1 „Fiul omului, prorocește acum împotriva lui Gog și spune: „Așa vorbește Domnul Dumnezeu: „Iată că am necaz pe tine, Gog, domnul Roșului, Meșecului și Tubalului!

Proroceşte împotriva lui Gog. Capitolul acesta continuă subiectul celui precedent, repetând în parte ceea ce deja se spusese cu privire la Gog, dar adăugând amănunte în plus cu privire la prada cea mare (v. 9, 10), la sistemul de îngropare (v. 11-16), şi la dimensiunile masacrului (v. 17-20). Versetele 21-29 recapitulează îndurătoarele făgăduinţe ale lui Dumnezeu cu privire la restaurare.

Gog. Vezi comentariul la cap. 38,2


2 Te voi târî, te voi aduce, te voi sui din fundul miazănoaptei și te voi aduce pe munții lui Israel.

Te voi aduce. Ebr. shasha’, un cuvânt care apare numai aici, şi despre care se crede că înseamnă a conduce [ca pe un copil]. Targumurile zic nasha’ , care înseamnă a induce în eroare, a înşela, a abate. LXX zice kathodeges?, Te voi aduce jos [coborî]. Aceste traduceri corespund combinării ideilor din cap. 38,4.16.


3 Îți voi doborî arcul din mâna stângă și voi face să-ți cadă săgețile din mâna dreaptă.

Voi doborî arcul. Invadatorii sunt prezentaţi ca arcaşi.


4 Vei cădea pe munții lui Israel, tu și toate oștile tale, și popoarele care vor fi cu tine, te voi da de mâncare păsărilor de pradă, tuturor celor ce au aripi, și fiarelor câmpului.

Păsările…fiarelor. Vulturii şi şacalii au fost totdeauna gata să se ospăteze din stârvurile celor ucişi în lupte (vezi 1Samuel 17,46; Ezechiel 33, 27).


5 Vei cădea pe fața câmpului, căci Eu am vorbit, zice Domnul Dumnezeu.
6 Voi pune foc Magogului și celor ce locuiesc liniștiți în ostroave, ca să știe că Eu sunt Domnul.

Foc Magogului. Magog este ţara lui Gog (vezi comentariul la cap. 38,2). Judecata loveşte şi acolo şi se întinde pe ţinuturile de coastă şi prin insulele mării.


7 Îmi voi face cunoscut Numele Meu cel sfânt în mijlocul poporului Meu, Israel, și nu-i voi mai lăsa să-Mi pângărească Numele Meu cel sfânt; ci vor ști neamurile că Eu sunt Domnul, Sfântul lui Israel!

Vor şti neamurile. Numele lui Dumnezeu va fi îndreptăţit în aceste judecăţi (vezi comentariul la cap. 38,16).


8 Iată că lucrurile acestea vin și se întâmplă, zice Domnul Dumnezeu! Aceasta este ziua despre care am vorbit.
9 Atunci locuitorii cetăților lui Israel vor ieși, vor arde și vor da pradă flăcărilor armele, pavezele și scuturile, arcurile și săgețile, lăncile și sulițele; și șapte ani vor face focul cu ele.

Şapte ani vor face focul cu ele. Această parte a profeţiei este evident că nu va avea o împlinire literală în legătură cu a doua venire a lui Hristos şi cu mileniul. Conform principiului schiţat în comentarii la cap. 38.1, istoria ar fi luat un curs cu totul diferit dacă Israel ar fi îngăduit ca Dumnezeu să-Şi ducă la îndeplinire planurile cu privire la ei. În cursul natural al evenimentelor naţiunea restaurată şi prosperă ar fi devenit ţinta de atac din partea naţiunilor păgâne care refuzau să primească solia lui Israel cu privire la adevăratul Dumnezeu. Într-un astfel de război Dumnezeu ar fi ocrotit pe poporul Său dându-i o victorie copleşitoare. Această descriere profetică a luptei celei mari s-ar fi împlinit fără îndoială tot atât de literal ca şi făgăduinţele cu privire la o restaurare naţională şi la misiunea mondială pentru exilaţii lui Israel reîntorşi. Se poate pune întrebarea: De ce, atunci, nu se vor împlini lucrurile acestea acum întrucât există din nou un stat naţional al lui Israel în Palestina, în timpurile moderne? Răspunsul este că între timp Iudeii, când au lepădat pe Isus, au fost lepădaţi de Dumnezeu ca naţiune, şi făgăduinţele aparţin de două mii de ani bisericii Creştine, spre a fi împlinite într-un sens spiritual pentru Israelul spiritual (vezi p. 35,36).


10 Nu vor lua lemne de pe câmp și nu vor tăia lemne din păduri, ci vor face focul cu armele. Vor jefui pe cei ce i-au jefuit și vor prăda pe cei ce i-au prădat, zice Domnul Dumnezeu.
11 În ziua aceea, voi da lui Gog un loc de înmormântare în Israel: Valea Călătorilor, la răsăritul Mării Moarte, și mormântul acesta va astupa trecerea călătorilor. Acolo vor îngropa pe Gog cu toată mulțimea lui și vor numi valea aceasta: „Valea mulțimii lui Gog”.

Loc de înmormântare. Gog, care nădăjduia să câştige deplină stăpânire peste ţara lui Israel, urma să primească acolo de la Iehova numai un loc de înmormântare.

Călătorilor. Ebr. oberim, cei care trec prin sau peste, sau călători. Valea nu poate fi precis determinată. Se spune că e la răsărit de mare, fără îndoială Marea Moartă. Aşezarea precisă nu are importanţă pentru interpretarea pasajului.


12 Șapte luni îi va îngropa casa lui Israel, ca să curețe țara.
13 Tot poporul țării îi va îngropa și i se va duce vestea, în ziua când voi fi proslăvit, zice Domnul Dumnezeu.
14 Apoi vor alege niște oameni care vor cutreiera neîncetat țara și care vor îngropa trupurile rămase pe fața pământului, ca să curețe țara; după șapte luni vor începe să cerceteze.

Oameni care vor cutreiera neîntrerupt ţara. Literal, oameni ai dăinuirii, oameni numiţi la lucrul acesta să se ţină de datoria lor până la deplina ei înfăptuire. Lucrarea urma să se săvârşească în chip sistematic.

Vor îngropa trupurile rămase. Prepoziţia ebraică ‘eth, aici tradus cu, ar putea fi aici semnul complementului direct, făcând pasagiul să zică: trecând prin ţară pentru a-i îngropa pe trecători, pe aceia care rămân. LXX şi Siriaca n-au nici un cuvânt care să corespundă la călători, trecători [cum apare în KJV], şi zic simplu să îngroape pe cei care rămân.


15 Cei ce vor străbate țara o vor cutreiera, și când unul din ei va vedea oasele unui om, va pune un semn lângă el, până îl vor îngropa groparii în „Valea mulțimii lui Gog”.

Voi pune un semn. Semnul urma să atragă atenţia groparilor.


16 Tot acolo va mai fi și o cetate numită Hamona. Așa vor curăța țara.”

Hamona. Probabil derivat de la ebr., hamon, însemnând mulţime.


17 Fiul omului, așa vorbește Domnul Dumnezeu: „Spune păsărilor de orice soi și tuturor fiarelor câmpului: „Adunați-vă și veniți! Strângeți-vă din toate părțile pentru jertfa Mea, pe care o înjunghii pentru voi; jertfă mare este pe munții lui Israel! Mâncați carne și beți sânge,

Păsărilor de orice fel. Expunerile din v. 17-20 nu trebuie să fie considerate ca zugrăvind evenimente care urmează celor menţionate în partea de mai înainte a capitolului. Ele doar zugrăvesc aceleaşi evenimente sub imagini diferite. Noua imagine slujeşte ca să dezvolte descrierea uriaşului măcel. Alte reprezentări ale judecăţilor distructive ale lui Dumnezeu ca un sacrificiu se găsesc în Isaia 34,6; Ieremia 46,10. Toată această parte este izbitor de paralelă cu Apocalips 19,17.18, un pasagiu care arată când şi cum textul acesta îşi va ajunge o oarecare măsură de împlinire cu privire la Era Creştină. Prin folosirea aceleiaşi ilustraţii Ioan reprezintă imensa măcelărire a nelegiuiţilor la a doua venire a lui Hristos, o nimicire atât de deplină, însă, în aşa fel încât să nu mai lase pe nimeni să îngroape pe morţi.


18 mâncați carnea vitejilor și beți sângele voievozilor pământului, sânge de berbeci, de miei, de țapi, de tauri îngrășați din Basan!
19 Mâncați grăsime până vă veți sătura și beți sânge până vă veți îmbăta, din jertfele Mele pe care le voi înjunghia pentru voi.
20 Săturați-vă la masa Mea de carnea cailor și a călăreților, de carnea vitejilor și a tuturor oamenilor de război, zice Domnul Dumnezeu.
21 Îmi voi arăta slava între neamuri; și toate neamurile vor vedea judecățile pe care le voi face și pedepsele cu care îi va lovi mâna Mea.

Îmi voi arăta slava între neamuri. Ezechiel prezice cursul pe care l-ar fi luat istoria dacă Israel, în captivitate, ar fi profitat pe deplin de mustrarea lui (vezi comentariul la cap. 38,1). Nimicirea mulţimilor lui Gog nu reprezintă desfiinţarea ultimă a tuturor elementelor păcătoase şi introducerea unor ceruri noi şi a unui pământ nou deplin înnoite. Ele descriu o treaptă intermediară. Această scenă uluitoare urma să evoce o aşa mirare universală încât atenţia oamenilor de pretutindeni să fie îndreptată către Dumnezeu şi către scopurile Lui pentru locuitorii pământului acestuia. Aceasta urma să devină prilej de mare expansiune misionară din partea lui Israel, activitate care în cele din urmă avea să aducă aşezarea împărăţiei lui Dumnezeu.


22 Cei din casa lui Israel vor ști că Eu sunt Domnul Dumnezeul lor din ziua aceea și de atunci înainte.
23 Și neamurile vor cunoaște că din pricina nelegiuirilor ei a fost dusă casa lui Israel în robie, din pricina fărădelegilor ei săvârșite de ea împotriva Mea; de aceea le-am ascuns fața Mea și i-am dat în mâinile vrăjmașilor lor, ca să piară toți uciși de sabie.

Neamurile vor cunoaşte. Ei nu vor susţine ca mai înainte, că suferinţele lui Israel au fost un rezultat al lipsei de putere din partea lui Dumnezeu de a-l ocroti. Ci, dimpotrivă, vor vedea dreptatea şi temeinicia scopurilor lui Dumnezeu, şi drept urmare ei vor fi atraşi către împărăţia Sa, şi vor cere să fie primiţi.


24 Le-am făcut după necurățiile lor și după fărădelegile lor și le-am ascuns fața Mea.”
25 De aceea, așa vorbește Domnul Dumnezeu: „Acum voi aduce înapoi pe prinșii de război ai lui Iacov, voi avea milă de toată casa lui Israel și voi fi gelos de Numele Meu cel sfânt.
26 Atunci își vor uita ocara și toate fărădelegile pe care le-au săvârșit împotriva Mea, când locuiau liniștiți în țara lor și când nu-i tulbura nimeni.
27 Când îi voi aduce înapoi dintre popoare și îi voi strânge din țara vrăjmașilor lor, voi fi sfințit de ei înaintea multor neamuri.
28 Și vor ști că Eu sunt Domnul Dumnezeul lor care-i lăsasem să fie luați prinși de război între neamuri și care-i strâng iarăși în țara lor; nu voi mai lăsa pe niciunul din ei acolo
29 și nu le voi mai ascunde fața Mea, căci voi turna Duhul Meu peste casa lui Israel, zice Domnul Dumnezeu.”

Voi turna Duhul Meu. Reînsufleţirea lui Israel urma să fie însoţită de o mare revărsare a Duhului. Această putere făgăduită i-ar fi făcut în stare să evanghelizeze repede lumea şi să o pregătească pentru venirea lui Mesia.