1 În al optsprezecelea an al domniei lui Ieroboam, fiul lui Nebat, a început să împărățească peste Iuda, Abiam.

În al optsprezecelea an. În vremurile vechi aproape fiecare naţiune îşi avea propriul ei calendar şi înregistra datele cu privire la ţările străine în termenii propriei lor metode de socotire. Chiar astăzi, noi exprimăm datele vechi, înregistrate iniţial după diferite calendare, în termeni ai propriului nostru calendar modern şi al sistemului numeric al anilor erei noastre. În perioada împărăţiilor ebraice, anii nu erau socotiţi în serie continuă (ca anul 1954 reprezintă al 1954-lea an al erei creştine), ci se numărau pentru fiecare domnie a împăratului. Astfel, în Iuda, anul în care Abiam a început să domnească a fost numit al optsprezecelea an al lui Ieroboam, împăratul lui Israel. Aceasta este prima dintre multele declaraţii care arată legătura dintre cele două regate ebraice. Se pare evident din aceste legături că cele două cărţi din Iuda, în conformitate cu sistemul de socotire folosit în Iuda, şi pe acelea cu privire la vreun împărat al lui Israel, prin sistemul israelit. Deoarece declaraţia din acest verset este un raport cu privire la domnia unui împărat al lui Iuda, menţiunea de al 18-lea an al lui Ieroboam în această ordine de idei, ar însemna al 18-lea an al domniei lui, aşa cum este socotit în Iuda, iar nu în mod necesar al 18-lea an, aşa cum îl socotea Ieroboam (vezi pag. 148).


2 A împărățit trei ani la Ierusalim. Mama sa se chema Maaca, fata lui Abisalom.

Fata. Probabil nepoata, pentru că în conformitate cu 2Cronici 13:8, mama lui Abia, numită acolo Micaia, era fiica lui Uriel din Ghibea. Abisalom-ul din acest text, numit şi Absalom (2Cronici 11:20) este, după toate probabilităţile, fiul rebel al lui David, a cărui mamă se numea tot Maaca (2Samuel 3:3). Absalom a avut numai o fiică, Tamar (2Samuel 14:27), care probabil că s-a căsătorit cu Uriel. Dintre cele optsprezece soţii şi şaizeci de ţiitoare ale lui Roboam, Maaca era cea favorită şi fiul ei, Abia, a fost ales de Roboam din cei 28 de fii, pentru domnie (2Cronici 11:21,22).


3 El s-a dedat la toate păcatele pe care le făcuse tatăl său înaintea lui; și inima lui n-a fost întreagă a Domnului Dumnezeului său, cum fusese inima tatălui său David.

Păcatele pe care le făcuse tatăl său. Deşi urmând practicile idolatre ale tatălui său, Abia s-a prezentat pe sine însuşi înaintea lui Israel ca apărător al Templului de la Ierusalim şi al închinării la Iehova.


4 Dar din pricina lui David, Domnul Dumnezeul lui i-a dat o lumină la Ierusalim, punând pe fiul lui după el și lăsând Ierusalimul în picioare.

O lumină. Adică urmaşul său. Din pricina lui David se referă la făgăduinţa Domnului, făcută lui David în 2Samuel 7:12-16.


5 Căci David făcuse ce este plăcut înaintea Domnului și nu se abătuse de la niciuna din poruncile Lui în tot timpul vieții lui, afară de întâmplarea cu Urie, hetitul.

Întâmplarea cu Urie. Acesta este singurul text în care se află această calificare a lăudării lui David. Referirea la Urie nu se află într-un număr de manuscrise ale LXX.


6 Între Roboam și Ieroboam a fost război tot timpul cât a trăit Roboam.

A fost război. Versetul acesta care repetă declaraţia din cap. 14:30, lipseşte într-un număr de manuscrise ale LXX.


7 Celelalte fapte ale lui Abiam și tot ce a făcut el, nu sunt scrise oare în cartea Cronicilor împăraților lui Iuda? Între Abiam și Ieroboam a fost război.

Între Abiam şi Ieroboam. Un raport despre război se află în 2Cronici 13:3-20. scriitorul cărţii Regilor trece uşor peste situaţiile militare, omiţând complet un număr de probleme descrise amănunţit în Cronici.


8 Abiam a adormit cu părinții lui și l-au îngropat în cetatea lui David. Și în locul lui a domnit fiul său Asa.
9 În al douăzecilea an al lui Ieroboam, împăratul lui Israel, a început să domnească peste Iuda Asa.
10 El a domnit patruzeci și unu de ani la Ierusalim. Mama sa se chema Maaca, fata lui Abisalom.

Mamă-sa se chema Maaca. Evreii, conform obiceiului oriental, numesc ca tată, orice strămoş de parte bărbătească, şi pe orice strămoş de parte femeiască, îl numesc mamă (vezi Geneza 3,20; 10,21; 17,4; 36,43 etc.). Maaca era mama lui Abiam (1 Regi 15,2) şi de aceea, bunica lui Asa. Ea este numită împărăteasă (1 Regi 15,13), ceea ce arată că ea păstra poziţia onorată de împărăteasă-mamă la curte şi că ei i se mai dădea încă mare cinste.


11 Asa a făcut ce este plăcut înaintea Domnului, ca tatăl său David.

Ce este plăcut. Domnia lui Asa a fost un punct de cotitură în istoria lui Iuda. Profeţii Azaria şi Hanai (2Cronici 15:1,2; 16:7) l-au călăuzit şi inspirat pe împărat în eforturile sale de a umbla pe calea Domnului. Raportul din cartea Regilor redă numai puţine amănunte ale acestei interesante domnii, care este raportată mult mai detaliat în Cronici (2Cronici 14:1 la 16:14).


12 A scos din țară pe sodomiți și a îndepărtat toți idolii pe care-i făcuseră părinții lui.

A scos. În efortul său de a curăţa ţara de sodomiţi, evident că el nu a avut succes deplin, pentru că a fost lăsat pe seama fiului său, Iosafat, să desăvârşească lucrarea (1Regi 22:46).


13 Și chiar pe mama sa, Maaca, n-a mai lăsat-o să fie împărăteasă, pentru că făcuse un idol Astarteii. Asa i-a sfărâmat idolul și l-a ars în pârâul Chedron.

Idol. Ebraicul miphleşeth miphles\eth. Cuvântul acesta se află numai aici şi în textul paralel din 2Cronici 15:16. El înseamnă ceva oribil şi înspăimântător. Probabil că este vorba de un chip obscen, de o monstruoasă particularitate. Fapta lui Maaca, făcând un astfel de idol, a fost privită ca fiind atât de flagrantă, încât ea a fost îndepărtată la bătrâneţe, din înalta ei poziţie, iar idolul a fost ars în public.


14 Dar înălțimile n-au pierit, măcar că inima lui Asa a fost în totul a Domnului în tot timpul vieții lui.

N-au privit. Asa a făcut o anevoioasă încercare de a îndepărta altarele dumnezeilor străini şi înălţimile şi de a curăţa ţara de altarele corupătoare (2 Cronici 14,3-5), dar în acest efort, el nu a avut parte de succes deplin.


15 El a pus în Casa Domnului lucrurile hărăzite de tatăl său și de el însuși: argint, aur și vase.

A pus în... Au fost făcute eforturi atât de Abiam, cât şi de Asa de a repune în Templu, tezaurul care fusese luat de Şişac, în timpul domniei lui Roboam (cap. 14:26).


16 Între Asa și Baeșa, împăratul lui Israel, a fost război în tot timpul vieții lor.

Între Asa şi Baeşa. În timpul primilor zece ani ai domniei lui Asa, ţara a avut pace (2 Cronici 14,1,6). În al 15-lea an al lui, el a câştigat o mare victorie asupra oştirii invadatoare a lui Zerah Etiopianul (2 Cronici 14,9-15; comp. cu 2 Cronici 15,10). Probabil că după aceasta au izbucnit ostilităţi cu Baeşa din Israel.


17 Baeșa, împăratul lui Israel, s-a suit împotriva lui Iuda; și a întărit Rama, ca să împiedice pe ai lui Asa, împăratul lui Iuda, să iasă și să intre.

A întărit Rama. După marea victorie a lui Asa asupra lui Zerah, mulţi străini s-au adunat la el din Efraim şi din Simeon, căci un mare număr dintre oamenii lui Israel au trecut la el când au văzut că Domnul, Dumnezeul lui, era cu el (2 Cronici 15,9). Pentru a împiedica pe supuşii săi de a pleca la Asa, Baeşa a întărit Rama, o cetate în Beniamin, cam la 10 km nord de Ierusalim, aproape de frontiera dintre Israel şi Iuda, străduindu-se astfel să controleze frontiera.


18 Asa a luat tot argintul și tot aurul care rămăseseră în vistieriile Casei Domnului și vistieriile casei împăratului și le-a pus în mâinile slujitorilor lui, pe care i-a trimis la Ben-Hadad, fiul lui Tabrimon, fiul lui Hezion, împăratul Siriei, care locuia la Damasc. Împăratul Asa a trimis să-i spună:

Ben-Hadad. Ben-Hadad I. Cel care a fost contemporan cu Ahab a fost Ben-Hadad II (cap. 20,1.34), iar Ben-Hadad III, fiul lui Hazael, cel care a fost contemporan cu Ioahaz (2 Regi 13,24.25).

Hezion. Probabil unul şi acelaşi cu Rezon care a fost adversarul lui Solomon (cap. 11.23). În scurtul timp dintre Solomon şi Asa, Siria trebuie că a ajuns o formidabilă putere militară. Cu tezaurul de la Templu, Asa a căutat să cumpere acum ajutorul lui Ben-Hadad, împotriva lui Baeşa. Cu câţiva ani în urmă, a fost descoperit un interesant monument de piatră al unui împărat numit Ben-Hadad, identificat de unii cu acest împărat care arată chipul lui şi conţine o inscripţie în arameică.


19 „Să fie un legământ între mine și tine, cum a fost între tatăl meu și tatăl tău. Iată, îți trimit un dar în argint și în aur. Du-te, rupe legământul tău cu Baeșa, împăratul lui Israel, ca să se depărteze de la mine.”
20 Ben-Hadad a ascultat pe împăratul Asa; a trimis pe căpeteniile oștirii lui împotriva cetăților lui Israel, și au pustiit Iionul, Dan, Abel-Bet-Maaca, tot Chinerotul și toată țara lui Neftali.

Cetăţilor lui Israel. Cetăţile lovite au fost în nord, aproape de hotarul Siriei. Aşezarea Iion probabil că era în valea dintre Liban şi Anti-Liban, la apus de muntele Hermon. Dan era la 40 km nord de Marea Galileei. Abel-Bet-Maaca era la 7 km vest de Dan şi Chinerot era pe ţărmul Mării Chineret (Galileea). Ţara lui Neftali, regiunea în care cele mai multe dintre cetăţile numite mai sus erau aşezate, era la nord de Marea Galileei. Din cap. 20:34 se pare că Siria şi-a păstrat posesiunea asupra acestor cetăţi, cel puţin până pe vremea lui Ahab. Vezi harta de la pag. 828.


21 Când a auzit Baeșa lucrul acesta, a încetat să mai întărească Rama și s-a întors la Tirța.

A încetat să mai întărească. Politica lui Asa, cu toate că a avut succes în scopul ei imediat de a scăpa de ameninţarea lui Baeşa, a fost departe de a fi înţeleaptă sau potrivită. Asa ar fi putut să-şi mai pună încă o dată încrederea în Domnul, aşa cum făcuse în criza când Zerah Etiopianul a invadat ţara (2 Cronici 4,9-15). Indiferent de strâmtorarea în care se găsea, Asa nu a avut nici un drept de a folosi tezaurul din templul Domnului pentru a cumpăra ajutor de la un împărat păgân. Pentru această chestiune, el a fost mustrat de profetul Hanani, dar s-a mâniat şi a pus pe profet în închisoare (2 Cronici 16,7-10). Mai târziu, Isaia a pronunţat o mustrare asemănătoare pentru Israel pentru că s-a încrezut mai degrabă în Egipt decât în Dumnezeu (Isaia 30,1-17).


22 Împăratul Asa a chemat pe tot Iuda, fără să lase la o parte pe cineva, și au ridicat pietrele și lemnul pe care-l întrebuința Baeșa la întărirea Ramei; și împăratul Asa le-a întrebuințat la întărirea Ghebei lui Beniamin și Mițpei.

L-a întrebuinţat. Asa urmărise o viguroasă politică militară, construind puncte întărite, unde era nevoie de ele, şi făcând ziduri cu turnuri, cu porţi şi cu zăvoare (2 Cronici 14,6,7). După ce Baeşa renunţase la eforturile lui la Rama, modernuler Râm , în Beniamin, Asa a ales o aşezare mai puternică cu vreo 1,75 mile (2,8 km) spre est, pe Gheba, modernul Jeba` Jeba’, care se afla pe vârful unui deal cu terase, străjuind valea spre nord, şi o altă aşezare, Miţpa, identificată de unii cu Tell en-Naşbeh, 3,75 mile (5,6 km) spre sud-vest. Materialele adunate de Baeşa pentru întărirea Ramei au fost folosite de Asa pentru întărirea Ghebei şi a Miţpei. Miţpa trebuie că a fost un loc puternic şi important pentru că ea a fost aleasă de Ghedalia, guvernator al lui Iuda, numit de Nabucodonosor, ca sediu de unde el domina drumul principal de la Sihem şi Samaria la Ierusalim (Ieremia 41,1-5).


23 Toate celelalte fapte ale lui Asa, toate isprăvile lui și tot ce a făcut și cetățile pe care le-a zidit nu sunt scrise oare în cartea Cronicilor împăraților lui Iuda? Totuși, la bătrânețe, a fost bolnav de picioare.

Fapte ale lui Asa. Unele din ele sunt raportate în Cronici. Cele mai importante sunt: războiul lui cu Zerah Etiopianul, celebrarea marelui festival din Ierusalim în cel de-al 15-lea an al domniei lui, punerea de către el la închisoare a văzătorului Hanani, asuprirea de către el a unora din popor şi căutarea în timpul bolii lui de la sfirsit, nu a Domnului, ci a doctorilor.

La bătrâneţe. După 2Cronici 16.12, aceasta a fost în al 39-lea an al domniei lui.


24 Asa a adormit cu părinții lui și a fost îngropat cu părinții lui în cetatea tatălui său David. Și în locul lui a domnit fiul său Iosafat.

Iosafat. În conformitate cu sistemul de socotire adoptat pentru folosirea în acest comentariu, Iosafat a domnit împreună cu Asa, perioadă de timp înainte de moartea tatălui său.

Este evident că declinul sănătăţii lui Asa a făcut ca el să-şi asocieze la tron pe fiul său spre a-l asista în purtarea răspunderilor statului.


25 Nadab, fiul lui Ieroboam, a început să domnească peste Israel în al doilea an al lui Asa, împăratul lui Iuda. El a domnit doi ani peste Israel.

În al doilea an. În conformitate cu socoteala israelită, dar mai întâi în conformitate cu propria socotire a lui Asa (vezi cele despre v. 1). În datele cronologice care prezintă rapoartele domniilor lor, în general vorbind, sunt aranjate în acord cu succesiunea urcării lor la tron. Din cauza aceasta, domnia lui Nadab este prezentată acum după aceea a lui Asa, mai degrabă decât domnia lui Iosafat, succesorul lui Asa.Până acum îi avem pe următorii:

1Regi 15:1,2 – Abiam în Iuda al 18-lea an al lui Ieroboam

1Regi 15:9,10 – Asa în Iuda al 20-lea an al lui Ieroboam

1Regi 15:25 – Nadab în Israel al 2-lea an al lui Asa

Restul de domnii raportate în 1Regi apar în următoarea ordine: 1Regi 15: 28,33Baeşa în Israelal 3-lea an al lui Asa1Regi 16:8Ela în Israelal 26-lea an al lui Asa1Regi 16:10Zimri în Israelal 27-lea an al lui Asa1Regi 16:23Omri în Israelal 31-lea an al lui Asa1Regi 16:29Ahab în Israelal 38-lea an al lui Asa1Regi 22:41,42Iosafat în Iudaal 4-lea an al lui Ahab1Regi 22:51Ahazia în Israelal 17-lea an al lui Iosafat

Se va observa că toate domniile acestea sunt aranjate într-o perfectă ordine de succesiune cronologică. Astfel, Iosafat nu este prezentat până ce nu a fost dată domnia lui Ahab, deoarece începutul domniei lui Iosafat a avut loc în al 4-lea an al lui Ahab, iar Ahazia nu este prezentat decât după Iosafat, deoarece era al 17-lea an al lui Iosafat când Ahazia şi-a început domnia. Aceasta dovedeşte cum sunt alcătuite cărţile Regilor în cadrul unor date cronologice.


26 El a făcut ce este rău înaintea Domnului și a umblat pe calea tatălui său, săvârșind păcatele în care târâse tatăl său pe Israel.

El a făcut ce este rău. Acesta este singurul amănunt care a rămas raportat cu privire la domnia lui Nadab.


27 Baeșa, fiul lui Ahia, din casa lui Isahar, a uneltit împotriva lui și Baeșa l-a omorât la Ghibeton, care era al filistenilor, pe când Nadab și tot Israelul împresurau Ghibetonul.

Din casa lui Isahar. Baeşa se trăgea dintr-o seminţie obscură, care abia dacă s-a distins vreodată în istoria evreiască.

Ghibeton. Aceasta era o cetate levitică din teritoriul atribuit iniţial lui Dan (Iosua 19:44; 21:23). Ea se afla în Şefela, cam la mai bine de 3 km vest de Ghezer. Multe oraşe din această regiune de frontieră schimbau frecvent stăpânirea între evrei şi filisteni. Cetatea era acum în mâinilor filistenilor şi cu 24 de ani mai târziu, ea se mai afla încă stăpânită de ei (1Regi 16:15).


28 Baeșa l-a omorât în al treilea an al lui Asa, împăratul lui Iuda, și a domnit el în locul lui.

În al 3-lea an al lui Asa. Nadab şi-a început domnia în al doilea an al lui Asa (v. 25) şi a fost omorât de Baeşa, în al treilea an al lui Asa, după o domnie de doi ani (v. 25). Aceasta a fost cu putinţă pentru că domnia lui s-a socotit în conformitate cu un sistem în care ultimul an al lui Ieroboam era socotit ca primul an al lui Nadab şi orice parte a următorului an de domnie în care a domnit Nadab era considerat al doilea an lui. Având în vedere că el a domnit părţi din doi ani de domnie, despre el avea să se spună că a domnit doi ani (vezi pag. 137 şi PK 109).


29 Când s-a făcut împărat, a ucis toată casa lui Ieroboam, n-a lăsat să scape nimeni cu viață, ci a nimicit totul, după cuvântul pe care-l spusese Domnul prin robul Său Ahia din Silo,

A ucis toată casa. Vezi cele despre cap. 16:2. Baeşa a făcut aceasta pentru propria lui securitate, împlinind astfel profeţia lui Ahia (cap. 14:7-11).


30 din pricina păcatelor pe care le făcuse Ieroboam și în care târâse și pe Israel, mâniind astfel pe Domnul Dumnezeul lui Israel.
31 Celelalte fapte ale lui Nadab și tot ce a făcut el, nu sunt scrise oare în cartea Cronicilor împăraților lui Israel?
32 Între Asa și Baeșa, împăratul lui Israel, a fost război în tot timpul vieții lor.
33 În al treilea an al lui Asa, împăratul lui Iuda, a început să domnească peste tot Israelul la Tirța, Baeșa, fiul lui Ahia. A domnit douăzeci și patru de ani.

Tirţa. Cetatea aceasta care fusese capitala lui Ieroboam (cap. 14:17), a continuat să fie capitala lui Israel, sub casa lui Baeşa şi până pe vremea lui Omri (cap. 16:23). Aceasta a fost pe vremuri o cetate regală canaanită (Iosua 12,24) şi era renumită pentru frumuseţea ei, ca şi Ierusalimul (Cântarea cântărilor 6,4).

Douăzeci şi patru de ani. Adică 24 de ani (vezi cele despre v. 28), pentru că el şi-a început domnia în al 3-lea an al lui Asa şi a continuat să rămână pe tron până în al 26-lea an al lui Asa (cap. 16:8).

COMENTARII ELLEN G. WHITE

11 PK 110, 190

16–24PK 113

29, 30 PK 109


34 El a făcut ce este rău înaintea Domnului și a umblat pe calea lui Ieroboam, săvârșind păcatele în care târâse Ieroboam pe Israel.