1 Ai milă de mine, Dumnezeule, ai milă de mine! Căci în Tine mi se încrede sufletul; la umbra aripilor Tale caut un loc de scăpare, până vor trece nenorocirile.

INTRODUCERE. - Psalmul 57 este asemănător în ceea ce priveşte tema, structura şi stilul cu "geamănul" său, Psalm 56 (vezi introducerea la Psalm 56), dar reflectă un ton mai triumfător. Psalmul începe cu o rugăciune de îndurare rostită cu deplină încredere în puterea lui Dumnezeu de a salva; apoi descrie pe scurt necazul psalmistului şi se încheie cu laudă pentru bunătatea lui Dumnezeu. Psalmul are două părţi, fiecare încheindu-se cu un refren. David a compus această frumoasă cântare în peştera Adulam (vezi 1 Samuel 22,1; PP 658).

Cu privire la preambul, vezi p. 616, 628, 629.

1. Ai milă. Vezi Psalm 56,1.3.4. Versetele 3-5 constituie prima secţiune a psalmului.

Umbra aripilor. Vezi la Psalm 17,8; cf. Rut 2,12; Matei 23,37. Ataşamentul duios pentru Dumnezeu exprimată aici este cu totul deosebit de atitudinea păgânilor faţă de zeii lor păgâni.


2 Eu strig către Dumnezeu, către Cel Preaînalt, către Dumnezeu, care lucrează pentru mine.

Dumnezeu... Cel Prea Înalt. Ebr. 'Elohim 'Elyon (vezi vol. I, p. 170-173). Titlul acesta dat lui Dumnezeu apare şi în Psalm 78,56.

Dumnezeu. Ebr. 'El (vezi vol. I, p. l71).

Lucrează. Ebr. gamar, "a aduce la desăvârşire" (vezi Psalm 138,8).


3 El îmi va trimite izbăvire din cer, în timp ce prigonitorul meu îmi aruncă ocări. (Oprire) Da, Dumnezeu Își va trimite bunătatea și credincioșia.

Oprire. [Selah, KJV]. Vezi la Psalm 55,19; vezi p. 629.

Bunătatea. [Îndurarea, KJV]. Vezi Psalm 25,10; 26,3.

Dumnezeu "mai curând ar trimite din Cer pe toţi îngerii în ajutorul sufletelor credincioase pentru a face un zid împrejurul lor decât să-i lase să fie înşelaţi şi duşi în rătăcire de minunile mincinoase ale lui Satana" (EW 88).


4 Sufletul meu este între niște lei: stau culcat în mijlocul unor oameni care varsă flăcări, în mijlocul unor oameni ai căror dinți sunt sulițe și săgeți, și a căror limbă este o sabie ascuțită.

Sufletul. Sau simplu "eu" (vezi la Psalm 16,10).

Lei. Vrăjmaşii psalmistului sunt ca nişte lei feroce (vezi Psalm 7,2; 10,9).

Varsă flăcări. Ei ard de dorinţa de a-l nimici pe David.

Sabia ascuţită. O ilustraţie a defăimării (vezi Psalm 55,21).


5 Înalță-Te peste ceruri, Dumnezeule, peste tot pământul să se întindă slava Ta!

Înalţă-Te. Versetul 5 este refrenul poemului, repetat în v. 11.


6 Ei întinseseră un laț sub pașii mei; sufletul mi se încovoia, și-mi săpaseră o groapă înainte: dar au căzut ei în ea. – (Oprire)

Întinseseră un laţ. [Pregătiseră un laţ, KJV]. Compară cu Psalm 9,15. Versetele 6-11

constituie a doua parte a psalmului. Sufletul. Vezi la v. 4. Săpaseră o groapă. Vezi la Psalm 7,15. Oprire. [Selah, KJV]. Vezi p. 629.


7 Inima mea este tare, Dumnezeule, inima mea este tare; voi cânta, da, și voi suna din instrumentele mele.

Tare. [întemeiată, KJV]. Ebr. nakon, "bine fixată".

Versetele 7-11 apar, cu modificări, în Psalm 108,1-5 (vezi comentariile de acolo).


8 Trezește-te, suflete! Treziți-vă, lăută și harpă! Mă voi trezi în zori de zi.

Alăută. [Psaltire, KJV]. Ebr. nebel, "harpa" (vezi p. 33, 34).

Harpă. Ebr. kinnor, "lira" (vezi p. 34-36).

Mă vei trezi în zori de zi. Sau "voi trezi zorile". Psalmistul recunoştea valoarea devoţiunii în închinare din primele clipe ale zilei cultului (vezi la Psalm 5,3). Compară cu versul lui Milton: "Vesel trezeşte zorile somnoroase".


9 Te voi lăuda printre popoare, Doamne! Te voi cânta printre neamuri.

Popoare. [Popor, KJV]. Substantivul ebraic e la plural. Marea izbăvire a lui David îl îndeamnă să facă cunoscută bunătatea lui Dumnezeu printre popoare. În felul acesta David îşi exprimă gândul că Israel era chemat să fie lumina popoarelor.


10 Căci bunătatea Ta ajunge până la ceruri, și credincioșia Ta până la nori.

Bunătatea. Vezi la Psalm 25,10; 26,3; 36,5.7.


11 Înalță-Te peste ceruri, Dumnezeule, peste tot pământul să se întindă slava Ta!

Înalţă-Te. [Fii înălţat, KJV]. Refrenul e identic cu v. 5. "Cerul şi pământul au... o istorie care se împleteşte, iar fericitul şi măreţul sfârşit al acesteia se află în revărsarea slavei lui Dumnezeu peste amândouă." (Delitzsch).

Slava Ta. Strălucirea vizibilă a slavei dumnezeieşti e numai o reamintire a infinitei desăvârşiri şi frumuseţi a caracterului dumnezeiesc. Ceea ce poate fi văzut urmează să imprime pururi în fiinţele create bunătatea nemărginită a lui Dumnezeu.

Vezi harta următoare.