1 Roboam, venind la Ierusalim, a strâns casa lui Iuda şi a lui Beniamin, o sută optzeci de mii de oameni de frunte, buni pentru război, ca să lupte împotriva lui Israel şi să-l aducă iarăşi sub stăpânirea lui Roboam.

o sută optzeci de mii de oameni de frunte, buni pentru război, ca să lupte împotriva lui Israel şi să-i aducă iarăşi sub stăpânirea lui Roboam.

Casa lui Iuda şi a lui Beniamin. Seminţiile lui Iuda şi Beniamin compuneau acum împărăţia de nord, care de obicei este numită naţiunea lui Iuda. Seminţia lui Beniamin fusese mai apropiată de seminţia lui Efraim, dar se pare că stabilirea capitalei la Ierusalim, la hotarul lui Beniamin, era cel puţin un factor de influenţare a lui Beniamin de a-şi lega soarta de Iuda (vezi la 1 Regi 12,21).

O sută patruzeci de mii. Aceasta este o cifră modestă şi îi reprezintă probabil pe oamenii instruiţi pentru război disponibili din cele două seminţii de nord. La data intrării în Canaan, Iuda avea 76.500 de oameni şi Beniamin 45.600 (Numeri 26,22.41), deci un total de 122.100 de bărbaţi apţi de armată. Pe vremea lui David, Iuda avea 500.000 de bărbaţi (2 Samuel 24,9). Forţele armate ale regatului lui Iuda, aşa cum sunt redate în Cronici, numărau 400.000 pe timpul lui Abia (2 Cronici 13,3), 580.000 pe timpul lui Asa (cap. 14,8) şi 1.160.000 sub Iosafat (cap. 17,14-18).

2 Dar cuvântul Domnului a vorbit astfel lui Şemaia, omul lui Dumnezeu:

Şemaia. Un profet din Iuda din timpul domniei lui Roboam (vezi cap. 12,5-8.15).

3 „Vorbeşte lui Roboam, fiul lui Solomon, împăratul lui Iuda, şi întregului Israel din Iuda şi din Beniamin. Şi spune-le:

Întregului Israel din Iuda. Este posibil, dar nu necesar ca să se facă referire aici la membrii seminţiilor din nord, care locuiau acum pe teritoriul lui Iuda şi Beniamin (vezi la 1 Regi 12,17).

4 „Aşa vorbeşte Domnul: „Să nu vă suiţi şi să nu faceţi război împotriva fraţilor voştri! Fiecare din voi să se întoarcă acasă, căci de la Mine s-a întâmplat lucrul acesta.” Ei au ascultat de cuvintele Domnului, s-au întors acasă şi nu s-au mai dus împotriva lui Ieroboam.

De la Mine. Vezi la 1 Regi 12,15. Desigur că, voia lui Dumnezeu nu era ca împărăţia lui David să se dividă în două monarhii. Voia lui Dumnezeu era ca israeliţii să umble pe căile Lui şi să continue să crească până când, prin eforturile lor misionare, să proclame numele Lui pe tot pământul. Dar, când israeliţii au ales propriile lor căi şi L-au părăsit pe Domnul, mâna Lui protectoare s-a retras, iar actele de dezbinare au avut, în mod inevitabil, cale liberă. Privind lucrurile din punctul acesta de vedere, divizarea împărăţiei era de la Dumnezeu (vezi Ed 173-177).

5 Roboam a locuit la Ierusalim şi a zidit cetăţi întărite în Iuda.

Cetăţi întărite. [Cetăţi de apărare, KJV]. Versetele 5-12 tratează construirea de către Roboam a cetăţilor de apărare în Iuda. Informaţiile acestea nu se regăsesc în Regi. Cetăţile amintite se află în partea de sud şi de vest a ţării, lucru care sugerează că ele cu fost întărite ca apărare împotriva Egiptului. Politica agresivă din timpul lui Şişac (vezi 2 Cronici 12,2-9; 1 Regi 14,25.26) era răspunzătoare de aceste măsuri defensive.

6 A zidit Betleemul, Etamul, Tecoa,

Betleemul. O cetate situată la aprox. 8 km sud de Ierusalim (vezi la Genesa 35,19). Etamul. O cetate situată la aprox. 4 km sud-vest de Betleem. Tecoa. O cetate situată la aprox. 8 km sud de Betleem (vezi 1 Cronici 2,24; 4,5; 2 Samuel 14,2.4.9; 2 Cronici 20,20; Amos 1,1).

7 Bet-Ţur, Soco, Adulam,

Bet-Ţur. O cetate din regiunea deluroasă a lui Iuda (Iosua 15,58), la 6,4 km nord de Hebron.

Soco. O cetate situată la aprox. 22,5 km vest-sud-vest de Betleem (vezi 2 Cronici 28,18; Iosua 15,35; 1 Samuel 17,1).

Adulam. O fortăreaţă menţionată pe vremea lui David (1 Samuel 22,1) şi din nou într-o perioadă târzie (Neemia 11,30; Mica 1,15). Adulam era la hotarul cu Şefela.

8 Gat, Mareşa, Zif,

Gat. O cetate în ţinutul filistean şi în mod obişnuit sub control filistean (1 Regi 2,39-41; Amos 4,2).

Mareşa. O cetate în Şefela (vezi Iosua 15,44). Aici l-a biruit Asa pe Zerah Etiopianul (vezi la 2 Cronici 14,9.10).

Zif. O localitate în partea de sud a lui Iuda (vezi Iosua 15,24).

9 Adoraim, Lachis, Azeca,

Adoraim. Probabil de identificat ca Dura, un sat din zona deluroasă, la aprox. 8 km vest de Hebron. Lachis. O cetate importantă din zona depresionară a lui Iuda (vezi Iosua 15,39; 2 Regi 14,19; 18,14; Mica 1,13), la aprox. 15,6 km la sud-vest de Ierusalim. Azeca. O cetate la nord est de Lachis, în Şefela lui Iuda (vezi Iosua 10,10.11; 1 Samuel 17,1; Neemia 11,30).

10 Ţorea, Aialon şi Hebronul, care erau în Iuda şi în Beniamin, şi a făcut din ele nişte cetăţi întărite.

Ţorea. O cetate în Dan (vezi Iosua 15,33; 19,41; Judecători 13,2.25; 16,31; 18,2.11; Neemia 11,29).

Aialon. O cetate situată la aprox. 22,4 km nord-vest de Ierusalim. La început fusese dată lui Dan (Iosua 19,42) şi a fost desemnată ca cetate levitică pentru chehatiţi (Iosua 21,20.24).

Hebronul. O cetate importantă situată la aprox. 30,4 km sud-sud-vest de Ierusalim (vezi Genesa 23,2; 1 Cronici 3,1; 6,55.57;11,1).

11 Le-a întărit, a pus în ele căpitani şi magazii de bucate, de untdelemn şi vin.

Magazii de bucate. Acestea erau nu doar cetăţi fortificate, ci erau prevăzute şi cu depozite de alimente, astfel încât să fie pregătite să reziste unui asediu prelungit.

12 A pus în fiecare din aceste cetăţi scuturi şi suliţe, şi le-a făcut foarte tari. Iuda şi Beniamin erau ai lui.

Verset ce nu a fost comentat.

13 Preoţii şi leviţii care se aflau în tot Israelul şi-au părăsit locuinţele şi s-au dus la el;

Preoţii şi Leviţii. Izgoniţi din slujbele lor, preoţii şi leviţii au părăsit regatul de nord şi s-au îndreptat spre sud, unde puteau participa la serviciul de închinare al lui Iehova din Templul Lui.

14 căci leviţii şi-au părăsit ţinuturile şi moşiile şi au venit în Iuda şi la Ierusalim, pentru că Ieroboam şi fiii săi i-au împiedicat să-şi împlinească slujbele ca preoţi ai Domnului.

Ţinuturile. [Suburbiile, KJV]. Adică păşunile din jurul cetăţilor (vezi Levitic 25,34; Numeri 35,2-5.7; vezi la Iosua 14,4). Moşiile. [Posesiunile, KJV]. Compară cu Levitic 25,29-34.

I-au împiedicat. [I-au alungat, KJV]. Din motive politice, Ieroboam a înfiinţat un serviciu religios, cu centre de cult, total deosebite de serviciul lui Iehova din Ierusalim (1 Regi 12,26-33). Astfel, el spera să-i dezobişnuiască pe supuşii săi de ataşamentul lor faţă de capitala din sud.

15 Ieroboam a pus preoţi pentru înălţimile, pentru ţapii şi pentru viţeii pe care îi făcuse.

A pus preoţii. Prin numirea de preoţi ai lui personal, Ieroboam i-a îndepărtat pe leviţi de slujbele lor legate de serviciul de închinare al lui Iehova şi a dat o lovitură directă ramurii levitice şi tuturor orânduielilor făcute să promoveze închinarea la Dumnezeu (vezi PK 101).

Înălţimile. Dan şi Betel erau cele două centre principale de cult din regatul de nord (1 Regi 12,29-31), dar mai erau înălţimi în toată ţara, unde se îndeplineau ritualurile noii religii (vezi 1 Regi 13,32).

Pentru ţapii. [Pentru dracii, KJV]. Dumnezeu consideră forma josnică a cultului idolatru drept

o închinare la demoni (vezi Deuteronom 32,17; Psalmi 106,37.38; 1 Corinteni 10,20). Politica religioasă a lui Ieroboam a deschis calea ca forme corupte de idolatrie să fie introduse în Israel, care au degradat poporul şi l-a îndepărtat şi mai mult de Dumnezeu.

16 Aceia din toate seminţiile lui Israel care aveau pe inimă să caute pe Domnul Dumnezeul lui Israel au urmat pe leviţi la Ierusalim, ca să jertfească Domnului Dumnezeului părinţilor lor.

Au urmat. Adică au urmat pe preoţi şi pe leviţi, care au mers în Iuda şi la Ierusalim (v. 13.14).

La Ierusalim. Aceşti oameni s-au mutat în Iuda. Scopul pentru care au părăsit Israelul şi au venit în Iuda a fost acela de a avea ocazia să se închine la Ierusalim. Era politica lui Ieroboam de a împiedica deplasarea la Ierusalim în vederea închinării. Şi pe vremea lui Asa a fost o migraţie a închinătorilor credincioşi ai lui Iehova către regatul de nord (cap. 15,9).

17 Ei au dat astfel tărie împărăţiei lui Iuda şi au întărit pe Roboam, fiul lui Solomon, timp de trei ani; căci trei ani au umblat în calea lui David şi a lui Solomon.

Au dat astfel tărie împărăţiei. Afluenţa de preoţi şi de închinători evlavioşi ai lui Dumnezeu în Iuda a produs, fără îndoială, o seriozitate sporită în viaţa religioasă a regatului de sud şi a întărit forţa morală a naţiunii.

Trei ani. Exodul închinătorilor lui Iehova din regatul de sud s-a desfăşurat pe parcursul primilor trei ani ai domniei lui Roboam, atâta timp cât el a fost credincios principiilor bune (vezi cap. 12,1).

18 Roboam a luat de nevastă pe Mahalat, fata lui Ierimot, fiul lui David şi al Abihailei, fata lui Eliab, fiul lui Isai.

Ierimot. Nu este amintit nicăieri altundeva printre fiii soţiilor lui David (2 Samuel 3,2-5; 5,14-16; 1 Cronici 3,1-9; 14,4-7). Dar se poate să fi fost fiul uneia dintre concubinele lui David (1 Cronici 3,9).

Fata lui Eliab. Era probabil nepoată. Cuvântul ebraic pentru "fată" poate să stea şi pentru descendente mai depărtate (vezi la 1 Cronici 2,7). Fiica celui mai mare frate al lui David (1 Cronici 17,13) nu putea să devină soţia nepotului lui David.

19 Ea i-a născut fii pe: Ieuş, Şemaria şi Zaham.

Verset ce nu a fost comentat.

20 După ea, a luat pe Maaca, fata lui Absalom. Ea i-a născut pe Abia, pe Atai, pe Ziza şi pe Şelomit.

Fata lui Absalom. Maaca era probabil nepoata lui Absalom (vezi la v. 18), din moment ce Tamar a fost singura lui fiică (vezi la 1 Regi 15,2).

21 Roboam iubea pe Maaca, fata lui Absalom, mai mult decât pe toate nevestele şi ţiitoarele lui; căci a avut optsprezece neveste şi şaizeci de ţiitoare şi a născut douăzeci şi opt de fii şi şaizeci de fete.

Verset ce nu a fost comentat.

22 Roboam a dat cel dintâi loc lui Abia, fiul Maacăi, şi l-a pus căpetenie peste fraţii lui, căci voia să-l facă împărat.

Verset ce nu a fost comentat.

23 El a lucrat cu minte, împrăştiind pe toţi fiii săi în toate ţinuturile lui Iuda şi lui Beniamin, în toate cetăţile întărite; le-a dat de mâncare din belşug şi le-a căutat o mulţime de neveste.

A lucrat cu minte. Dispersându-şi fiii pe tot cuprinsul lui Iuda, unde au ocupat desigur poziţii de răspundere şi au exploatat interese locale afară de cele legate de tron, Roboam a susţinut cu înţelepciune interesele regatului său.

Le-a căutat o mulţime de femei. Haremul numeros era considerat unul dintre însemnele regalităţii şi ale bogăţiei. Totuşi era dezaprobat de Dumnezeu (Deuteronom 17,17).

COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 1-17�

PK 91-93

5 �

PK 92

11.12.16.17 �

PK 93