1 Fiule, dacă vei primi cuvintele mele, dacă vei păstra cu tine învăţăturile mele,

Fiule. Reîntoarcerea la adresarea "fiule" arată că Solomon nu mai vorbeşte în numele înţelepciunii. Seria de propoziţii condiţionale care începe aici duce la concluziile din v. 5 şi 9. Apelul de a păstra ["ascunde" KJV] învăţăturile se referă la tezaurizarea de cuvinte în vederea călăuzirii în încercările viitore.

2 dacă vei lua aminte la înţelepciune şi dacă-ţi vei pleca inima la pricepere;

Vei lua aminte. [Vei pleca urechea, KJV]. Sârguinţa este combinată aici cu dragostea de învăţătură. Pentru a face ce e bine, omul trebuie nu numai să dorească să facă binele, ci să fie şi dispus să facă efortul necesar.

3 dacă vei cere înţelepciune şi dacă te vei ruga pentru pricepere,

Dacă voi cere. O schimbare de metaforă şi de accent. Tabloul în care înţelepciunea strigă spre cei simpli cedează locul tânărului care cere putere de pricepere (vezi cap. 1,20).

4 dacă o vei căuta ca argintul şi vei umbla după ea ca după o comoară,

Dacă o vei căuta. Se accentuează mai departe necesitatea unei străduinţe active pentru a câştiga înţelepciune. Oamenii trebuie să sape adânc în căutarea cunoştinţei mântuitoare a harului lui Dumnezeu cu stăruinţa unui căutător care caută metale preţioase. Pasiunnea pentru comorile pământeşti îi constrânge pe oameni să cheltuiască mult timp, mulţi bani şi multă muncă pentru ceva care se dovedeşte a fi o căutare neroditoare. Acelaşi devotament intens ar trebui să caracterizeze pe căutătorul înţelepciunii divine. Nu ar trebui îngăduit ca vreo dezamăgire sau dificultate să stingă entuziasm căutării. Revelarea lui Dumnezeu în Cuvântul Său este mina în care fiecare credincios trebuie să sape personal în căutarea adevărului (vezi GC 598).

5 atunci vei înţelege frica de Domnul şi vei găsi cunoştinţa lui Dumnezeu.

Vei găsi cunoştinţa. Vânătoarea de comori poate eşua, dar cel care caută cu adevărat nu va da greş niciodată în a ajunge la înţelegerea temerii de Domnul, care este începutul înţelepciunii. Cu toate că nu se poate obţine niciodată o cunoaştere exhaustivă a lui Dumnezeu, chiar dacă o veşnicie fericită e folosită pentru a învăţa tot mai mult despre natura Lui iubitoare, căutătorului de adevăr îi este făgăduită o cunoaştere suficientă pentru mântuire (Matei 7,7, 8).

Dumnezeu. Ebr. 'Elohim, care apare numai de cinci ori în cartea Proverbelor, aici şi în cap. 2,17; 3,4; 25,2; 30,9. Yahweh, tradus "Domnul", este termenul folosit de obicei în această carte pentru Dumnezeire.

6 Căci Domnul dă înţelepciune; din gura Lui iese cunoştinţă şi pricepere.

Domnul dă. Aici urmează motivele pentru care cercetătorul zelos al adevărului nu va da niciodată greş în găsirea înţelepciune. Domnul este izvorul şi El este mânat de marea Sa iubire ca să răsplătească pe toţi aceia care I se adresează.

7 El dă izbândă celor fără prihană, dă un scut celor ce umblă în nevinovăţie.

Verset ce nu a fost comentat.

8 Ocroteşte cărările neprihănirii, şi păzeşte calea credincioşilor Lui.

Păzeşte calea. Aceia care umblă pe calea cea largă a păcatului au respins ocrotirea lui Dumnezeu, dar aceia de pe calea cea strâmtă a dreptăţii sunt obiectul grijii Lui deosebite. Toate forţele cerului sunt de îndată la dispoziţie pentru a-i călăuzi, a-i întări şi a-i ocroti (Evrei 1,13, 14).

9 Atunci vei înţelege dreptatea, judecata, nepărtinirea, toate căile care duc la bine.

Vei înţelege dreptatea. Scopul cărţii, aşa cum este declarat în cap. 1,3, va fi realizat ca o consecinţă în plus a unei sincere căutări a cunoştinţei. O adevărată înţelegere a căii celei bune a vieţii e necesară înainte de a porni pe acea cale.

10 Căci înţelepciunea va veni în inima ta, şi cunoştinţa va fi desfătarea sufletului tău;

Căci. [Când, KJV]. Mai bine "pentru". Prepoziţia ebraică ki poate avea oricare din aceste înţelesuri.

Inima. De fapt, "mintea". Pentru noi inima este simbolul sediului emoţiilor. Pentru evrei, rărunchii erau sediul emoţiilor şi inima, sediul intelectului.

Cunoştinţa va fi desfătarea. Mulţi învăţă la îndemnul părinţilor sau al profesorilor şi adună o oarecare măsură de înţelepciune, dar este o mare deosebire între o atare învăţătură şi aceea care e inspirată de dragostea de înţelepciune. În mod special acesta este cazul când înţelepciunea de a fi învăţat este calea vieţii veşnice. Mântuirea de păcat cere o dragoste activă de adevăr şi o desfătare în cunoştinţa cea bună.

11 chibzuinţa va veghea asupra ta, priceperea te va păzi,

Priceperea te va păzi. Iubirea de adevăr duce la analiza binelui şi a răuului şi la o hotărâre profundă de a evita ce este rău. Astfel a cântărit urmările Daniel şi a hotărât să nu guste din mâncărurile oferite idolilor (vezi PK 481), oricare ar fi fost rezultatul. Astfel de analize anticipate înarmează pe om împotriva ispitei şi îl apără de înfrângere când este supus unei presiuni neaşteptate (Daniel 1,8).

12 ca să te scape de calea cea rea, de omul care ţine cuvântări stricate;

Calea cea rea [Omul rău, KJV]. "Omul" este un cuvânt adăugat şi nu e absolut necesar. E suficient de a spune "calea răului". De aşa ceva ne va feri priceperea.

Cuvântări stricate. Ebr. tahpukoth, "perversităţi", de la rădăcina haphak, "a întoarce" sau "a răsturna". Perversitatea cu care învăţătorii mincinoşi denaturează cuvintele clare ale Scripturii face chiar şi pe unii credincioşi întemeiaţi să se întrebe care este adevărul. Noi trebuie să căutăm să evităm contactul cu aceia care nu vor să înveţe, ci doar să împrăştie eroari. O iubire profundă de adevăr şi cunoaştere acesteia constituie unica pavăză sigură împotriva înşelăciunilor zilelor de pe urmă (vezi Matei 24,24; GC 593, 594).

13 de cei ce părăsesc cărările adevărate ca să umble pe drumuri întunecoase;

Drumuri întunecoase. Când oamenii se abat în mod deliberat de la lumină şi merg pe căile întunericului, sunt înşelaţi cu "amăgirile nelegiuirii" (2 Tesaloniceni 2,10.11; cf. Ioan 8,12; 12,35; 1 Ioan 2,11).

14 care se bucură să facă răul şi îşi pun plăcerea în răutate,

Se bucură să facă răul. Ei urăsc lumina, pentru că iubesc răul. Când oamenii buni fac greşeli, le pare rău după aceea. Dar oamenii răi îşi aduc aminte cu plăcere de faptele lor rele. Se bucură nu numai de faptele lor rele, ci şi de însăşi perversitatea răului. Că aceasta se aplică la condiţiile de astăzi este arătat de faptul că opinia publică nu reacţionează mai viguros împotriva fărădelegii organizate şi premeditate.

15 care umblă pe cărări strâmbe şi apucă pe drumuri sucite;

Verset ce nu a fost comentat.

16 ca să te scape şi de nevasta altuia, de străina care întrebuinţează vorbe ademenitoare,

Străina. Ebr. 'ishshah zarah. În sensul fie că aparţine altui popor, fie că nu e soţie legitimă. Versetul următor susţine interpretarea din urmă. Faptul că imoralitatea a fost o problemă serioasă pe vremea lui Solomon, ca şi în timpurile moderne, este arătat de repetarea de patru ori a acestei teme (vezi cap. 5,3; 6,24; 7,5).

Chibzuinţa şi priceperea (v. 11) vor călăuzi în aşa fel pe un tânăr încât să-l scape de "femei străine". Potrivit cu Pavel, un bărbat evlavios se va ţine departe de o ispită de felul acesta (1 Corinteni 6,18). El va fugi, aşa cum a făcut Iosif (Genesa 39,12), dacă va fi nevoie. A sta şi a discuta cu ispita, care este întărită de slăbiciunea moştenită a neamului omenesc, înseamnă a fi lipsit de adevărata înţelepciune.

17 care părăseşte pe bărbatul tinereţii ei şi uită legământul Dumnezeului ei.

Bărbatul. [Călăuza, KJV]. Ebr. 'alluph, "cel familiar", "om de încredere". Pentru alte apariţii ale lui 'alluph, vezi Proverbe 16,28; 17,9; Ieremia 3,4; Mica 7,5. Unii au gândit că ar fi o referire la părinţii femeii, dar 'alluph înseamnă mai degrabă soţ, împreună cu care, în zilele de început ale căsătoriei, soţia a învăţat unele din cele mai însemnate lecţii ale vieţii.

Legământul Dumnezeului ei. Evident, legământul căsătoriei, cu toate că nu e o referire specifică în VT la o ceremonie de căsătorire religioasă, aşa cum a dezvoltat biserica creştină. Totuşi, există în Maleahi 2,14 o sugestie că aveau loc făgăduinţe solemne reciproce. Această femeie străină nu numai că s-a purtat contrar obiceiurilor poporului ei, dar a călcat şi făgăduinţele obligatorii pe care le făcuse înaintea Marelui Dumnezeu al lui Israel.

18 Căci casa ei coboară la moarte, şi drumul ei duce la cei morţi:

Pogoară la moarte. A nutri gânduri necurate, a citi cărţi vulgare, a privi spectacole şi imagini pornografice, precum şi faptele care vin adesea în urma acestora, îndreaptă picioarele pe căile morţii. Zeci de mii de israeliţi au murit de pe urma păcatelor care s-au declanşat când au fost determinaţi să fie simpli privitori ai sărbătorile moabite (Numeri 25; PP 454-456). Cu toate că pedeapsa nu vine astăzi la fel de repede, ea este tot atât de sigură pe cât a fost atunci.

19 niciunul care se duce la ea nu se mai întoarce şi nu mai găseşte cărările vieţii.

Nu se mai întoarce. Aceasta se poate referi la întoarcerea din moarte, dar este tot atât de adevărat că e greu de a readuce la starea de curăţie pe cel care a acceptat imoralitatea. Voinţa pare să fie atât de slăbită încât, adesea mintea fie nu poate, fie nu doreşte să se agaţe de puterea făgăduită de Dumnezeu pentru a birui păcatul. Unii găsesc mântuirea, dar mulţi dintre cei care pornesc pe această cale a morţii nu se mai întorc niciodată.

20 De aceea, tu să umbli pe calea oamenilor de bine şi să ţii cărările celor neprihăniţi!

Calea oamenilor de bine. Înţeleptul sintetizează scopul sfatului pe care l-a dat. Israeliţii iubeau ţara făgăduită, dar abaterea constantă de la căile cele bune a adus moarte neaşteptată pentru mulţi şi exil trist pentru alţii.

21 Căci oamenii fără prihană vor locui ţara, şi oamenii neîntinaţi vor rămâne în ea;

Vor locui ţara. [Vor locui în ţară, KJV]. Sau "pe pământ". Cuvântul tradus "ţară" este deseori tradus şi "pământ". Ascultarea de glasul înţelepciunii nu numai că aduce bine în timp, ci conduce la viaţa veşnică pe un pământ înnoit şi frumos. Nepăsarea faţă de Cuvântul lui Dumnezeu aduce necaz în viaţa aceasta şi are ca rezultat în nimicirea de pe pământ a tuturor acelora care stăruie în păcat.

Atât de desăvârşită va fi această dezrădăcinare încât nu va fi lăsată nici o urmă (Obadia 16; Maleahi 4,1).

COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 2�

Ed 185

2-11�

MH 456

3-5�

COL 114; ML 108; 3T 108

4�

CH 39; CT 437, 460, 461; CW 34, 79; Ed 185, 189; FE 120, 169, 188, 307, 326; LS 355; MH 199; MM 124, 203; SL 37; 3T 447; 4T 499; 5T 266; 8T 157

4.5�

FE 390; 4T 414

6�

Ed 14

8�

PK 576

10.11�

6T 69

11�

AH 55

13�

GC 310; 3T 437; 5T 39

16�

AH 59

18.19�

PP 461

20�

AH 459; ML 214; Te 184

22 dar cei răi vor fi nimiciţi din ţară, şi cei necredincioşi vor fi smulşi din ea.

Verset ce nu a fost comentat.