1 Te înalț, Doamne, căci m-ai ridicat și n-ai lăsat pe vrăjmașii mei să se bucure de mine.

INTRODUCERE -Psalmul 30 este un psalm de mulţumire prin care se sărbătoreşte izbăvirea dintr-o mare primejdie, probabil o boală serioasă. Semnificaţia cuvintelor din preambul "sfinţirea Casei Domnului [a lui David, KJV]" nu e clară. Se poate ca Psalmul 30 a fost compus de David pentru sfinţirea palatului său sau pentru sfinţirea altarului viitorului loc al Templului din aria lui Ornan Iebusitul, după izbucnirea molimei (1 Cronici 21,14-22,1). Psalmul este cât se poate de personal. Poetul exprimă adânca lui recunoştinţă faţă de Dumnezeu pentru bunătatea Lui şi indică amănuntele experienţelor din timpul bolii sale. În sinagoga modernă, psalmul este citit la Sărbătoarea dedicării (Chamuka).

Cu privire la preambul, vezi p. 616, 627.

1. Înalt. A proslăvi, suprem în gând şi afecţiune.

M-ai ridicat. Ebr. dillithani, de la rădăcina dalah, folosit pentru scoaterea ape din fântână (vezi Exod 2,16.19). Psalmistul Îl înalţă pe Dumnezeu pentru faptul că l-a scos din primejdiile amintite în versetele 2.3.


2 Doamne Dumnezeule, eu am strigat către Tine, și Tu m-ai vindecat.

Am strigat. Mesajul strigătului său e arătat în v. 8-10.

M-ai vindecat. Cu toate că poate fi folosit în mod metaforic pentru îndepărtarea frământărilor sufleteşti (vezi Psalm 41,1), cuvântul poate include aici atât suferinţa sufletească, cât şi pe cea fizică. Chinul sufletesc al lui David la vederea văzut suferinţelor poporului său în timpul molimei pare să-l fi copleşit (vezi 2 Samuel 24,13-17; vezi introducere la Psalm 30).


3 Doamne, Tu mi-ai ridicat sufletul din Locuința morților, Tu m-ai adus la viață din mijlocul celor ce se coboară în groapă.

Sufletul. Sau "pe mine" (vezi la Psalm 16,10).

Locuinţa morţilor. [Mormânt, KJV]. Ebr. she'ol, locuinţa simbolică a celor morţi (vezi la Proverbe 15,11). Explicaţia cea mai firească este de a considera că psalmistul a fost atât de rău bolnav încât a simţit că se află pe pragul mormântului.

Groapă. Vezi Psalm 28,1.


4 Cântați Domnului, voi cei iubiți de El, măriți prin laudele voastre Numele Lui cel sfânt!

Cântaţi. Când se revarsă binecuvântările lui Dumnezeu peste noi, dorim ca şi alţii să ni se alăture în lauda la adresa Lui (vezi Psalm 9,11; 34,3).

Cei iubiţi de El. [Sfinţii, KJV]. Ebr. chasidim (vezi nota suplimentară la Psalm 36).

Numele. [Amintirea, KJV]. Sau "memorial". Numele sau caracterul lui Dumnezeu se descoperă prin amintirea raporturile Lui cu oamenii.


5 Căci mânia Lui ține numai o clipă, dar îndurarea Lui ține toată viața: seara vine plânsul, iar dimineața, veselia.

Numai o clipă. Mânia lui Dumnezeu e de foarte scurtă durată în cazul unui om care păcătuieşte, se pocăieşte, mărturiseşte şi se roagă cerând îndurare (v. 8-10). Îndurarea. Spre deosebire de mânia Lui, îndurarea Lui este continuă; ea ţine cât toată viaţa omului (vezi Psalm 16,11).

Seara vine plânsul. [Plânsul poate să ţină o noapte, KJV]. Ebr. lin, "a petrece noaptea". Ideea exprimată în ebraică este: "plânsul vine seara pentru a petrece noaptea, dar dimineaţa este veselie".

Veselie. Ebr. rinnah, "un strigăt de bucurie". Apariţia bruscă a veseliei dimineaţa este simbolizată în ebraică de expresia simplă "în zori, un strigăt de veselie" fără nici un verb. Aşa cum în ţinuturile tropicale soarele, fără o perioadă lungă de penumbră, pare să izbucnească în plină măreţie deasupra orizontului, tot aşa iubirea lui Dumnezeu împrăştie deodată întunericul tristeţii (vezi Isaia 26,20; 54,7.8). Dacă avem prietenia lui Dumnezeu, noaptea întristării face loc întotdeauna dimineţii bucuriei. Paralelismul este mereu păstrat în perechile de cuvinte mânia - "îndurarea; clipă - viaţa; seara - dimineaţa; plânsul - veselia.


6 Când îmi mergea bine, ziceam: „Nu mă voi clătina niciodată!”

Când îmi mergea bine. [În prosperitatea mea, KJV]. Psalmistul pune în antiteză experienţa lui de acum şi cea anterioară şi spune ce a învăţat din experienţă. Când începem să ne încredem în noi înşine, se poate ca Dumnezeu să intervină şi prin suferinţă sau prin necaz ca să ne arate că siguranţa continuă se găseşte doar în El. Fericit e omul care învaţă lecţia fără să fie nevoie să sufere pierderea prietenilor, a prosperităţii sau a sănătăţii.

Nu mă voi clătina niciodată. O expresie plastică a încrederii extreme în sine pe care psalmistul a simţit-o cândva în viaţa lui.


7 Doamne, prin bunăvoința Ta mă așezaseși pe un munte tare… dar Ți-ai ascuns fața, și m-am tulburat.

Mă aşezasei pe un munte tare. [Făcusei muntele meu să stea tare, KJV]. Propoziţia spune literal: "Yahweh, în îndurarea Ta ai aşezat o fortăreaţă [sau tărie] pentru muntele meu". Sensul nu e pe deplin clar, dar pare să fie o sugestie a îngâmfării psalmistului într-un timp de mare

prosperitate, când uitase că îndurarea lui Dumnezeu îl făcuse tare. Ţi-ai ascuns faţa. Boala sau primejdia psalmistului era pentru el un semn al retragerii îndurării lui Dumnezeu (vezi Psalm 13,1). Tulburat. Ebr. bahal, "a fi tulburat", "a fi îngrozit". Compară cu folosirea lui în Exod 15,15; Judecători 20,41; 1 Samuel 28,21 etc.

8 Doamne, eu am strigat către Tine și m-am rugat Domnului, zicând:

Verset ce nu a fost comentat.


9 „Ce vei câștiga dacă-mi verși sângele și mă cobori în groapă? Poate să Te laude țărâna? Poate ea să vestească credincioșia Ta?

Ce vei câştiga? Versetele 9 şi 10 redau rugăciunea psalmistului. Ce importanţă ar avea pentru veşnicul Dumnezeu dacă psalmistul ar muri (vezi Psalm 6,5; 88,10-12; Israel 38,18.19)? Argumentul "oferă un tablou emoţionant al apropierii şi comuniunii copilăreşti a psalmistului cu Dumnezeu." (Oesterley). O asemenea rugăminte este tipic ebraică.


10 Ascultă, Doamne, ai milă de mine! Doamne, ajută-mă!”

Ajută-mă. [Fii ajutorul meu, KJV]. Prin suferinţă a învăţat că unicul lui ajutor este în Dumnezeu.


11 Și mi-ai prefăcut tânguirile în veselie, mi-ai dezlegat sacul de jale și m-ai încins cu bucurie,

Mi-ai prefăcut. Notează contrastul clar: "tânguiri... veselie", "sac de jale... bucurie" (vezi Isaia 61,3).

Veselie. [Dans, KJV]. Dovadă a veseliei. Copiii, neinhibaţi, sar, dansează când sunt fericiţi şi mulţumiţi (vezi Exod 15,20; Ieremia 31,4.13; vezi la 2 Samuel 6,14).

Sacul de jale. Veşmântul celui care jeleşte (vezi Iov 16,15; Isaia 3,24).


12 pentru ca inima mea să-Ți cânte, și să nu stea mută. Doamne Dumnezeule, eu pururi Te voi lăuda!

Pururi. Literal, "pentru o vreme", adică în timpul vieţii psalmistului. Acesta se hotărăşte în inima lui să-I mulţumească lui Dumnezeu în toate acţiunile sale. El a învăţat lecţia necazului care îl va face în stare să supravieţuiască prosperităţii. COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE

1-4 6T 366

4.5 �

ML 338

5 �

GC 350