1 Gata îmi este inima să cânte, Dumnezeule! Voi cânta, voi suna din instrumentele mele; aceasta este slava mea!

INTRODUCERE. - Psalmul 108 are o formă potrivită pentru a fi cântat ca imn naţional. Partea întâi (v. 1-5) corespunde în idei şi cuvinte cu partea a doua a Psalmului 57; a doua parte (v. 6-13) este practic aceeaşi cu a doua parte a Psalmului 60 (în ce priveşte fondul acestor psalmi, vezi introducerea la Psalmii 57 şi 60). Părţile respective ale acestor psalmi poate că au fost combinate formând Psalmul 108 pentru scopuri liturgice şi folosite astfel la slujba de la Templu.

Cu privire la preambul, vezi p. 616, 627.

1. Gata îmi este inima. [Inima îmi e întărită, KJV]. Psalmistul îşi stabilise drumul şi nu voia să se abată de la el. Tenacitatea în urmărirea ţintelor propuse e o trăsătură de caracter pe care toţi ar

trebui să o cultive.

Versetele 1-5 seamănă cu uşoare modificări cu Psalm 57,7-11 (vezi comentariile de acolo).

Slava mea. Poetul vrea să aducă laudă lui Dumnezeu cu mintea, cu limba, cu talentul poetic şi cu iscusinţa muzicală. El şi-a dedicat toate talentele lui Dumnezeu.


2 Deșteptați-vă, lăută și harpă! Mă voi trezi în zori de zi.

Deşteptaţi-vă, alăută. Dulcele cântăreţ al lui Israel nu e mulţumit să-şi folosească numai glasul; el cheamă instrumentele muzicale ca să îl acompanieze în cântările lui de laudă. Cei talentaţi muzical au privilegiul şi datoria de a folosi darul acesta pentru a-L proslăvi pe Dătător.

Mă voi trezi în zori. Primele ceasuri ale dimineţii folosite în devoţiune personală oferă putere pentru îndatoririle zilei şi ocrotire împotriva ispitei. Mântuitorul Se trezea adesea cu mult timp înainte de ivirea zorilor (vezi DA 90; MH 52; vezi la Marcu 3,13).


3 Te voi lăuda printre popoare, Doamne, Te voi cânta printre neamuri.

Verset ce nu a fost comentat.


4 Căci mare este bunătatea Ta și se înalță mai presus de ceruri, iar credincioșia Ta, până la nori.

Mai presus de ceruri. Iubirea plină de îndurare şi adevărul lui Dumnezeu sunt nemărginite şi adânci. Pământul nu le poate cuprinde. Ele se înalţă mai presus de ceruri.


5 Înalță-Te peste ceruri, Dumnezeule, și fie slava Ta peste tot pământul!

Înalţă-Te. [Fii înălţat, KJV]. Lauda adusă Domnului Dumnezeu ar trebui să fie pe măsura belşugului bunătăţii lui Dumnezeu. Sunetul corului puternic ar trebui să umple pământul şi toate curţile slavei.


6 Pentru ca preaiubiții Tăi să fie izbăviți, scapă-ne prin dreapta Ta și ascultă-ne!

Prea iubiţii Tăi. Rugăciunea unui singur om evlavios cuprinde pe mulţi alţii şi adesea determină soarta unei întregi naţiuni (vezi Iacov 5,17.18). Cei preaiubiţi vor fi izbăviţi de Acela care îi iubeşte.

Versetele 6-13 seamănă cu uşoare modificări cu Psalm 60,5-12 (vezi comentariile de acolo).


7 Dumnezeu a vorbit în sfințenia Lui: „Voi birui, voi împărți Sihemul, voi măsura Valea Sucot;

În sfinţenia Lui. Natura lui Dumnezeu este sfântă; şi natura aceea face cu neputinţă ca El să-Şi încalce făgăduinţa (vezi Numeri 23,19; Tit 1,2). Când Dumnezeu vorbeşte, Cuvântul Lui rămâne neclintit.

Valea Sucot. Vezi la Iosua 13,27.


8 al Meu este Galaadul, al Meu, Manase; Efraim este întăritura capului Meu, și Iuda, toiagul Meu de cârmuire;

Iuda, toiagul Meu de cârmuire. [Iuda e legiuitorul Meu, KJV]. Iuda era seminţia împărătească de la care sceptrul urma să nu se îndepărteze până nu va veni Silo (vezi Genesa 49,10).


9 Moab este ligheanul în care Mă spăl; Îmi arunc încălțămintea asupra Edomului; strig de bucurie asupra țării filistenilor!”

Moabul este ligheanul în care Mă spăl. Moabul era vestit pentru mândria lui (vezi Isaia 16,6). Aici psalmistul compară această naţiune îngâmfată cu un vas în care un războinic biruitor îşi spală picioarele.

Ţării filistenilor. [Filistia, KJV]. La începutul domniei sale, David îi supusese pe filisteni (vezi la 2 Samuel 81). Dumnezeu va birui pe toţi vrăjmaşii poporului Său.


10 Cine mă va duce în cetatea întărită? Cine mă va duce la Edom?

Cetatea întărită. Vezi la Psalm 60,9. Psalmistul a privit spre Dumnezeu ca să-l ajute să captureze acea fortăreaţă şi nu a privit în zadar (vezi la 2 Samuel 8,14).


11 Oare nu Tu, Dumnezeule, care ne-ai lepădat și care nu vrei să mai ieși, Dumnezeule, cu oștirile noastre?

Ne-ai lepădat. La data aceea părea că Dumnezeu părăsise pe poporul Său ales, dar lucrurile nu erau aşa. El a condus oştirea lui Israel împotriva înălţimilor de necucerit ale Edomului, şi ei au devenit servi ai lui Israel (vezi la 1 Regi 11,15). Astăzi El ne poate aduce în cetăţuia puternică a vrăjmaşului. Nimic nu poate sta împotriva acelora care se încred în El.


12 Dă-ne ajutor în necaz, căci zadarnic este ajutorul omului.

Zadarnic. Când ajutorul omului nu e de nici un folos, ajutorul lui Dumnezeu vine în sprijinul nostru. Când încrederea în om e zguduită, copilul lui Dumnezeu se sprijină mai tare pe braţul Celui Veşnic.


13 Cu Dumnezeu vom face mari isprăvi; El va zdrobi pe vrăjmașii noștri.

Vom face mari isprăvi. Ajutorul lui Dumnezeu ne inspiră să ne ajutăm singuri. De la El primim curaj, înţelepciune şi tărie pentru a câştiga biruinţa asupra duşmanilor noştri. Avându-L pe Dumnezeu drept conducător al ei, biserica poate să pornească biruitoare şi ca să biruiască.