1 Ne-am întors și ne-am suit pe drumul care duce la Basan. Og, împăratul Basanului, ne-a ieșit înainte, cu tot poporul lui, ca să lupte împotriva noastră la Edrei.

Ne-am întors şi ne-am suit. Vezi Numeri 21,32.33

Basan. Probabil de la rădăcina ebraică ce înseamnă a fi moale, a fi plăcut la pipăit. Substantivul ca nume propriu ar însemna neted, fertil, ceea ce este adevărat despre regiunea de la nord de Iarmuc până la Hermon. Ea are pomi puţini, dar un sol bogat, ideal pentru cereale.


2 Domnul mi-a zis: „Nu te teme de el; căci îl dau în mâinile tale, pe el și tot poporul lui și țara lui; să te porți cu el cum te-ai purtat cu Sihon, împăratul amoriților, care locuia la Hesbon.”

Nu te teme. O repetare din Numeri 21,34.

Îl dau. Compară cu Exod 23,31; Deutronom 7,24; 20,13.


3 Și Domnul Dumnezeul nostru a mai dat în mâinile noastre și pe Og, împăratul Basanului, cu tot poporul lui; l-am bătut și n-am lăsat să scape niciunul din oamenii lui.

L-am bătut. Vezi Numeri 21,35.


4 I-am luat atunci toate cetățile și n-a fost una care să nu cadă în stăpânirea noastră: șaizeci de cetăți, tot ținutul Argob, împărăția lui Og din Basan.

Argob. Vezi 1 Regi 4,13. Argob înseamnă grămadă de bulgări, movilă de pământ şi poate fi aplicat la ţinutul accidentat. Aceasta este regiunea ţinutului înalt la sud-est de Basan şi a cuprins cetăţile Carnaim şi Aştarot.


5 Toate cetățile acestea erau întărite, cu ziduri înalte, cu porți și zăvoare, afară de cetățile fără ziduri care erau foarte multe la număr.
6 Le-am nimicit cu desăvârșire, cum făcusem cu Sihon, împăratul Hesbonului; am nimicit cu desăvârșire toate cetățile împreună cu bărbații, femeile și pruncii.

Nimicit. Acelaşi cuvânt este în cap. 2,34 şi înseamnă la origine a devota pentru, a dedica, aici pentru nimicire.


7 Iar toate vitele și prada din cetăți le-am luat pentru noi.
8 Astfel în vremea aceea am cucerit de la cei doi împărați ai amoriților țara de dincoace de Iordan, de la pârâul Arnon până la muntele Hermon,

Ţara. Teritoriul atribuit lui Gad şi Ruben şi jumătate din seminţia lui Manase. Arnon până la muntele Hermon. Hotarele sudic şi nordic ale ţării. Hermon, la vreo 2700 m deasupra nivelului mării, domină întreaga regiune.


9 (sidoniții zic Hermonului Sirion, și amoriții îl numesc Senir),

Sirion. Întrucât hotarele mai mult naţiuni se întâlnesc la muntele Hermon, fiecare i-a dat un nume în propria limbă. Numele Sirion, pentru Hermon, apare în literatura ugaritică a Siriei de nord. Pentru alte cazuri de astfel de diferenţe de nume, vezi Geneza 23,2 şi 31,47.


10 toate cetățile din câmpie, tot Galaadul și tot Basanul până la Salca și Edrei, cetăți din împărăția lui Og în Basan.

Toate cetăţile. Aici sunt amintite diferitele feluri de cetăţi ale ţinutului din cuprinsul ţării cucerite.

Salca şi Edrei. Vezi Iosua 13,11 şi Numeri 21,33.


11 (Numai Og, împăratul Basanului, mai rămăsese din neamul refaimiților. Patul lui, un pat de fier, este la Raba, cetatea copiilor lui Amon. Lungimea lui este de nouă coți, și lățimea de patru coți, după cotul unui om.)

Uriaşi. Literal, refaimiţi, un popor foarte vechi, întâlnit printre cei învinşi de Chedorlaomer şi împăraţii asociaţi cu ei (Geneza 14,5). Ei locuiau pe ambele părţi ale Iordanului şi se pare să fi aparţinut unei grupe mai vechi de locuitori ai regiunii.

Patul. Cuvântul tradus astfel mai este redat culcuş (Psalmi 6,6; Amos 3,12; 6,4). El se poate referi şi la un sarcofag sau mormânt.


12 Atunci am luat în stăpânire țara aceasta. Am dat rubeniților și gadiților ținutul de la Aroer, care este pe pârâul Arnon, și jumătatea muntelui Galaad cu cetățile lui.
13 Am dat la jumătate din seminția lui Manase ce mai rămânea din Galaad și toată împărăția lui Og din Basan: tot ținutul Argob, cu tot Basanul, care purta numele de țara refaimiților.

Ţara uriaşilor (engleză). Literal, ţara refaimiţilor (vezi comentariul pentru v.11). Regele Og a fost ultimul dintre uriaşi.


14 Iair, fiul lui Manase, a luat tot ținutul Argob până la hotarul gheșuriților și maacatiților, și a pus numele lui târgurilor Basanului, numite și azi târgurile lui Iair.

Iair. Mama lui era din seminţia lui Manase, dar tatăl lui era din seminţia lui Iuda (vezi 1 Cronici 2,22). Iair cucerise acest teritoriu, care i-a fost dat lui şi urmaşilor lui (Numeri 32,41).

Gheşuriţilor şi maacatiţilor. Acesta era ţinutul dintre Iarmuc şi Hermon, fiind partea vestică a Basanului (vezi Geneza 22,24; 2 Samuel 12,8; 1 Cronici 19,6).


15 Am dat Galaadul lui Machir.

Machir. Acea porţiune a Galaadului care nu fusese dată copiilor lui Gad a fost atribuită urmaşilor lui Machir (Numeri 32,40).


16 Rubeniților și gadiților le-am dat o parte din Galaad până la pârâul Arnon, al cărui mijloc slujește ca hotar, și până la pârâul Iaboc, hotarul copiilor lui Amon.

A cărui mijloc. Pârâul care curgea prin vale sau Wadi, avea să formeze hotarul. Iaboc. Pârâul acesta avea să fie celălalt hotar al teritoriului. Aici a fost locul unde Iacov s-a luptat cu îngerul (Geneza 32,33-35).


17 Le-am mai dat câmpia, mărginită de Iordan, de la Chineret până la marea câmpiei, Marea Sărată, la picioarele muntelui Pisga spre răsărit.

Chineret. Marea Chineret (Iosua 12,3; 13,27). Mai era o cetate cu acelaşi nume (Iosua 19,35), de la care şi-a primit numele lacul. Ea era pe ţărmul nordic al lacului, ruinele ei fiind acum cunoscute ca Tell el-’Oreimeh. Marea Chineret este Marea Galileii Noului Testament, cunoscută ca lacul Ghenezaret şi mai târziu ca Marea Tiberiadei.

Marea Sărată. Cunoscută şi ca Marea Moartă, marea câmpiei (Deutronom 4,49; 2 Regi 14,25; compară cu Geneza 14,3; Numeri 34,3.12).

La picioarele muntelui Pisga, spre răsărit. Literal, sub panta lui Pisga înspre răsărit (RSV). Muntele Pisga învecinat cu muntele Nebo se cheamă acum Râs es-Siâga. Muntele Nebo însuşi este modernul Yebel-Neb?. ambele vârfuri, în munţii Abarim, domină Marea Moartă (vezi Numeri 27,12; Deutronom 34,1-3).


18 În vremea aceea, v-am dat porunca aceasta: „Domnul Dumnezeul vostru vă dă în mână țara aceasta, ca s-o stăpâniți. Voi toți, cei buni de luptă, să mergeți înarmați înaintea copiilor lui Israel.

V-am dat porunca. O referire la porunca dată seminţiilor lui Ruben şi Gad şi la jumătate din

seminţia lui Manase (vezi Numeri 32,30).

Vă dă în mână ţara aceasta. Cum au cerut ei în mod special (Numeri 32,30-22).

Înarmaţi. Vezi Numeri 32,17-32.

Înaintea copiilor lui Israel. Membrii celor două seminţii urmau să fie avangarda oştirii lui Israel. Compară cu curajul lui Gad din cap. 33,20.


19 Numai femeile voastre, pruncii și vitele voastre – știu că aveți multe vite – să rămână în cetățile pe care vi le-am dat,

Femeile voastre. Vezi Numeri 32,16.24.26.


20 până ce Domnul va da odihnă fraților voștri ca și vouă și vor lua și ei în stăpânire țara pe care le-o dă Domnul Dumnezeul vostru dincolo de Iordan. După aceea vă veți întoarce fiecare în moștenirea pe care v-am dat-o.”

Odihnă. Când Ţara Făgăduinţei a fost ocupată, Iosua a eliberat oştirea celor două seminţii şi jumătate de a se întoarce pe teritoriul lor, de cealaltă parte a Iordanului (Iosua 22,4).


21 În vremea aceea, am poruncit lui Iosua și i-am zis: „Ochii tăi au văzut tot ce a făcut Domnul Dumnezeul vostru acestor doi împărați: așa va face Domnul tuturor împărățiilor împotriva cărora vei merge.

Ochii tăi au văzut tot. Literal, proprii tăi ochi, aceştia sunt văzători a toate. Apelul lui Moise către popor era ca să-şi aducă aminte de calea pe care i-a călăuzit Dumnezeu.


22 Nu te teme de ei; căci Domnul Dumnezeul vostru va lupta El însuși pentru voi.”

Domnul. Ultima parte a versetului se citeşte literal: Iehova, Dumnezeul vostru, El este Cel ce luptă cu voi. Pronumele El este accentuat.


23 În vremea aceea, m-am rugat Domnului și am zis:

M-am rugat. Forma verbului ebraic sugerează traducerea eu căutam favoarea Domnului pentru mine. Aceasta fost când Dumnezeu i-a spus lui Moise că nu va intra în Ţara Făgăduinţei, ci va trebui să moară la hotar (Numeri 27,12.13).


24 „Stăpâne Doamne! Tu ai început să arăți robului Tău mărirea Ta și mâna Ta cea puternică; căci care este dumnezeul acela, în cer și pe pământ, care să poată face lucrări ca ale Tale și să aibă o putere ca a Ta?

Tu ai început să arăţi. Moise era dornic să participe ca martor la sfârşitul campaniei de cucerire a Canaanului, după cum participase la începutul ei.

Mână... puternică. Vezi Iosua 4,24. Mâna este un simbol al puterii, pentru că este unealta prin care este exercitată puterea. Ea este tradusă stăpânire în 1 Cronici 18,3 şi 2 Cronici 21,8.

Care este Dumnezeul? Moise ştia că alte naţiuni credeau în ceruri populate de mulţi zei, dar el ştia că există doar un singur Dumnezeu; toţi ceilalţi sunt născociri ale imaginaţiei.


25 Lasă-mă, te rog, să trec și să văd țara aceea bună de dincolo de Iordan, munții aceia frumoși și Libanul!”

Să văd. În sensul de a o cunoaşte în premieră, adică prin experienţă personală.

Munţii frumoşi şi Libanul. Literal, această bună ţară muntoasă şi Libanul sau poate mai bine acest munte frumos şi Libanul. Numele Liban este de la verbul a fi alb şi înseamnă vârf alb. Poalele răcoroase şi împădurite ale muntelui şi vârful lui acoperit de zăpadă arătau atrăgător şi vrednic de dorit în contrast cu ţinutul pustiu. Moise a dorit să umble în răcoarea Libanului.


26 Dar Domnul S-a mâniat pe mine, din pricina voastră, și nu m-a ascultat. Domnul mi-a zis: „Destul! Nu-Mi mai vorbi de lucrul acesta.

S-a mâniat. Dintr-un cuvânt a cărui rădăcină înseamnă a trece peste. Forma folosită aici fiind reflexivă, cuvântul înseamnă a trece de limită adică a-şi ieşi din fire faţă de cineva sau când se iveşte un incident (vezi Psalmi 78,21.59.62).


27 Suie-te pe vârful muntelui Pisga, uită-te spre apus, spre miazănoapte, spre miazăzi și spre răsărit, și privește-o doar cu ochii; căci nu vei trece Iordanul acesta.

Pisga. Vezi comentariul pentru v.17.

Nu vei trece. Compară cu Deutronom 3,12 şi Iosua 1,2.11.


28 Dă porunci lui Iosua, întărește-l și îmbărbătează-l; căci el va merge înaintea poporului acestuia și-l va pune în stăpânirea țării pe care o vei vedea.”

El va merge. Pronumele este accentuat: El este Cel ce va trece peste. Prin această accentuare Moise a ştiut că hotărârea era irevocabilă.


29 Și am rămas astfel în vale, în dreptul Bet-Peorului.

Bet-Peor. Primul cuvânt al acestui termen compus înseamnă casă. Cel de-al doilea cuvânt peor poate fi dintr-o rădăcină care înseamnă a fi lacom, a fi deschis, a avea dorinţă arzătoare. În cazul acesta, cuvântul ar însemna casa dorinţei. Moise a fost înmormântat de Dumnezeu prin apropiere (cap. 34,6).Comentariile lui Ellen G. White

1-11 PP 435-437

2 PP 436

4.5 PP 435 24-27 PP 462

25 DA 421; PP 479

26 PP 419, 420; 3T 319

26.27 SR 166 27 MH 508