INTODUCERE. -Psalmul 49 cuprinde un răspuns la întrebarea: "Pentru ce se pare că bogaţii au un avantaje în viaţă?" Psalmul ne învaţă că bogăţia nu poate să amâne moartea şi că la moarte bogaţii sunt aduşi la acelaşi nivel cu săracii. După o introducere de patru versete, acest poem didactic tratează vremelnicia omului, cu un accent deosebit asupra bogatului lumesc (v. 5-13) şi apoi asupra mângâierii care poate fi obţinută de pe urma sfârşitului celor drepţi, care este viaţa veşnică, în contrast cu acela al celor nelegiuiţi (v. 14-20). Psalmul 49 este recitat în familia iudaică modernă ortodoxă, în săptămâna de doliu care urmează unui deces în familie.
Cu privire la preambul vezi p. 617, 627.
1. Toate popoarele. Problema care urmează să fie tratată merită atenţia întregii omeniri. Versetele 1-4 constituie un îndemn introductiv, solemn şi explicit (vezi Deuteronom 32,1; Psalm 50,1; Isaia 1,2; Mica 1,2).
Lumii. Ebr. cheled, "durata vieţii". Cheled e folosit şi pentru a desemna "lumea" ca fiind compusă din generaţiile de oameni trecătoare (vezi Psalm 17,14).
Mici şi mari. Literal, "fii ai oamenilor de rând [ebr. adam] şi fii ai oamenilor mari" [ebr. ish] (vezi la Psalm 4,2; Psalm 8,4). Psalmul îi învaţă pe cei umili să nu-i invidieze pe cei bogaţi şi nici să nu se teamă de ei, iar pe cei bogaţi să nu se încreadă în bogăţiile lor şi nici să nu le folosească în chip nedrept pentru a-i împovăra pe cei săraci. În felul acesta bogaţii sunt avertizaţi, iar săracii sunt mângâiaţi.
Cuvinte înţelepte. În ebraică cuvintele pentru "înţelepciune" şi pentru "pricepere" sunt la plural, atrăgând atenţia asupra diferitelor aspecte ale acestor aptitudini. Vezi la Psalm 1,2 pentru definiţii ale "înţelepciunii" şi "priceperii".
Pildele. Ebr. mashal, "omotetie", "proverb", "cântare" sau "poem", (vezi p. 945).
Cântarea. [Vorbire ascunsă, KJV]. Sau "şarada", un amănunt atât de neclar că are nevoie de descurcare.
Arfei. Mai bine "o liră" (vezi p. 34). Gânduri demni de a fi reţinute sunt adesea cel mai bine păstrate în minte când sunt puse pe muzică. "Puţine mijloace sunt mai eficiente să fixeze cuvintele Lui [Dumnezeu] în memorie decât repetarea lor în cântare." (Ed 167).
Pentru ce? Psalmistul expune întâi rezultatele mângâietoare ale meditaţiei sale, înainte de a continua prezentarea. El ajunsese la concluzia că nu are motiv să se teamă.
Nu poate să se răscumpere. O negare exprimată în mod emfatic în ebraică. Nimeni nu poate să salveze pe altul de la moarte, nici chiar pe fratele său. Nimeni nu poate pune asupra altuia răspunderea sa sau să o preia pe a altuia.
Răscumpărarea. Versetul 8 este parantetic.
Sufletul lor. "Lor însăşi" (vezi la Psalm 16,10). Răscumpărarea unei persoane de la moarte este tema prezentării psalmistului.
Scumpă. A răscumpăra pe un om de la moarte nu stă în puterea bogăţiei.
Nu se va face niciodată. [Nu încetează niciodată, KJV]. Bogăţia este insuficientă, oricât timp
ar putea fi la dispoziţie, de a izbăvi de la moarte măcar o fiinţă omenească.Mormântul. [Stricăciunea, KJV]. Vezi la Psalm 16,10.
[Ei, KJV]. Bogaţii (v. 6). Versetul 10 susţine o lege naturală evidentă. Nici măcar înţelepciunea nu îl fereşte de moarte pe cel care o posedă.
Ei îşi închipuie. [Gândul lor lăuntric, KJV]. Bogatul pare să uite că, mai curând sau mai târziu, oamenii uită numele celui care a fost cândva stăpân peste averile lor, iar amintirea lor piere.
În cinste. Sau "în splendoare". Nu dăinuieşte. Versetul 12 este refrenul psalmului. El apare din nou cu modificări la v. 20. Dăinuieşte. Ebr. lin, "a petrece noaptea" fără a rămâne de tot. El nici măcar nu îşi petrece "noaptea" vieţii, ci trece repede. Se taie. [Pier, KJV]. Literal, "sunt reduse la tăcere" sau "sunt duse la odihnă".
Cei ce îi urmează. Cei ce îi urmează sunt la fel de neînţelepţi ca şi părinţii lor.
Le plac cuvintele lor. [Aprobă cuvintele lor, KJV]. Literal, "se delectează cu gura lor". Aceşti urmaşi neînţelepţi au plăcerea să rostească gânduri neînţelepte, ca şi strămoşii lor bogaţi. Răul e dus mai departe.
Oprire. [Selah, KJV]. Vezi p. 629.
Locuinţa morţilor. [Mormânt, KJV]. Ebr. she'ol (vezi la Proverbe 15,11). Îi paşte. Ebr. ra'ah, "a paşte o turmă", "a îndeplini slujba de păstor". Ideea nu este că moartea îi va mânca, ci că moartea le va fi păstor. Frumuseţea. Trupul se descompune şi se transformă în ţărână.
Sufletul. "Pe mine" (vezi la Psalm 16,10).
Din locuinţa morţii. [Din puterea mormântului, KJV]. Literal, "din mâna lui she'ol" (vezi la Proverbe 15,11), o personificare impresionantă.
Mă va lua sub ocrotirea Sa. [El mă va primi, KJV]. Mai bine: "El mă va primi pentru Sine". În această scurtă expresie, cu atât mai puternică cu cât este mai scurtă, este sugerată doctrina vieţii viitoare şi a învierii din morţi (vezi PK 264). În Genesa 5,24 o altă formă a aceluiaşi verb descrie strămutarea lui Enoh (vezi 2 Regi 3,10).
Oprire. [Selah, KJV]. Vezi p. 629.
Nu te teme. Psalmistul trece de la încurajarea de sine la încurajarea altora.
Vistieriile. [Slava, KJV]. Aceasta poate fi pusă în seamă fastului pe care o procură bogăţia.
Nu ia nimic cu el. Vezi Iov 1,21; Eclesiastul 5,15; Luca 12,20; 1 Timotei 6.7.
Vistieriile. [Slava, KJV]. Vezi la v. 16. Bogăţia omului bogat nu poate coborî în mormânt împreună cu el. În ciuda obiceiului multora de a îngropa bogăţii odată cu cel decedat, trupul se preface în ţărână.
Fericit. Tabloul este acela al unui om bogat care se laudă cu iscusinţa sa de a aduna multă avere (vezi Deuteronom 29,19; Luca 12,19).
Să se tot laude. [Oamenii te vor lăuda, KJV]. Mulţi sunt gata să laude pe un om pentru acumularea de bogăţii, dorinţa universală a oamenilor. Această aclamare generală nu e dovada succesului final.
Va merge. Adică omul nelegiuit, care este subiectul psalmului.
Nu va mai vedea lumina niciodată. Păcătosul bogat şi urmaşii lui nu vor privi iarăşi lucrurile care erau pentru ei sursa mândriei şi laudei de sine a lor (vezi Iov 33,30).
Ca dobitoacele. Se repetă cu uşoare modificări refrenul din v. 12. În loc de "a nu dăinuieşte", versetul acesta zice "fără pricepere", ["nu pricepe", KJV], deşi câteva manuscrise ebraice zic şi aici "nu dăinuieşte". LXX are "nu pricepe" în ambele cazuri. În ebraică există doar o deosebire de literă între cele două redări. Potrivit cu v. 12, oamenii, în general, sunt ca animalele care pier. Potrivit cu versetul acesta, oamenii pier precum animalele, numai dacă nu au adevărata înţelepciune.COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE
6-82T 198
7, 8�
MH 210
15�
�
PK 264
18�
�
COL 258
20�
�
COL 258; GW 18; 4T 526