1 Domnul a vorbit lui Moise și a zis:

Domnul a vorbit. În acelaşi loc în care a vorbit lui Moise despre aşezarea în Canaan (cap. 33,50), pentru că nu mai avusese loc nici o deplasare de atunci.


2 „Dă porunca aceasta copiilor lui Israel și spune-le: „Când veți intra în țara Canaanului, țara aceasta va fi moștenirea voastră, țara Canaanului, ale cărei hotare iată-le:

Când veţi intra. Adică în ţinutul dintre Iordan şi Marea Mediterană (vezi Numeri 32,32; Iosua 22,11.32).


3 hotarul din partea de miazăzi va începe din pustiul Țin, lângă Edom. Astfel, hotarul vostru de miazăzi va începe de la marginea Mării Sărate, spre răsărit;

Partea de miazăzi. Literal, partea voastră de miazăzi. Mării Sărate. Marea Moartă, nu se întâlneşte graniţa de răsărit şi de sud. În Ezechiel 47,18, profetul o numeşte marea de răsărit (vezi şi Geneza 14,3; Deutronom 3,17; Ezechiel 4,49).


4 se va întoarce la miazăzi de înălțimea Acrabim, va trece prin Țin și se va întinde până la miazăzi de Cades-Barnea; va urma mai departe prin Hațar-Adar și va trece spre Ațmon:

Se va întoarce. Adică linia de frontieră trebuia să ia o direcţie sud-vestică.

Înălţimea Acrabim. Adică defileul scorpionilor, sugerând că în vecinătate scorpionii erau numeroşi (vezi Iosua 15,3; Judecători 1,36). Au fost sugerate diferite locuri pentru această trecătoare prin munţi.

Ţin. Pustia Ţin se poate să-şi fi primit numele de la acest loc. Ea este amintită numai aici şi în Iosua 15,3.

La miazăzi de Cades-Barnea. Vezi comentariul pentru cap. 13,17.32.

Haţar-Adar. Compară cu Iosua 15,3, unde numele acestei aşezări este redat într-o formă mai scurtă ca Adar, cu Heţron ca loc separat. N-a fost făcută nici o identificare cu vreo aşezare modernă.

Aţmon. Nici acesta nu este identificat. Unii comentatori sugerează modernul ’Ain el Kasaymeh.


5 de la Ațmon, se va întoarce până la pârâul Egiptului și va ieși la mare.

Se va întoarce. Literal, a face o întoarcere, adică într-o direcţie mai spre vest.

Pârâul Egiptului. Nu râul Nil, ci Wadi el’Ariş, care avea să formeze hotarul apusean al Israelului, până ce ajungea la Marea Mediterană, aproximativ la 50 mile mai jos de Gaza. Acesta urma să fie hotarul lor cu Egiptul.

6 Hotarul vostru dinspre apus va fi Marea cea Mare aceasta va fi hotarul vostru la apus.

Marea cea mare. Mediterana.


7 Iată care va fi hotarul vostru spre miazănoapte: începând de la Marea cea Mare să trageți hotarul până la muntele Hor;

Muntele Hor. Nu muntele Hor de pe hotarul cu Edomul (cap. 20,22; 33,38), unde a murit Aaron. Aşezarea acestui munte este necunoscută. Unii comentatori îl identifică cu o ramificaţie a muntelui Liban sau muntele Libanon.


8 de la muntele Hor, să-l trageți prin Hamat și să ajungă până la Țedad;

Prin Hamaţ. Fie calea Orontes, fie modernul Lebweh, la 70 mile sud-vest de Hamat, din aceeaşi vale. Cuvântul tradus prin se consideră a fi parte distinctă a unui nume de loc şi nu se referă la Hamat-ul însuşi. Fie Lebweh, fie valea Orontes pot fi potrivit indiciate prin intrarea Hamatului, ca o cale de a ajunge la Hamat dinspre sud.


9 să urmeze mai departe prin Zifron, ca să ajungă la Hațar-Enan: acesta să vă fie hotarul înspre miazănoapte.

Zifron. Nu se cunoaşte identificarea cu nici un loc modern. Unii sugerează Sibraim din Ezechiel 47,16 ca o variantă de ortografiere a aceluiaşi nume.

Haţar-Enan. Acesta stabileşte capătul hotarului nordic, fiind colţul de nord al acestuia (vezi Ezechiel 47,17; 48,1). S-au sugerat diferite locuri ca aşezări moderne ale acestui loc. Numele ebraic înseamnă ograda izvorului, referindu-se probabil la un izvor de apă îngrădit.


10 Să vă trageți hotarul spre răsărit de la Hațar-Enan până la Șefam;

Şefam. Aşezare necunoscută. Ea marchează extremitatea sudică a hotarului de răsărit.


11 să se coboare din Șefam spre Ribla, la răsărit de Ain; se va coborî și se va întinde de-a lungul Mării Chineret la răsărit;

Ribla. Fără îndoială aproape de râul Iordan, dar aşezarea lui este necunoscută. Ain. Literal, izvor. Deoarece nici un alt nume nu este asociat cu cuvântul izvor, este cu neputinţă de identificat Ain.

Chineret. Marea Galileii. Probabil că numele de Chineret vine de la locul numit în Iosua 19,35 (vezi şi Deutronom 3,17). Cuvântul de-a lungul se referă la versantul deluros de pe partea nord-estică a Mării Galileii. O redare mai bună ar fi versant. Traducerea RSV redă umăr.


12 se va coborî iarăși spre Iordan, ca să ajungă la Marea Sărată. Aceasta va fi țara voastră, cu hotarele ei de jur împrejur.”

Se va pogorî. Adică hotarul de răsărit.


13 Moise a dat porunca aceasta copiilor lui Israel și a zis: „Aceasta este țara pe care o veți împărți prin sorți și pe care a poruncit Domnul s-o dea celor nouă seminții și jumătate.

Nouă seminţii. Două seminţii şi jumătate se aşezaseră de cealaltă parte a Iordanului (vezi v.14, 15).


14 Căci seminția fiilor lui Ruben, după casele lor părintești, și seminția fiilor lui Gad, după casele părinților lor, precum și jumătate din seminția lui Manase și-au luat moștenirea.
15 Aceste două seminții și jumătate și-au luat moștenirea dincoace de Iordan, în fața Ierihonului, înspre răsărit.”

Dincoace. Mai bine dincoace de Iordan.


16 Domnul a vorbit lui Moise și a zis:
17 „Iată numele bărbaților care vor împărți țara între voi: preotul Eleazar și Iosua, fiul lui Nun.

Iată numele. Au fost numiţi oameni cu răspundere ale căror hotărâri trebuiau să fie respectate (vezi cap. 26,54.55). Notează că Eleazar şi Iosua trebuiau să supravegheze împărţirea ţării în prezenţa lui Dumnezeu la uşa Cortului Întâlnirii (Iosua 18,6.8.10; 19,51).


18 Să mai luați câte o căpetenie din fiecare seminție, ca să facă împărțirea țării.

Câte o căpetenie din fiecare seminţie. Bărbaţi cu autoritate, care erau respectaţi, s-au alăturat lui Eleazar, marele preot, şi lui Iosua, comandantul oştirii. Astfel au fost asigurate imparţialitatea şi echitatea în împărţirea teritoriului.


19 Iată numele bărbaților acestora: Pentru seminția lui Iuda: Caleb, fiul lui Iefune;
20 pentru seminția fiilor lui Simeon: Samuel, fiul lui Amihud;

Şemuel (engleză). Acelaşi nume ca Samuel (vezi 1 Samuel 1,20; 1 Cronici 7,2).

Amihud. Vezi cap. 1,10.


21 pentru seminția lui Beniamin: Elidad, fiul lui Chislon;

Elidad. Vezi cap. 11,26 pentru o variantă de ortografiere.


22 pentru seminția fiilor lui Dan: căpetenia Buchi, fiul lui Iogli;

Buchi. Pentru acelaşi nume, vezi Ezra 7,4, şi pentru ortografiere diferită, vezi 1 Cronici 25,4.13.


23 pentru fiii lui Iosif – pentru seminția fiilor lui Manase: căpetenia Haniel, fiul lui Efod;

Haniel. Vezi 1 Cronici 7,39.


24 și pentru seminția fiilor lui Efraim: căpetenia Chemuel, fiul lui Șiftan; –

Chemuel. Nume care se află şi în altă parte, dar care aparţine altei persoane (Geneza 22,21; 1 Cronici 27,17).

Eliţafan. Vezi cap. 3,30.


25 pentru seminția fiilor lui Zabulon: căpetenia Elițafan, fiul lui Parnac;
26 pentru seminția fiilor lui Isahar: căpetenia Paltiel, fiul lui Azan;

Paltiel. Vezi 2 Samuel 3,15.

Exactitatea cu care Inspiraţia a păstrat un raport al hotarelor teritoriilor date diferitelor seminţii scoate în evidenţă felul ordonat în care trebuie să fie făcute pregătiri pentru lucrarea lui Dumnezeu. Nimic nu trebuie să fie lăsat la voia întâmplării. Totul trebuie să fie plănuit şi împlinit cu grijă.

Comentariile lui Ellen G. White 1-13 PP 511


27 pentru seminția fiilor lui Așer: căpetenia Ahihud, fiul lui Șelomi;
28 pentru seminția fiilor lui Neftali: căpetenia Pedahel, fiul lui Amihud.”
29 Aceștia sunt aceia cărora le-a poruncit Domnul să împartă țara Canaanului între copiii lui Israel.