Cuvântul Domnului. Capitolul 30 constă din două profeţii separate împotriva Egiptului: 1) v. 1-9, nedatată, dar probabil aparţinând de profeţia precedentă din cap. 29,17-21; 2) v. 20-26, datată precis, şi dată cam la trei luni după profeţia din cap. 29,1-16 dacă Ezechiel începea anul în primăvară, sau la un an şi trei luni dacă socotea anul din toamnă.
Văitaţi-vă!...Nenorocită zi. Literal Vai de ziuă!
Ziua Domnului. Vezi comentariul la Isaia 2,12.
Vremea neamurilor. Dumnezeu ţine o socoteală a popoarelor. El hotărăşte când este plin
paharul nelegiuirii lor (vezi 5T 208, 524; 7T 141; 9T 13; vezi comentariul la Daniel 4,17).
Bogăţiile. Ebr. hamon, însemnând, printre altele, bogăţie şi belşug.
Etiopia. Ebr. Cush. Cuşiţii locuiau în Nubia şi parte din Sudan (vezi comentariul la Geneza
10,6).
Put. Ebr. Puţ (vezi comentariul la cap. 27,10, tradus şi acolo tot Put).
Lud. vezi comentariul la Geneza 10,13; Ieremia 46,9; comp. Ezechiel 27,10.
Toată Arabia. Sau Poporul amestecat. Compară cu Ieremia 25,20; expresia probabil se aplică la mercenarii de neam străin din oştirea egipteană sau la străini în general.
Cub. Numele acesta e necunoscut din punct de vedere geografic. Diferite ipoteze cu privire la identitatea lui au fost făcute şi s-au propus diferite schimbări în text pentru a-l face o ţară cunoscută. LXX zice Perşii şi Cretanii în loc de Cub. El probabil descrie pe unii din aliaţii Egiptului.
Fii ţării unite cu ele. LXX zice aceia din fii legământului meu. Dacă exprimarea LXX este corectă, referirea e poate la iudeii care au căutat refugiu în Egipt după uciderea lui Ghedalia (Ieremia 42-44). Ieremia le spusese că sabia şi foamea de care încercau să fugă urma să-i prindă din urmă acolo (Ieremia 42,16-18).
Sprijinitorii Egiptului. Probabil aliaţii şi sprijinitorii Egiptului. Unii cred că aici se face referire la fundaţiile v. 4.
Din Migdol la Siena. vezi comentariul la cap. 29,10.
Pustiiţi. Compară cap. 29,12.
Vor şti că Eu sunt Domnul. Expresia aceasta este un refren constant prin toată cartea lui Ezechiel. Ea este o afirmare a marelui scop al lui Dumnezeu, şi anume, de a aduce o cunoaştere mântuitoare de Sine întregii omeniri. El foloseşte diferite mijloace pentru a face cunoscut sfaturile sale neamului omenesc. El vorbeşte prin glasul conştiinţei, prin profeţii inspiraţi, şi prin providenţa şi judecăţile sale. Ţinta Lui ultimă este de a face ca o cunoaştere a Numelui Său să acopere pământul aşa cum apele acoperă fundul mării (Habacuc 2,14). Solia inspirată contra Egiptului poate fi privită ca încercarea lui Dumnezeu de a da la iveală solicitudinea divină pentru marile mulţimi ale Egiptului. Vezi comentariul la cap. 6,7.
Soli. Sau Egipteni care fugeau sosind în Etiopia, au alarmat populaţia ei cu veştile despre căderea Egiptului, sau un sol special trimis ca să avertizeze pe Etiopieni. În linişte. Ebr. beţach, sigur, nebănuitor.
Mulţimea Egiptului. Sau bogăţia Egiptului (vezi comentariul la v. 4).
Mâna lui Nebucadneţar. Vezi comentariul la cap. 29,19.
Canalurile. Ebr. ye’orim, de la egipteanul târziu irw, Nilul. Ye’orim este un plural şi poate fi folosit pentru a descrie Nilul cu ramurile lui şi reţeaua lui de canale.
Nof. O transliterare a ebraicului Noph o contracţie a Egipteanului Mnnfr, modern Memphis (vezi comentariul la Ieremia 2,16).
Nici un voievod din ţara Egiptului. Literar un principe din ţară. Ebraicul ’od tradus aici prin nici un, nu denotă în chip necesar perpetuitate fără de sfârşit (vezi comentariul la cap. 26,14). Expresia ar putea să însemne sau că pentru multă vreme nu va fi nici un principe din ţara Egiptului, sau, înţelegând expresia relativ, că nu va mai fi un principe indigen care să posede puterea vechilor regi.
Patrosul. Pentru comentariu vezi comentariul la cap. 29,14.
Ţoan. Identificat cu satul modern San el-Hagar pe ramura Tanitică a Nilului. (vezi Isaia 30,4). Acolo s-au dat la iveală prin săpături multe construcţii de temple şi morminte regale din Dinastia a Douăzeci şi Doua.
Nou. O altă denumire a Tebei, o cetate pe malul răsăritean al Nilului cam la 496 km la sud de Cairo (vezi comentariul la Ieremia 46,25).
Sin. Ebr. Sin. Nu e cunoscută nici o cetate cu acest nume, dar ar putea fi una şi aceeaşi cu Pelusium, sau poate era în vecinătatea oraşului aceluia. Pelusium era un oraş de frontieră, puternic fortificat şi pe bună dreptate considerat cheia Egiptului, şi de aceea numit în text cetăţuia (tăria, KJV), lui. Multe lupte importante s-au dat acolo. Era de asemenea şi vecin cu marea, şi deşi nu a fost pe deplin identificat, se cred a fi ruinele din apropiere de el-Kantara, cam la 25 de mile la sud de Port Sait pe Canalul Suez.
On. Acelaşi cu On din Geneza 41,45.50 (locul de unde provenea soţia lui Iosif), şi cu Bet-Semeş (casa soarelui) din Ieremia 43,13, Heliopolis (cetatea soarelui) al Grecilor, numit astfel deoarece din timpurile cele mai vechi era sediul principal al cultului egiptean al soarelui.
Pi-Beset. Un oraş în Deltă, cam la 40 de mile nord-est de Mefis, acum Tell Basta. El era centrul cultului zeiţei cu cap de pisică, Bastet, care era adorat cu orgii destinse (vezi Herodot ii. 66). În locul acesta străvechi s-a găsit un cimitir pentru pisici, cimitir care acum există numai în ruine. Oraşul e mai cunoscut sub numele de Bubastis.
Tahpanes. Un oraş cam la 37 km vest de Pelusium (vezi comentariul la Ieremia 2,16, Ezechiel 30,15). Aceasta este cetatea unde au fugit iudeii după uciderea lui Ghedalia. Ca semn al distrugerii din Egipt, lui Ieremia i s-a poruncit să ascundă pietre în intrarea casei lui Faraon din Tahpanes pentru a marca locul unde Nebucadneţar avea să-şi întindă cortul (Ieremia 43,9-11). Săpături întreprinse acolo de către W. M. Flinders Petrie în 1886 au dat la iveală o platformă construită din cărămizi, pe care unii au identificat-o cu extremă probabilitate ca fiind locul unde Ieremia a ascuns pietrele. Tahpanes era numit Daphnae de către scriitorii clasici şi e cunoscut acum ca Tell Defenneh.
Se va întuneca. Un simbol profetic obişnuit descriind nenorocirea ce urma să vină (vezi Isaia 13,10; Ioel 2,10.31; 3,15; Amos 8,9).
În anul al unsprezecelea. Al captivităţii lui Ioiachin (vezi comentariul la cap. 1,2). Data lunii cade în aprilie, 587 sau 586 î.Hr. (vezi p. 572). Compară cu cap. 29,1; vezi p. 347.
Faraon, împăratul Egiptului. Hofra, sau Apries (588-569 î.Hr.) un om întreprinzător şi un geniu militar (vezi Vol. II, p. 91).
Pe egipteni îi voi împrăştia. În ce priveşte împlinirea profetică a v. 23 şi 24 vezi cap. 29,19.
Vor şti că Eu sunt Domnul. Vezi comentariul la v. 8.
COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 25 PK 454