1 Ne-am întors şi ne-am suit pe drumul care duce la Basan. Og, împăratul Basanului, ne-a ieşit înainte, cu tot poporul lui, ca să lupte împotriva noastră la Edrei.

Ne-am întors şi ne-am suit. Vezi Numeri 21,32.33

Basan. Probabil de la rădăcina ebraică ce înseamnă a fi moale, a fi plăcut la pipăit. Substantivul ca nume propriu ar însemna neted, fertil, ceea ce este adevărat despre regiunea de la nord de Iarmuc până la Hermon. Ea are pomi puţini, dar un sol bogat, ideal pentru cereale.

2 Domnul mi-a zis: „Nu te teme de el; căci îl dau în mâinile tale, pe el şi tot poporul lui şi ţara lui; să te porţi cu el cum te-ai purtat cu Sihon, împăratul amoriţilor, care locuia la Hesbon.”

Nu te teme. O repetare din Numeri 21,34.

Îl dau. Compară cu Exod 23,31; Deutronom 7,24; 20,13.

3 Şi Domnul Dumnezeul nostru a mai dat în mâinile noastre şi pe Og, împăratul Basanului, cu tot poporul lui; l-am bătut şi n-am lăsat să scape niciunul din oamenii lui.

L-am bătut. Vezi Numeri 21,35.

4 I-am luat atunci toate cetăţile şi n-a fost una care să nu cadă în stăpânirea noastră: şaizeci de cetăţi, tot ţinutul Argob, împărăţia lui Og din Basan.

Argob. Vezi 1 Regi 4,13. Argob înseamnă grămadă de bulgări, movilă de pământ şi poate fi aplicat la ţinutul accidentat. Aceasta este regiunea ţinutului înalt la sud-est de Basan şi a cuprins cetăţile Carnaim şi Aştarot.

5 Toate cetăţile acestea erau întărite, cu ziduri înalte, cu porţi şi zăvoare, afară de cetăţile fără ziduri care erau foarte multe la număr.

Verset ce nu a fost comentat.

6 Le-am nimicit cu desăvârşire, cum făcusem cu Sihon, împăratul Hesbonului; am nimicit cu desăvârşire toate cetăţile împreună cu bărbaţii, femeile şi pruncii.

Nimicit. Acelaşi cuvânt este în cap. 2,34 şi înseamnă la origine a devota pentru, a dedica, aici pentru nimicire.

7 Iar toate vitele şi prada din cetăţi le-am luat pentru noi.

Verset ce nu a fost comentat.

8 Astfel în vremea aceea am cucerit de la cei doi împăraţi ai amoriţilor ţara de dincoace de Iordan, de la pârâul Arnon până la muntele Hermon,

Ţara. Teritoriul atribuit lui Gad şi Ruben şi jumătate din seminţia lui Manase. Arnon până la muntele Hermon. Hotarele sudic şi nordic ale ţării. Hermon, la vreo 2700 m deasupra nivelului mării, domină întreaga regiune.

9 (sidoniţii zic Hermonului Sirion, şi amoriţii îl numesc Senir),

Sirion. Întrucât hotarele mai mult naţiuni se întâlnesc la muntele Hermon, fiecare i-a dat un nume în propria limbă. Numele Sirion, pentru Hermon, apare în literatura ugaritică a Siriei de nord. Pentru alte cazuri de astfel de diferenţe de nume, vezi Geneza 23,2 şi 31,47.

10 toate cetăţile din câmpie, tot Galaadul şi tot Basanul până la Salca şi Edrei, cetăţi din împărăţia lui Og în Basan.

Toate cetăţile. Aici sunt amintite diferitele feluri de cetăţi ale ţinutului din cuprinsul ţării cucerite.

Salca şi Edrei. Vezi Iosua 13,11 şi Numeri 21,33.

11 (Numai Og, împăratul Basanului, mai rămăsese din neamul refaimiţilor. Patul lui, un pat de fier, este la Raba, cetatea copiilor lui Amon. Lungimea lui este de nouă coţi, şi lăţimea de patru coţi, după cotul unui om.)

Uriaşi. Literal, refaimiţi, un popor foarte vechi, întâlnit printre cei învinşi de Chedorlaomer şi împăraţii asociaţi cu ei (Geneza 14,5). Ei locuiau pe ambele părţi ale Iordanului şi se pare să fi aparţinut unei grupe mai vechi de locuitori ai regiunii.

Patul. Cuvântul tradus astfel mai este redat culcuş (Psalmi 6,6; Amos 3,12; 6,4). El se poate referi şi la un sarcofag sau mormânt.

12 Atunci am luat în stăpânire ţara aceasta. Am dat rubeniţilor şi gadiţilor ţinutul de la Aroer, care este pe pârâul Arnon, şi jumătatea muntelui Galaad cu cetăţile lui.

Verset ce nu a fost comentat.

13 Am dat la jumătate din seminţia lui Manase ce mai rămânea din Galaad şi toată împărăţia lui Og din Basan: tot ţinutul Argob, cu tot Basanul, care purta numele de ţara refaimiţilor.

Ţara uriaşilor (engleză). Literal, ţara refaimiţilor (vezi comentariul pentru v.11). Regele Og a fost ultimul dintre uriaşi.

14 Iair, fiul lui Manase, a luat tot ţinutul Argob până la hotarul gheşuriţilor şi maacatiţilor, şi a pus numele lui târgurilor Basanului, numite şi azi târgurile lui Iair.

Iair. Mama lui era din seminţia lui Manase, dar tatăl lui era din seminţia lui Iuda (vezi 1 Cronici 2,22). Iair cucerise acest teritoriu, care i-a fost dat lui şi urmaşilor lui (Numeri 32,41).

Gheşuriţilor şi maacatiţilor. Acesta era ţinutul dintre Iarmuc şi Hermon, fiind partea vestică a Basanului (vezi Geneza 22,24; 2 Samuel 12,8; 1 Cronici 19,6).

15 Am dat Galaadul lui Machir.

Machir. Acea porţiune a Galaadului care nu fusese dată copiilor lui Gad a fost atribuită urmaşilor lui Machir (Numeri 32,40).

16 Rubeniţilor şi gadiţilor le-am dat o parte din Galaad până la pârâul Arnon, al cărui mijloc slujeşte ca hotar, şi până la pârâul Iaboc, hotarul copiilor lui Amon.

A cărui mijloc. Pârâul care curgea prin vale sau Wadi, avea să formeze hotarul. Iaboc. Pârâul acesta avea să fie celălalt hotar al teritoriului. Aici a fost locul unde Iacov s-a luptat cu îngerul (Geneza 32,33-35).

17 Le-am mai dat câmpia, mărginită de Iordan, de la Chineret până la marea câmpiei, Marea Sărată, la picioarele muntelui Pisga spre răsărit.

Chineret. Marea Chineret (Iosua 12,3; 13,27). Mai era o cetate cu acelaşi nume (Iosua 19,35), de la care şi-a primit numele lacul. Ea era pe ţărmul nordic al lacului, ruinele ei fiind acum cunoscute ca Tell el-’Oreimeh. Marea Chineret este Marea Galileii Noului Testament, cunoscută ca lacul Ghenezaret şi mai târziu ca Marea Tiberiadei.

Marea Sărată. Cunoscută şi ca Marea Moartă, marea câmpiei (Deutronom 4,49; 2 Regi 14,25; compară cu Geneza 14,3; Numeri 34,3.12).

La picioarele muntelui Pisga, spre răsărit. Literal, sub panta lui Pisga înspre răsărit (RSV). Muntele Pisga învecinat cu muntele Nebo se cheamă acum Râs es-Siâga. Muntele Nebo însuşi este modernul Yebel-Neb?. ambele vârfuri, în munţii Abarim, domină Marea Moartă (vezi Numeri 27,12; Deutronom 34,1-3).

18 În vremea aceea, v-am dat porunca aceasta: „Domnul Dumnezeul vostru vă dă în mână ţara aceasta, ca s-o stăpâniţi. Voi toţi, cei buni de luptă, să mergeţi înarmaţi înaintea copiilor lui Israel.

V-am dat porunca. O referire la porunca dată seminţiilor lui Ruben şi Gad şi la jumătate din

seminţia lui Manase (vezi Numeri 32,30).

Vă dă în mână ţara aceasta. Cum au cerut ei în mod special (Numeri 32,30-22).

Înarmaţi. Vezi Numeri 32,17-32.

Înaintea copiilor lui Israel. Membrii celor două seminţii urmau să fie avangarda oştirii lui Israel. Compară cu curajul lui Gad din cap. 33,20.

19 Numai femeile voastre, pruncii şi vitele voastre – ştiu că aveţi multe vite – să rămână în cetăţile pe care vi le-am dat,

Femeile voastre. Vezi Numeri 32,16.24.26.

20 până ce Domnul va da odihnă fraţilor voştri ca şi vouă şi vor lua şi ei în stăpânire ţara pe care le-o dă Domnul Dumnezeul vostru dincolo de Iordan. După aceea vă veţi întoarce fiecare în moştenirea pe care v-am dat-o.”

Odihnă. Când Ţara Făgăduinţei a fost ocupată, Iosua a eliberat oştirea celor două seminţii şi jumătate de a se întoarce pe teritoriul lor, de cealaltă parte a Iordanului (Iosua 22,4).

21 În vremea aceea, am poruncit lui Iosua şi i-am zis: „Ochii tăi au văzut tot ce a făcut Domnul Dumnezeul vostru acestor doi împăraţi: aşa va face Domnul tuturor împărăţiilor împotriva cărora vei merge.

Ochii tăi au văzut tot. Literal, proprii tăi ochi, aceştia sunt văzători a toate. Apelul lui Moise către popor era ca să-şi aducă aminte de calea pe care i-a călăuzit Dumnezeu.

22 Nu te teme de ei; căci Domnul Dumnezeul vostru va lupta El însuşi pentru voi.”

Domnul. Ultima parte a versetului se citeşte literal: Iehova, Dumnezeul vostru, El este Cel ce luptă cu voi. Pronumele El este accentuat.

23 În vremea aceea, m-am rugat Domnului şi am zis:

M-am rugat. Forma verbului ebraic sugerează traducerea eu căutam favoarea Domnului pentru mine. Aceasta fost când Dumnezeu i-a spus lui Moise că nu va intra în Ţara Făgăduinţei, ci va trebui să moară la hotar (Numeri 27,12.13).

24 „Stăpâne Doamne! Tu ai început să arăţi robului Tău mărirea Ta şi mâna Ta cea puternică; căci care este dumnezeul acela, în cer şi pe pământ, care să poată face lucrări ca ale Tale şi să aibă o putere ca a Ta?

Tu ai început să arăţi. Moise era dornic să participe ca martor la sfârşitul campaniei de cucerire a Canaanului, după cum participase la începutul ei.

Mână... puternică. Vezi Iosua 4,24. Mâna este un simbol al puterii, pentru că este unealta prin care este exercitată puterea. Ea este tradusă stăpânire în 1 Cronici 18,3 şi 2 Cronici 21,8.

Care este Dumnezeul? Moise ştia că alte naţiuni credeau în ceruri populate de mulţi zei, dar el ştia că există doar un singur Dumnezeu; toţi ceilalţi sunt născociri ale imaginaţiei.

25 Lasă-mă, te rog, să trec şi să văd ţara aceea bună de dincolo de Iordan, munţii aceia frumoşi şi Libanul!”

Să văd. În sensul de a o cunoaşte în premieră, adică prin experienţă personală.

Munţii frumoşi şi Libanul. Literal, această bună ţară muntoasă şi Libanul sau poate mai bine acest munte frumos şi Libanul. Numele Liban este de la verbul a fi alb şi înseamnă vârf alb. Poalele răcoroase şi împădurite ale muntelui şi vârful lui acoperit de zăpadă arătau atrăgător şi vrednic de dorit în contrast cu ţinutul pustiu. Moise a dorit să umble în răcoarea Libanului.

26 Dar Domnul S-a mâniat pe mine, din pricina voastră, şi nu m-a ascultat. Domnul mi-a zis: „Destul! Nu-Mi mai vorbi de lucrul acesta.

S-a mâniat. Dintr-un cuvânt a cărui rădăcină înseamnă a trece peste. Forma folosită aici fiind reflexivă, cuvântul înseamnă a trece de limită adică a-şi ieşi din fire faţă de cineva sau când se iveşte un incident (vezi Psalmi 78,21.59.62).

27 Suie-te pe vârful muntelui Pisga, uită-te spre apus, spre miazănoapte, spre miazăzi şi spre răsărit, şi priveşte-o doar cu ochii; căci nu vei trece Iordanul acesta.

Pisga. Vezi comentariul pentru v.17.

Nu vei trece. Compară cu Deutronom 3,12 şi Iosua 1,2.11.

28 Dă porunci lui Iosua, întăreşte-l şi îmbărbătează-l; căci el va merge înaintea poporului acestuia şi-l va pune în stăpânirea ţării pe care o vei vedea.”

El va merge. Pronumele este accentuat: El este Cel ce va trece peste. Prin această accentuare Moise a ştiut că hotărârea era irevocabilă.

29 Şi am rămas astfel în vale, în dreptul Bet-Peorului.

Bet-Peor. Primul cuvânt al acestui termen compus înseamnă casă. Cel de-al doilea cuvânt peor poate fi dintr-o rădăcină care înseamnă a fi lacom, a fi deschis, a avea dorinţă arzătoare. În cazul acesta, cuvântul ar însemna casa dorinţei. Moise a fost înmormântat de Dumnezeu prin apropiere (cap. 34,6).Comentariile lui Ellen G. White

1-11 PP 435-437

2 PP 436

4.5 PP 435 24-27 PP 462

25 DA 421; PP 479

26 PP 419, 420; 3T 319

26.27 SR 166 27 MH 508