INTRODUCERE. - Psalmul 65 a fost numit un măreţ imn de adunare a recoltei spre lauda lui Dumnezeu. Cele trei subîmpărţiri exprimă laudă la adresa lui Dumnezeu pentru (1) însuşirile Lui morale (v. 1-4); (2) puterea şi maiestatea Lui în natură şi (3) recolta îmbelşugată (v. 9-13). Partea a treia este una din mostrele cele mai alese de poezie idilică din psalmi.

Cu privire la preambul vezi p. 619, 627.

1. Vei fi lăudat. Literal, "pentru Tine e tăcerea - lauda" (vezi la Psalm 62,1). "Când orice alt glas s-a stins, iar noi aşteptăm în tăcere înaintea Lui, liniştea sufletului face şi mai clar glasul lui Dumnezeu" (DA 363).

Sion. Vezi la Psalm 48,2.

Tu asculţi. O caracteristică a lui Dumnezeu subliniată deseori în psalmi (vezi Psalm 69,33).

Toţi oamenii. Credinţa psalmistului se întinde dincolo de Israel, la oameni din toate rasele şi ţările (vezi Psalm 22,27. 28).

Nelegiuirile. Literal, "cuvinte samavolnice", sau "lucruri samavolnice". Psalmistul menţionează propria sa vină înainte de a se referi la cea a poporului său (vezi Daniel 9.20).

Vei ierta. [Vei curăţa, KJV]. De la ebr. kaphar, tradus în general "a face ispăşire pentru" (Exod 29,37; etc.; vezi la Psalm 32,1).

Ferice. Vezi la Psalm 1,1.

Să locuiască în curţile Tale. Era privilegiul unic al israelitului acela de a se închina în curţile sfinte ale sanctuarului. De trei ori pe an se cerea de la toţi evrei de parte bărbătească maturi să vină la sanctuar pentru săvârşirea slujbelor religioase. Aceia care locuiau mai aproape puteau să aibă mereu acces în curţile lui.

Templului. Ebr. hekal. Cuvântul se poate referi fie la Templu (lui Solomon), fie la cort (vezi la Psalm 5,7).

Prin minuni. [Lucruri teribile, KJV]. Adică lucruri care inspiră oamenilor teamă sau veneraţie şi îi face să înţeleagă puterea şi slava lui Dumnezeu.

Ne asculţi. [Vei răspunde, KJV]. Cât priveşte rugăciunea psalmistului, vezi la v. 2.

Dumnezeul mântuirii noastre. Vezi Psalm 27,1; 62,2. 6.

Marginilor îndepărtate ale pământului. Ca în v. 2, psalmistul include ca beneficiari pe toţi oamenii care Îl recunosc pe Dumnezeu ca unică sursă a încrederii (vezi şi v. 8).

Şi mării. Paralelă cu expresia anterioară (vezi Psalm 107,23-30). În afară de încrederea în vânturi şi curenţii marini, în priceperea de a naviga şi în capacitatea navelor de a străbate apele mării, marinarii ar trebui să se încreadă în Dumnezeu.

Munţii. Vezi Psalm 36,6; 95,4. Puţine lucruri inspiră o concepţie mai înaltă despre puterea lui Dumnezeu precum admirarea unui şir de munţi. Alpii, Himalaia şi Munţii Stâncoşi sunt martori muţi ai puterii lui Dumnezeu.

Încins. Dumnezeu este arătat în mod figurat ca fiind încins cu putere (vezi Psalm 93,1), o aluzie la practica încingerii unui om când e pe punctul de a-şi exercita puterea. În ţările biblice continuă să fie observată o imagine obişnuită, aceea a unui om care-şi adună cutele largi ale veşmântului său exterior şi le strânge sub cureaua, ca să nu fie împiedicat în lucrul pe care e pe punctul de a-l face.

Potoleşte. Puterea lui Dumnezeu în potolirea furtunii e deosebit de importantă pentru oameni, care nu au putere asupra mării. Scriitorii VT se referă adesea la această manifestare a puterii lui Dumnezeu (vezi Iov 38,8-11; Isaia 50,2; 51,10; cf. Matei 8,23-27; Marcu 4,36-41).

Urletul. Ebr. sha'on, "gălăgie" sau "muget".

Zarva popoarelor. Apele şi popoarele sunt adesea menţionate împreună (vezi Isaia 17,12; cf. Isaia 8,7; Apocalipsa 17,15).

Marginile. [Părţile cele mai îndepărtate, KJV]. Ţinuturi situate departe de ţările civilizate, ai căror locuitori poate că nu L-au cunoscut pe Dumnezeu, aşa cum era privilegiul evreilor de a-L cunoaşte.

Se înspăimântă de minunile Tale. Îi apucă groaza în faţa dovezilor puterii lui Dumnezeu prin forţele naturii (vezi Romani 1,19.20; DA 638). Respectul stă bine celor care văd în natură slava lui Dumnezeu.

Răsăritul şi apusul îndepărtat. [Ieşirile dimineţii şi serii, KJV]. Literal, "ieşirea", "locurile de începere" sau "înălţările". Poate că poetul are în minte splendidele tablouri ale răsăritului şi apusului. Fericit este omul care-şi găseşte plăcerea în natură şi care e condus la Dumnezeul naturii!

Tu cercetezi pământul. Dumnezeu e adorat ca Dătător al unei recolte abundente. În frumoasele versete ale acestei părţi a psalmului (v. 9-13), psalmistul Îl adoră pe Dumnezeu pentru îmbelşugata Lui providenţă în recoltă, urmărind diferiţii paşi în procesele naturii până este atins punctul culminant şi glorios. Versetele sunt o descriere plastică a dealurilor şi a văilor Palestinei, înşirate în terase şi acoperite cu măslini, vii şi întinderi de grâu, orz şi mei. Mai ales datorită acestei părţi a poemului, Psalmul 65 a fost numit "psalmul agricultorului". Natura nu e sărbătorită pentru ea însăşi, ci numai pentru că îndreaptă atenţia către Dumnezeu.

Şi îi dai belşug. [Îl uzi, KJV]. Compară Iov 36,27, 28; 37,6; Job 38,26-28.

Râuri dumnezeieşti. O referire la abundenţa de apă pusă la dispoziţie. Rezervorul ceresc de apă al lui Dumnezeu e totdeauna plin.

Grâu. Ebr. dagan, "grâne", un termen generic care cuprinde orice fel de cereale folosite de obicei pentru a face pâine.

Iată cum îl faci să rodească. [Ai luat următoarele măsuri de procurare a ei, KJV]. Dumnezeu pregăteşte pământul pentru recoltă şi apoi dă recolta. Recolta depinde de pregătirea terenului şi de ploaie, iar amândouă depind de Dumnezeu. Dumnezeu respectă ordinea lucrurilor pe care le-a rânduit să lucreze conform legilor naturale.

Brazdele. Vezi Iov 31,38; 39,10. Sfărâmi. Literal, "netezeşti" sau "faci să se aşeze". Bulgării. Textul ebraic conţine ideea că ploaia cade pe bulgării dintre brazde şi nivelează terenul. Răsadul.[Ceea ce răsare de acolo, KJV]. Vegetaţia care răsare din pământ sub binecuvântarea ploii.

Încununezi. Frumuseţea şi belşugul florilor, fructelor şi cerealelor sunt ca o coroană pe fruntea anului.

Câmpiile pustiei sunt adăpate.[ Ei varsă pe câmpiile pustiei, KJV]. Adică belşugul ["grăsimea", KJV] revărsată de la Dumnezeu. Pustiei. Nu neapărat un loc pustiu sau lipsit de vegetaţie, ci un ţinut nelocuit, care poată să producă iarbă şi flori şi în oarecare măsură alt tip de vegetaţie. Încinse cu veselie. Dealurile, acoperite cu vii şi pomi, sunt personificate ca fiind încinse cu veselie.

Văile. Ţinutul văilor arabile şi fertile este îmbrăcat cu cereale unduitoare (vezi la v.9), aşa cum dealurile sunt îmbrăcate cu turme.

Strigă. Ca o culminare a personificării, lanurile din văi, bogate în cereale unduitoare, strigă şi cântă doar de bucuria că există. Toată natura se bucură în Dumnezeu.

COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE

5�

PK 133; 8T 41

5-7�

MH 418

5-11�

8T 275

6�

�

DA 20; GC 66

8�

�

MH 418

8-13�

PK 133

9-11�

COL 81

11�

Ed 43; MH 418