1 Cuvintele împăratului Lemuel. Învăţătura pe care i-o dădea mama sa.

Lemuel. Versetul zice literal: "Cuvintele lui Lemuel, împărat, o profeţie [sau, dacă cuvântul e lăsat netradus, "din Massa"], pe care l-a învăţat mamă-sa". Despre "Massa", vezi la cap. 30,1. Capitolul acesta este mai apropiat ca stil şi atmosferă de restul cărţii Proverbelor decât cap. 30, şi unii consideră că l-a scris Solomon. Ei consideră că Lemuel este un alt nume pentru Solomon. Totuşi, lucrul acesta nu poate fi stabilit cu exactitate. În plus nu este important să ştim cu siguranţă cine este autorul lui. Cuvintele sunt inspirate şi pline de sfaturi valoroase. LXX are următoarea introducere la această nouă secţiune: "Cuvintele mele sunt grăite de la Dumnezeu, învăţătura împăratului, care l-a învăţat pe el muma lui".

2 Ce să-ţi spun, fiule? Ce să-ţi spun fiul trupului meu? Ce să-ţi spun, fiule, rodul juruinţelor mele?

Ce să-ţi spun, fiule? Întrebarea pare a fi: "Ce sfat să-ţi dau?"

3 Nu-ţi da femeilor vlaga, şi dezmierdările tale celor ce pierd pe împăraţi.

Celor ce pierd. Întregul verset e transformat într-un avertisment privitor la lipsa castităţii.

4 Nu se cade împăraţilor, Lemuele, nu se cade împăraţilor să bea vin, nici voievozilor să umble după băuturi tari;

Împăraţilor. Lăsarea în voia băuturi alcoolice face mult rău, chiar şi atunci când e consumată de oameni de rând. Când cârmuitorii devin robi ai alcoolului, paguba produsă lor ca indivizi e foarte mult sporită prin paguba de care au parte supuşii lor din cauza conducerii lor iresponsabile.

5 ca nu cumva, bând, să uite Legea şi să calce drepturile tuturor celor nenorociţi.

Să uite legea. Tocirea receptivităţii şi sporirea dorinţelor egoiste cauzate de băutură fac pe un conducător să trateze cu indiferenţă dreptatea şi să decidă potrivit propriilor sale interese, aducând astfel încercări grele asupra acelora de care n-are plăcere şi asupra săracilor necăjiţi.

6 Daţi băuturi tari celui ce piere, şi vin, celui cu sufletul amărât;

Daţi băuturi tari. Compară cu Proverbe 20,1; 23,29-35; vezi la Deuteronom 14,26.

Celui ce piere. Fără cunoştinţele pe care le au medicii astăzi cu privire la narcotice, cei din vechime aveau doar câteva amestecuri de băuturi îmbătătoare şi preparate din buruieni soporifice cu care amorţeau chinurile unei boli mortale. Celor care erau crucificaţi pe timpul lui Hristos li se oferea un amestec de oţet şi de fiere. Domnul a refuzat să bea un astfel de amestec. El dorea să aibă mintea limpede ca să reziste ispitelor lui Satana şi ca să păstreze puternică credinţa Sa în Dumnezeu (vezi Matei 27,34; DA 746, 754, 755).

7 ca să bea să-şi uite sărăcia şi să nu-şi mai aducă aminte de necazurile lui. –

Verset ce nu a fost comentat.

8 Deschide-ţi gura pentru cel mut, pentru pricina tuturor celor părăsiţi!

Celor părăsiţi. [Celor sortiţi nimicirii, KJV]. Aceia care sunt într-o situaţie teribil de grea, care nu se pot apăra în tribunal, fie din cauza sărăciei, fie a împotrivirii cârmuitorilor ţării, au nevoie de ajutorul oamenilor buni care pot vorbi pentru ei (vezi Iov 29,12).

9 Deschide-ţi gura, judecă cu dreptate şi apără pe cel nenorocit şi pe cel lipsit.

Apără. Compară cu Proverbe 21,13; Zaharia 7,9; 8,16.

10 Cine poate găsi o femeie cinstită? Ea este mai de preţ decât mărgăritarele.

O femeie cinstită. [O femeie virtuoasă, KJV]. Următoarele 22 de versete au forma unui acrostih iscusit, construit în jurul alfabetului ebraic de 22 de litere. Versetul 10 începe cu litera întâi, versetul 11 cu a doua, etc. Câţiva dintre psalmi sunt construiţi la fel (Psalm 9; 10; 25; 34; 37; 111; 112; 119; 145).

"Femeia cinstită" este, literal "o femeie a puterii". LXX are gunaika andreian, literal, "o femeie bărbată", înţelegând că ea este puternică, viguroasă, având calităţi excelente. Cuvintele ebraice pot fi interpretate ca însemnând "o femeie cu un caracter ferm".

11 Inima bărbatului se încrede în ea, şi nu duce lipsă de venituri.

Verset ce nu a fost comentat.

12 Ea îi face bine, şi nu rău, în toate zilele vieţii sale.

Toate zilele. Uneori o femeie oboseşte să facă binele. Poate că soţul ei a neglijat să-i laude faptele bune şi a arătat că îl interesează mai mult calitatea de gospodină prevăzătoare decât de parteneră de viaţă (vezi v. 28). De aceea devine neglijentă şi nepăsătoare sau aspră şi poruncitoare.

13 Ea face rost de lână şi de in şi lucrează cu mâini harnice.

Ea face rost de lână. Femeii harnice îi face cu adevărat plăcere să fie îndemânatică. Ea pleacă să obţină materiale pe care să le prelucreze şi astfel să fie de folos familiei ei.

14 Ea este ca o corabie de negoţ; de departe îşi aduce pâinea.

De departe îşi aduce pâinea. Aceeaşi zel de a cumpăra doar ce e mai bun şi la preţul cel mai mic este de observat în plus la femeie. El o va face pe femeie să meargă pe jos sau cu un vehicul distanţe important ca să facă o oarecare economie. De asemenea îi place să aibă surprize la masă alimente speciale.

15 Ea se scoală când este încă noapte şi dă hrană casei sale şi împarte lucrul de peste zi slujnicelor sale.

Când este încă noapte. Femeia bună dă de lucru slujitoarelor ei la aceeaşi oră, în zorii zilei, în felul acesta deprinzându-le să fie tot atât de sârguincioase ca şi ea.

16 Se gândeşte la un ogor şi-l cumpără; din rodul muncii ei sădeşte o vie. –

Se gândeşte la un ogor. Banii câştigaţi sunt folosiţi pentru a face achiziţii înţelepte de pământ, iar pământul este făcut roditor prin curăţirea şi plantarea viei. În felul acesta câştigul ei de la început e pus la lucru ca să obţină un profit şi mai mare, fără ca cineva să aibă de suferit. Câştigul ei nu e în paguba altuia. Ea produce bunuri prin administrarea ei bună.

17 Ea îşi încinge mijlocul cu putere şi îşi oţeleşte braţele.

Îşi încinge mijlocul. Imaginea este probabil aceea de a-şi aduna şi a-şi strânge bine haina ca să poată munci nestingherită. Sănătatea femeii şi forţa ei fizică sunt sporite prin activitate continuă.

18 Vede că munca îi merge bine, lumina ei nu se stinge noaptea.

Vede. Ea cercetează totul ca să se asigure că activităţile ei sunt profitabile.

Nu se stinge. Candela ardea toată noaptea într-o casă orientală bine organizată şi se stingea doar în vreme de nenorocire (vezi Iov 18,6; Proverbe 13,9; Ieremia 25,10).

19 Ea pune mâna pe furcă, şi degetele ei ţin fusul.

Furcă. Ebr. kishor. Cuvântul apare doar aici şi cel mai probabil se aplică la furcă, pe care femeia o ia când toarce firul din caierul de in sau de lână legat de furcă. Ceea ce ţinea ea în mână era mai probabil fusul, care făcea ca firele să se răsucească şi să alcătuiască un fir textil.

Fusul. [Caier, KJV]. Ebr. pelek, "fus".

20 Ea îşi întinde mâna către cel nenorocit, îşi întinde braţul către cel lipsit.

Cel nenorocit. Tipul eficienţă descris aici are adesea ca rezultat un dezinteres total faţă de săracii mai puţin dotaţi, dar această femeie bună are un gând pentru ei (vezi cap. 19,17). Fără îndoială că o parte din bunăstarea ei se datorează grijii pentru cei săraci, pe de o parte, şi a binecuvântării şi aprobării lui Dumnezeu, pe de altă parte (vezi cap. 22,9).

21 Nu se teme de zăpadă pentru casa ei, căci toată casa ei este îmbrăcată cu cărămiziu.

Zăpadă. Zăpada cade în cantităţi mici aproape în toate iernile în multe părţi ale Palestinei, iar hainele călduroase sunt foarte dorite.

22 Ea îşi face învelitori, are haine de in subţire şi purpură.

In subţire. [Mătase, KJV]. Mai degrabă "ţesătură albă, fină de in".

Purpură. Probabil hainele foarte mult apreciate care erau vândute de fenicieni.

23 Bărbatul ei este bine văzut la porţi, când şade cu bătrânii ţării.

La porţi. A fi cunoscut la porţi, recunoscut şi salutat de bătrânii cetăţii, era o cinste căutată şi dorită. Bunul nume al soţiei sale şi averea la adunarea căreia a muncit şi ea contribuie mult la înălţarea unui bărbat în ochii semenilor săi (vezi cap. 12,4).

24 Ea face cămăşi şi le vinde şi dă cingători negustorului.

Cămăşi. [Pânzeturi fine, KJV]. Probabil "veşminte de in" şi "cingători", centurile bogat brodate din in, pe care le purtau bogaţii în locul curelelor obişnuite de piele. Făcând asemenea schimburi cu negustorii fenicieni, soţia putea să poarte astfel de lucruri de lux, precum veşmintele din purpură, fără să fie extravagantă (vezi v. 22).

25 Ea este îmbrăcată cu tărie şi slavă şi râde de ziua de mâine.

Tărie şi slavă. Soţia şi mama capabilă se poartă cu demnitate, conştientă fiind de abilităţile dovedite. Ea râde de viitor, deoarece a luat toate măsurile de rigoare.

26 Ea deschide gura cu înţelepciune, şi învăţături plăcute îi sunt pe limbă.

Înţelepciune. O femeie care-şi cheltuieşte cea mai mare parte din timp bârfind nu poate îndeplini numeroase acţiuni folositoare care ocupă timpul acestei femei. Bunătatea ei se manifestă prin glas, al cărui ton mângâietor contribuie foarte mult la păstrarea ordinii în casa ei.

27 Ea veghează asupra celor ce se petrec în casa ei, şi nu mănâncă pâinea lenevirii.

Pâinea lenevirii. Compară cu 2 Tesaloniceni 3,10.

28 Fiii ei se scoală şi o numesc fericită; bărbatul ei se scoală şi-i aduce laude zicând:

O numesc fericită. Când copiii ei mărturisesc în faţa oamenilor despre grija ei iubitoare şi rodnică, mama este pe deplin răsplătită. Soţii nu o pot lăuda suficient de mult pe aceea care îşi petrece zilele în activitate neîntreruptă pentru a face din căminul ei un loc plăcut.

29 „Multe fete au o purtare cinstită, dar tu le întreci pe toate.”

Tu le întreci. Mărturia soţului.

30 Dezmierdările sunt înşelătoare, şi frumuseţea este deşartă, dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.

Frumuseţea este deşartă. Farmecul şi frumuseţea în ele însele sunt de mică valoare. Unele persoane care au frumuseţea făpturii şi a feţei se dovedesc neatrăgătoare în vâltoarea vieţii de toate zilele. Frumuseţea câştigă lauda celor necugetaţi, dar unica femeie cu adevărat valoroasă este aceea care se teme de Domnul. Numai ea are adevărata frumuseţe şi adevăratul farmec. Temerea de Domnul pătrunde în orice aspect valoros al vieţii şi personalităţii omului.

31 Răsplătiţi-o cu rodul muncii ei, şi faptele ei s-o laude la porţile cetăţii.

Faptele ei. Pentru oameni care nu pot să citească inima, singura cale sigură de a evalua însuşirile cuiva e de a cerceta roadele vieţii acestuia, aşa cum se manifestă în fapte, gânduri, comportament. La porţile cetăţii, unde se fac judecăţi cu privire la toţi cei care trăiesc înăuntrul zidurilor, faptele femeii virtuoase vorbesc în favoarea ei, iar ea nu are nevoie de un alt avocat. Ea se va bucura veşnic de roadele dulci ale ostenelilor ei şi ale bunului ei exemplu.

COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE

4.5Te 53

11.12�

MH 359

13�

AH 91

13-17�

Ed 217

19�

AH 91

20�

Ed 217

21�

CG 420; MH 288; ML 145

26�

AH 87, 345, 434; ML 114, 178; 6T 69; 7T 50; 9T 41

26.28.29�

MH 359 27�

Ed 217

28�

AH 250, 534; GW 206; ML 197

30.31�

Ed 217