1 Domnul a vorbit lui Moise şi a zis:

Domnul a vorbit. În acelaşi loc în care a vorbit lui Moise despre aşezarea în Canaan (cap. 33,50), pentru că nu mai avusese loc nici o deplasare de atunci.

2 „Dă porunca aceasta copiilor lui Israel şi spune-le: „Când veţi intra în ţara Canaanului, ţara aceasta va fi moştenirea voastră, ţara Canaanului, ale cărei hotare iată-le:

Când veţi intra. Adică în ţinutul dintre Iordan şi Marea Mediterană (vezi Numeri 32,32; Iosua 22,11.32).

3 hotarul din partea de miazăzi va începe din pustiul Ţin, lângă Edom. Astfel, hotarul vostru de miazăzi va începe de la marginea Mării Sărate, spre răsărit;

Partea de miazăzi. Literal, partea voastră de miazăzi. Mării Sărate. Marea Moartă, nu se întâlneşte graniţa de răsărit şi de sud. În Ezechiel 47,18, profetul o numeşte marea de răsărit (vezi şi Geneza 14,3; Deutronom 3,17; Ezechiel 4,49).

4 se va întoarce la miazăzi de înălţimea Acrabim, va trece prin Ţin şi se va întinde până la miazăzi de Cades-Barnea; va urma mai departe prin Haţar-Adar şi va trece spre Aţmon:

Se va întoarce. Adică linia de frontieră trebuia să ia o direcţie sud-vestică.

Înălţimea Acrabim. Adică defileul scorpionilor, sugerând că în vecinătate scorpionii erau numeroşi (vezi Iosua 15,3; Judecători 1,36). Au fost sugerate diferite locuri pentru această trecătoare prin munţi.

Ţin. Pustia Ţin se poate să-şi fi primit numele de la acest loc. Ea este amintită numai aici şi în Iosua 15,3.

La miazăzi de Cades-Barnea. Vezi comentariul pentru cap. 13,17.32.

Haţar-Adar. Compară cu Iosua 15,3, unde numele acestei aşezări este redat într-o formă mai scurtă ca Adar, cu Heţron ca loc separat. N-a fost făcută nici o identificare cu vreo aşezare modernă.

Aţmon. Nici acesta nu este identificat. Unii comentatori sugerează modernul ’Ain el Kasaymeh.

5 de la Aţmon, se va întoarce până la pârâul Egiptului şi va ieşi la mare.

Se va întoarce. Literal, a face o întoarcere, adică într-o direcţie mai spre vest.

Pârâul Egiptului. Nu râul Nil, ci Wadi el’Ariş, care avea să formeze hotarul apusean al Israelului, până ce ajungea la Marea Mediterană, aproximativ la 50 mile mai jos de Gaza. Acesta urma să fie hotarul lor cu Egiptul.
6 Hotarul vostru dinspre apus va fi Marea cea Mare aceasta va fi hotarul vostru la apus.

Marea cea mare. Mediterana.

7 Iată care va fi hotarul vostru spre miazănoapte: începând de la Marea cea Mare să trageţi hotarul până la muntele Hor;

Muntele Hor. Nu muntele Hor de pe hotarul cu Edomul (cap. 20,22; 33,38), unde a murit Aaron. Aşezarea acestui munte este necunoscută. Unii comentatori îl identifică cu o ramificaţie a muntelui Liban sau muntele Libanon.

8 de la muntele Hor, să-l trageţi prin Hamat şi să ajungă până la Ţedad;

Prin Hamaţ. Fie calea Orontes, fie modernul Lebweh, la 70 mile sud-vest de Hamat, din aceeaşi vale. Cuvântul tradus prin se consideră a fi parte distinctă a unui nume de loc şi nu se referă la Hamat-ul însuşi. Fie Lebweh, fie valea Orontes pot fi potrivit indiciate prin intrarea Hamatului, ca o cale de a ajunge la Hamat dinspre sud.

9 să urmeze mai departe prin Zifron, ca să ajungă la Haţar-Enan: acesta să vă fie hotarul înspre miazănoapte.

Zifron. Nu se cunoaşte identificarea cu nici un loc modern. Unii sugerează Sibraim din Ezechiel 47,16 ca o variantă de ortografiere a aceluiaşi nume.

Haţar-Enan. Acesta stabileşte capătul hotarului nordic, fiind colţul de nord al acestuia (vezi Ezechiel 47,17; 48,1). S-au sugerat diferite locuri ca aşezări moderne ale acestui loc. Numele ebraic înseamnă ograda izvorului, referindu-se probabil la un izvor de apă îngrădit.

10 Să vă trageţi hotarul spre răsărit de la Haţar-Enan până la Şefam;

Şefam. Aşezare necunoscută. Ea marchează extremitatea sudică a hotarului de răsărit.

11 să se coboare din Şefam spre Ribla, la răsărit de Ain; se va coborî şi se va întinde de-a lungul Mării Chineret la răsărit;

Ribla. Fără îndoială aproape de râul Iordan, dar aşezarea lui este necunoscută. Ain. Literal, izvor. Deoarece nici un alt nume nu este asociat cu cuvântul izvor, este cu neputinţă de identificat Ain.

Chineret. Marea Galileii. Probabil că numele de Chineret vine de la locul numit în Iosua 19,35 (vezi şi Deutronom 3,17). Cuvântul de-a lungul se referă la versantul deluros de pe partea nord-estică a Mării Galileii. O redare mai bună ar fi versant. Traducerea RSV redă umăr.

12 se va coborî iarăşi spre Iordan, ca să ajungă la Marea Sărată. Aceasta va fi ţara voastră, cu hotarele ei de jur împrejur.”

Se va pogorî. Adică hotarul de răsărit.

13 Moise a dat porunca aceasta copiilor lui Israel şi a zis: „Aceasta este ţara pe care o veţi împărţi prin sorţi şi pe care a poruncit Domnul s-o dea celor nouă seminţii şi jumătate.

Nouă seminţii. Două seminţii şi jumătate se aşezaseră de cealaltă parte a Iordanului (vezi v.14, 15).

14 Căci seminţia fiilor lui Ruben, după casele lor părinteşti, şi seminţia fiilor lui Gad, după casele părinţilor lor, precum şi jumătate din seminţia lui Manase şi-au luat moştenirea.

Verset ce nu a fost comentat.

15 Aceste două seminţii şi jumătate şi-au luat moştenirea dincoace de Iordan, în faţa Ierihonului, înspre răsărit.”

Dincoace. Mai bine dincoace de Iordan.

16 Domnul a vorbit lui Moise şi a zis:

Verset ce nu a fost comentat.

17 „Iată numele bărbaţilor care vor împărţi ţara între voi: preotul Eleazar şi Iosua, fiul lui Nun.

Iată numele. Au fost numiţi oameni cu răspundere ale căror hotărâri trebuiau să fie respectate (vezi cap. 26,54.55). Notează că Eleazar şi Iosua trebuiau să supravegheze împărţirea ţării în prezenţa lui Dumnezeu la uşa Cortului Întâlnirii (Iosua 18,6.8.10; 19,51).

18 Să mai luaţi câte o căpetenie din fiecare seminţie, ca să facă împărţirea ţării.

Câte o căpetenie din fiecare seminţie. Bărbaţi cu autoritate, care erau respectaţi, s-au alăturat lui Eleazar, marele preot, şi lui Iosua, comandantul oştirii. Astfel au fost asigurate imparţialitatea şi echitatea în împărţirea teritoriului.

19 Iată numele bărbaţilor acestora: Pentru seminţia lui Iuda: Caleb, fiul lui Iefune;

Verset ce nu a fost comentat.

20 pentru seminţia fiilor lui Simeon: Samuel, fiul lui Amihud;

Şemuel (engleză). Acelaşi nume ca Samuel (vezi 1 Samuel 1,20; 1 Cronici 7,2).

Amihud. Vezi cap. 1,10.

21 pentru seminţia lui Beniamin: Elidad, fiul lui Chislon;

Elidad. Vezi cap. 11,26 pentru o variantă de ortografiere.

22 pentru seminţia fiilor lui Dan: căpetenia Buchi, fiul lui Iogli;

Buchi. Pentru acelaşi nume, vezi Ezra 7,4, şi pentru ortografiere diferită, vezi 1 Cronici 25,4.13.

23 pentru fiii lui Iosif – pentru seminţia fiilor lui Manase: căpetenia Haniel, fiul lui Efod;

Haniel. Vezi 1 Cronici 7,39.

24 şi pentru seminţia fiilor lui Efraim: căpetenia Chemuel, fiul lui Şiftan; –

Chemuel. Nume care se află şi în altă parte, dar care aparţine altei persoane (Geneza 22,21; 1 Cronici 27,17).

Eliţafan. Vezi cap. 3,30.

25 pentru seminţia fiilor lui Zabulon: căpetenia Eliţafan, fiul lui Parnac;

Verset ce nu a fost comentat.

26 pentru seminţia fiilor lui Isahar: căpetenia Paltiel, fiul lui Azan;

Paltiel. Vezi 2 Samuel 3,15.

Exactitatea cu care Inspiraţia a păstrat un raport al hotarelor teritoriilor date diferitelor seminţii scoate în evidenţă felul ordonat în care trebuie să fie făcute pregătiri pentru lucrarea lui Dumnezeu. Nimic nu trebuie să fie lăsat la voia întâmplării. Totul trebuie să fie plănuit şi împlinit cu grijă.

Comentariile lui Ellen G. White 1-13 PP 511

27 pentru seminţia fiilor lui Aşer: căpetenia Ahihud, fiul lui Şelomi;

Verset ce nu a fost comentat.

28 pentru seminţia fiilor lui Neftali: căpetenia Pedahel, fiul lui Amihud.”

Verset ce nu a fost comentat.

29 Aceştia sunt aceia cărora le-a poruncit Domnul să împartă ţara Canaanului între copiii lui Israel.

Verset ce nu a fost comentat.