-a ascultat. Vezi Deuteronom 32,15.18; Psalm 78,10.41.56; cf. 2 Regi 17,14; 2 Cronici 36,15.16; Ezechiel 20,8; Osea 9,17.

I-am lăsat. Duhul lui Dumnezeu nu se luptă pururi cu oamenii (vezi Genesa 6,3). Când oamenii stăruie să se răzvrătească şi să-şi împietrească inima, Dumnezeu îi lasă în voia lor şi să sufere rezultatele alegerii lor. Guvernarea lui Dumnezeu este bazată pe alegerea morală liberă; Dumnezeu nu forţează voinţa. El îl avertizează pe om că neascultarea aduce distrugere, dar nu împiedică alegerea contrară a omului (vezi PP 440, 441).

Poporul Meu. Vezi la v. 8. Cuvântarea trece de la Israelul din trecut la Israelul din prezent, arătând care ar fi fost urmările credincioasei ascultări de poruncile lui Dumnezeu. Ar umbla. [Ar fi umblat, KJV]. Mai degrabă, "ar umbla" (vezi Deuteronom 5,29; 32,29; Isaia 48,18; Luca 19,42).

"Din tot ce-i trist în grai s-a scris,

‚Ar fi putut fi' e cel mai trist!"

-JOHN GREENLEAF WHITTIER, "Maud Muller."

Într-o clipă aş înfrunta. [Repede aş fi înfruntat, KJV]. Mai degrabă: "aş înfrunta". Apelul este făcut Israelulului din vremea psalmistului. Pocăinţa şi ascultarea sunt preţul izbăvirii de vrăjmaş.

L-ar linguşi. [S-ar fi supus, KJV]. Preferabil, "i s-ar supune".

Fericirea. [Timpul, KJV]. Adică ca naţiune.

L-aş hrăni. [I-ar fi hrănit, KJV]. Mai degrabă, "i-ar hrăni". Astfel de schimbări bruşte de la "eu" la "el" sunt frecvente în poezia ebraică (vezi Psalm 22,26). Cel mai bun. Literal, "gras" (vezi Deuteronom 32,14; Psalm 147,14). Când Dumnezeu revarsă darurile Sale, alege ce e mai bun. Nu e nici o urmă de zgârcenie legată de generozitatea Tatălui. Miere din stâncă. Mierea cea mai bună şi mai curată, depozitată de albine în fortăreţele stâncoase ale munţilor (vezi Deuteronom 32,13).

COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE

1.28T 12

11.12�

PP 441; 3T 73

12�

3T 172