1 Solomon a început zidirea Casei Domnului la Ierusalim, pe muntele Moria, care fusese arătat tatălui său, David, în locul pregătit de David în aria lui Ornan, iebusitul.

Muntele Moria. Locul unde a fost construit templul este identificat aici cu muntele din ţinutul Moria, unde Avraam a dovedit că era dispus să-l aducă pe Isaac ca jertfă (Genesa 22,2.9).

Aria lui Ornan. Vezi la 2 Samuel 24,16-25; 1 Cronici 21,14-28. Faptul că i s-a arătat îngerul, porunca solului ceresc ca David să zidească un altar pentru aducerea de jertfe pe aria lui Ornan şi răspunsul prin foc s-ar putea să fi fost privite ca indicii că acesta era locul pe care Domnul îl alesese ca Israel să aducă jertfe şi să se închine (1 Cronici 22,1-5).

2 A început să zidească în a doua zi a lunii a doua, în al patrulea an al domniei lui.

A doua zi. Compară cu 1 Regi 6,1. Textul din Cronici nu indică luna, dar în Regi este identificată şi numită cu numele ei vechi, Zif. În timpurile post-exilice, luna aceasta era cunoscută sub numele de Iyyar, adoptat de la cuvântul babilonian Aiaru. De asemenea, Cronicile nu menţionează că acest eveniment se petrecea în anul al 480-lea după exod.

Anul al 4-lea al lui Solomon ar putea fi plasat în anul 967/66 î.Hr., din toamnă în toamnă. Prin urmare, templul a fost început în primăvara anului 966 (vezi vol. II, p. 159).

3 Iată pe ce temelii a zidit Solomon Casa lui Dumnezeu: Lungimea, în coţi de măsura cea veche a coţilor, era de şaizeci de coţi, iar lăţimea, de douăzeci de coţi.

Măsura cea veche. Cu privire la măsura cotului în diferite perioade ale istoriei israelite, vezi vol. I, p. 165. Şasezeci de coţi. Compară cu 1 Regi 6,2.

4 Pridvorul dinainte avea douăzeci de coţi lungime, cât era de lată Casa, şi o sută douăzeci de coţi înălţime; Solomon l-a acoperit pe dinăuntru cu aur curat.

Douăzeci de coţi. Pridvorul din faţa casei era egal în lărgime cu lărgimea templului, care era de 20 de coţi. Adâncimea lui era de 10 coţi (1 Regi 6,3).

O sută douăzeci. Potrivit cu 1 Regi 6,2, înălţimea templului era de 30 de coţi. Cartea Regi nu precizează înălţimea pridvorului, dar cifra dată aici, 120 coţi, sau 53,3 m, ar prefigura o construcţie ce nu s-ar asemăna cu nimic cunoscut în arhitectura antică. Un pridvor de 20/10/ 120 coţi ar fi de fapt un turn cu dimensiunile unui zgârie-nori. Poate că este vorba 20 de coţi, în armonie cu diferite manuscrise LXX şi Siriacă (vezi la 1 Regi 6,3).

5 A îmbrăcat cu lemn de chiparos Casa cea mare, a acoperit-o cu aur curat şi a săpat pe ea finici şi împletituri de lănţişoare.

Casa cea mare. Adică sfânta, care era lungă de 40 de coţi (1 Regi 6,17).

A acoperit-o cu aur. Lemnăria interioară a Templului a fost acoperită cu aur. Compară cu 1 Regi 6,20-22.

6 A acoperit Casa cu pietre scumpe ca podoabă; şi aurul era aur din Parvaim.

Pietre scumpe. Templul a fost împodobit cu pietre scumpe adunate de David (1 Cronici 29,2). Vezi şi 1 Regi 10,11, care relatează că flota lui Hiram a adus pietre preţioase din Ofir.

Parvaim. Locul acesta nu a fost identificat. Se consideră că ar fi fost în Arabia. Numele Parvaim apare numai aici în Scriptură.

7 A acoperit cu aur Casa, bârnele, pragurile, pereţii şi uşile şi a pus să sape heruvimi pe pereţi.

Casa. Sfânta. Ceea ce se spune aici e o continuare a v. 5, scopul fiind acela de a explica cum întreaga încăpere, adică bârnele, pragurile, pereţii şi uşile, a fost acoperit în întregime cu aur (vezi 1 Regi 6,21 22).

Heruvimi. Cu privire la aceste împodobiri murale, vezi 1 Regi 6,29. Forma "heruvimi" e de fapt incorectă, deoarece "heruvim" este o transliterare a formei ebraice la plural şi, prin urmare, nu cere un "i" pentru a forma pluralul. Forma de singular este "heruv".

8 A făcut casa Locului Preasfânt. Ea era lungă de douăzeci de coţi, cât lărgimea Casei, şi largă de douăzeci de coţi. A acoperit-o cu aur curat, care preţuia şase sute de talanţi.

Cât lărgimea. Sfânta Sfintelor era un cub perfect, având 20 de coţi lungime, lăţime şi înălţime (1 Regi 6,20).

Şase sute de talanţi. Ar însemna aproximativ 20 de tone de aur, dacă se socoteşte că un talant are 34 de kilograme.

9 Greutatea aurului pentru cuie se ridica la cincizeci de sicli. A îmbrăcat cu aur şi odăile de sus.

Cincizeci de sicli. Întrucât greutatea unui siclu este de aproape 11,4 gr., 50 sicli ar însemna aproximativ 1/2 kg. Ar fi o greutate prea mică pentru cantitatea totală de cuie folosite la Sanctuar. Probabil că aici se vorbeşte despre greutatea unui cui. Unii, pe temeiul amendamentului sugerat de LXX, traduc pasajul acesta astfel: "Greutatea cuielor era de un siclu până la cincizeci de sicli de aur" (vezi RSV). Cuiele au fost probabil folosite pentru a fixa foiţele de aur pe suprafaţa lemnoasă.

Odăile. Vezi la 1 Cronici 28,11.

10 A făcut în casa Locului Preasfânt doi heruvimi săpaţi şi i-a acoperit cu aur.

Doi heruvimi. Vezi 1 Regi 6,23-28.

Săpaţi. [Lucrare de chip, KJV]. Înţelesul exact al acestei expresii nu este clar. LXX spune: "de lemn". Potrivit cu 1 Regi 6,23, heruvimii au fost făcuţi din lemn de măslin (vezi la Neemia 8,15).

11 Aripile heruvimilor aveau o lungime de douăzeci de coţi. Aripa celui dintâi, lungă de cinci coţi, atingea zidul Casei; şi cealaltă aripă, lungă tot de cinci coţi, atingea aripa celui de-al doilea heruvim.

Douăzeci de coţi. Adică deschiderea totală a aripilor celor doi heruvimi era 20 de coţi. Întrucât Sfânta Sfintelor avea lărgimea de 20 de coţi, aripile întinse ale celor doi heruvimi se întindeau de la un perete la altul. În felul acesta, fiecare heruvim acoperea 10 coţi, 5 coţi fiind lungimea fiecărei aripi. Astfel, aripa exterioară a fiecărui heruvim atingea zidul exterior al clădirii, în timp ce aripele interioare ale celor dor heruvimi se atingeau una de alta.

12 Aripa celui de-al doilea heruvim, lungă de cinci coţi, atingea zidul Casei; şi cealaltă aripă, lungă tot de cinci coţi, se unea cu aripa celui dintâi heruvim.

Aripa. Vezi la v. 11.

13 Aripile acestor heruvimi, întinse, aveau douăzeci de coţi. Ei stăteau în picioare, cu faţa întoarsă spre Casă.

În picioare. Îngerii se aflau în poziţia stând în picioare. Fiecare avea înălţimea de 10 coţi (1 Regi 6,26).

Spre casă. [spre înăuntru, KJV]. Prin "casă" pare să se înţeleagă "sfânta" (vezi v. 5-7). Dacă lucrurile stau aşa, heruvimii din templul lui Solomon nu stăteau faţă în faţă cu capetele plecate în jos, aşa cum era cazul cu aceia de pe capacul ispăşirii (Exod 25,20), ci stăteau în picioare ca păzitori, câte unul de fiecare capăt al chivotului, ambii privind înainte către sfânta şi către partea din faţă a clădirii, care era spre est.

14 A făcut perdeaua albastră, purpurie şi cărămizie şi de in subţire şi a lucrat heruvimi pe ea.

Perdeaua. Aceasta forma despărţitura dintre sfânta şi sfânta sfintelor. În 1 Regi 6,21 (KJV), perdeaua aceasta nu este menţionată, dar se face referire la o "despărţitoare" şi la "lănţişoare de aur înaintea Locului prea sfânt". Perdeaua era probabil agăţată cu lănţişoare de aur.

Albastră, purpurie şi cărămizie. Culorile perdelei din cortul întâlnirii erau "albastră, purpurie şi cărămizie" (Exod 26,31).

A lucrat heruvimi. Diferite tipuri de heruvimi cereşti erau lucrate în tapiţeria perdelei (vezi Exod 26,31).

15 A făcut înaintea Casei doi stâlpi de treizeci şi cinci de coţi înălţime, cu un cap de cinci coţi în vârful lor.

Doi stâlpi. Vezi la 1 Regi 7,15.

Cap. Capitelul sau extremitatea superioară a stâlpului.

16 A făcut nişte reţele, ca acelea care erau în Locul Preasfânt, şi le-a pus pe vârful stâlpilor. Apoi a făcut o sută de rodii pe care le-a pus pe reţele.

O sută de rodii. Evident, erau 100 de rodii pe un rând mai sus şi 100 pe un rând mai jos pe fiecare stâlp, un total de 400 de rodii pe ambii stâlpi (2 Cronici 4,13; 1 Regi 7,20.42; cf. Ieremia 52,22.23).

17 A aşezat stâlpii în partea dinainte a Templului, unul la dreapta, şi altul la stânga; a numit pe cel de la dreapta Iachin, şi pe cel de la stânga, Boaz.

În partea dinainte a Templului. "În pridvorul Templului" (1 Regi 7,21). La fiecare capăt al pridvorului era aşezat un stâlp, alcătuind intrarea în templu.

Iachin. Probabil însemna: "El va întări".

Boaz. Probabil însemna: "În el e putere".