1 De aceea, preaiubiţii şi mult doriţii mei fraţi, bucuria şi cununa mea, rămâneţi astfel tari în Domnul, preaiubiţilor!

De aceea. În original epistola nu era împărţită în capitole, deci versetul acesta urmează natural după cap. 3:21. Drept concluzie la cel spuse în cap. 3,20.21, apostolul îi îndeamnă să fie tari în credinţă.

Prea iubiţii şi mult doriţii mei fraţi. Se pare că apostolul nu găseşte cuvintele potrivite pentru a-şi exprima dragostea faţă de filipeni. El adună termeni de afecţiune, stăruind mai ales asupra cuvintelor prea iubiţii. Le spune despre dorinţa sa de a-i vedea, vorbind din nou, ca şi în cap. 1,8, despre sentimentele sale.

Bucuria. Credincioşii filipeni erau obiectul sau cauza bucuriei apostolului. Pavel foloseşte aceleaşi cuvinte cu privire la tesaloniceni (1 Tesaloniceni 2,19).

Cununa. [Coroana, KJV]. Gr. stephanos, o cunună de biruitor, nu o diademă regală (vezi comentariul de la Matei 27,29; Apocalipsa 12,3). Filipenii erau cununa de biruinţă a lui Pavel, dovedind că apostolul nu alergase în zadar (Filipeni 2,16).

Rămâneţi astfel tari. [Staţi astfel tari, KJV]. Gr. steko (vezi comentariul de la cap. 1,27). Având în vedere perspectiva glorioasă descrisă în cap. 3,20.21, Pavel îi încurajează pe filipeni să rămână sau să stea tari. El îi îndeamnă să fie vrednici de cetăţenia lor cerească.

În Domnul. O expresie favorită a lui Pavel, pe care o foloseşte cam de 40 de ori (Romani 16,2.8.11–13.22; etc.). Pentru expresia similară, în Hristos Isus, vezi comentariul de la Romani 8,1.

2 Îndemn pe Evodia şi îndemn pe Sintichia să fie cu un gând în Domnul.

Îndemn. [Implor, KJV]. Gr. parakaleo, a îndemna (vezi comentariul de la Matei 5,4). Acest cuvânt este repetat pentru a arăta că Pavel le îndeamnă pe fiecare din cele două membre ale bisericii şi poate sugera că amândouă erau vinovate. Dar în acest caz el nu face nici o deosebire cu privire la persoana care are dreptate şi cea greşită. Astăzi, atunci când membrii bisericii sunt în neînţelegere, fiecare ar trebui să caute împăcarea, fără a aştepta ca celălalt să ia iniţiativa (vezi comentariul de la Matei 18,15).

Evodia. Mai bine Euodia însemnând călătorie plăcută. Atât Evodia cât şi Sintichia sunt nume feminine greceşti. Cu privire la poziţia înaltă a femeilor în biserica macedoneană, vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 16,13; 17,4.12.

Sintichia. Gr. Suntuche, de la suntungchano, a se întâlni cu, de aici având poate sensul de cunoştinţă plăcută.

Cu un gând. [Cu acelaşi gând, KJV]. Reiese că Evodia şi Sintichia aveau o neînţelegere, dar nu suntem informaţi cu privire la cauza acesteia. Se poate să nu fi fost o ameninţare serioasă la adresa bisericii, dar chiar şi o problemă mică poate aduce tulburare într-o comunitate liniştită şi disciplinată. Aşa că Pavel aplică îndemnul dat mai înainte (vezi comentariul de la cap. 2,2). El foloseşte din nou cuvintele în Domnul. Dacă fiecare din aceste două surori ar fi avut acelaşi gând ca Hristos, ar fi fost în armonie cu cealaltă. Relaţia cu Hristos este leacul pentru bolile bisericii.

3 Şi pe tine, adevărat tovarăş de jug, te rog să vii în ajutorul femeilor acestora, care au lucrat împreună cu mine pentru Evanghelie, cu Clement şi cu ceilalţi tovarăşi de lucru ai mei, ale căror nume sunt scrise în Cartea vieţii.

Şi. Dovezile textuale atestă folosirea cuvântului da.

Adevărat tovarăş de jug. Gr. gnesio suzugos. Unii comentatori consideră că aceste cuvinte sunt o referire anonimă la unul din ajutoarele lui Pavel, şi au încercat să-l identifice pe acesta cu diferite persoane. Alţii cred că suzugos este un nume propriu masculin, pe care îl transliterează Sizicus [Sizighe, vezi traducerea Niţulescu]. Ei cred că Pavel foloseşte un joc de cuvinte pe baza sensului acestui nume şi că zice: Sizicus, pe drept numit [gnesios] tovarăş-de-jug. Această ultimă interpretare are suport în Scriptură şi în literatura clasică, unde jocul cu numele proprii e destul de obişnuit (compară cu Onisifor, 2 Timotei 1,16; Onisim, Filipeni 10).

Te rog. Gr. erotao, a ruga, a se interesa de, dar folosit frecvent în Vechiul Testament cu sensul de a ruga stăruitor (compară cu Matei 15,23; Marcu 7,26; Luca 7,3; etc.) Să vii în ajutorul. [Să ajuţi, KJV]. Literal, să le apuci pe amândouă, adică să le ajute. Pavel dorea ca el să le ajute pe aceste femei să se împace.

Lucrat. Gr. sunatheo (vezi comentariul de la cap. 1,27). Cuvintele sugerează ajutorul important pe care Pavel îl primise de la aceste femei credincioase, care acum erau în neînţelegere. Puţine lucruri fac atât rău cauzei creştine ca certurile printre membrii ei.

Clement. Gr. Klemes, despre care se crede că înseamnă blând. Nu exista suport rezonabil pentru a identifica această persoană cu vestitul Clement, episcop de Roma (aprox. anii 90–99 d.Hr.). Reiese mai degrabă că acest Clement era un membru activ, deşi umil, al bisericii din Filipi. Construcţia greacă favorizează varianta că acest Clement a lucrat cu femeile acestea, care îl ajutaseră pe Pavel, nu că ar lua şi el parte cu tovarăşul de jug în lucrarea de împăcare.

Tovarăşi de lucru. Compară cu cap. 2,25. Filipenii erau misionari buni şi i-au dat lui Pavel mulţi tovarăşi în lucrarea sa de evanghelizare.

Cartea vieţii. Pe vremuri cetăţile libere aveau un catalog cuprinzând numele tuturor celor care aveau dreptul de cetăţeni (vezi comentariul de la Isaia 4,3; Ezechiel 13,9). Aici apostolul se referă la un registru ceresc în care sunt înscrise numele celor a căror cetăţenie este în ceruri (vezi comentariul de la Exod 32,32; Daniel 7,10; 12,1; Luca 10,20; Apocalipsa 3,5). În cartea aceasta vor fi găsite şi numele altor tovarăşi ai lui Pavel care nu sunt menţionaţi în epistolă.

4 Bucuraţi-vă totdeauna în Domnul! Iarăşi zic: Bucuraţi-vă!

Bucuraţi-vă. Vezi comentariul de la cap. 3,1. Pavel nu oboseşte deloc să repete că bucuria sfântă este una din datoriile şi unul din privilegiile creştinului.

Totdeauna. Domnul este mereu acelaşi (vezi comentariul de la Maleahi 3,6; Evrei 13,8; Iacov 1,17). Iubirea, judecata şi puterea Sa sunt aceleaşi în vremuri de restrişte ca şi în vremuri bune. Capacitatea lui Hristos de oferi pace inimii nu depinde de împrejurările exterioare, aşa că sufletul care se concentrează asupra lui Hristos poate să se bucure întotdeauna.

Iarăşi zic. Mai bine iarăşi voi zice. Apostolul îşi repetă îndemnul ca şi când ar anticipa toate obiecţiile cu privire la faptul că în împrejurări neprielnice bucuria e greu de manifestat.

5 Blândeţea voastră să fie cunoscută de toţi oamenii. Domnul este aproape.

Blândeţea. [Stăpânirea de sine, KJV]. Gr. epieikes, supus, blând, amabil, folosit aici ca substantiv, însemnând, bunăvoinţă, blândeţe, bunătate, prin urmare toleranţă, în contrast cu spiritul de ceartă şi ambiţia. Cuvântul înrudit, epieikeia, e tradus tot blândeţea la 2 Corinteni 10,1.

De toţi oamenii. Blândeţea creştinului trebuie să fie dată pe faţă nu doar faţă de fraţii săi de credinţă, ci şi faţă de cei necredincioşi.

Domnul este aproape. Propoziţia aceasta poate fi comparată cu Maran-atha (vezi comentariul de la 1 Corinteni 16,22). Credinţa în venirea apropiată a Domnului pare să fi fost o lozincă creştină şi probabil cuprindea în sine ideea prezenţei Sale constante în viaţa de toate zilele, ca şi perspectiva celei de a doua veniri. Vezi Nota Suplimentară de la Romani 13.

6 Nu vă îngrijoraţi de nimic; ci, în orice lucru, aduceţi cererile voastre la cunoştinţa lui Dumnezeu, prin rugăciuni şi cereri, cu mulţumiri.

Nu vă îngrijoraţi. Gr. merimnao, a fi îngrijorat (vezi comentariul de la Matei 6,25). Pavel avertizează împotriva neliniştii chinuitoare, inevitabilă pentru cei care depind de ei înşişi în mijlocul greutăţilor vieţii. E posibil ca ei să se afunde mai prejos de această nelinişte, prin simpla uşurătate sau nepăsare, sau să se ridice mai presus de ea, aruncând asupra Lui toate îngrijorările […], căci El Însuşi îngrijeşte (1 Petru 5,7). Gândul apropiatei veniri a Domnului ar trebui să ne ajute să nu fim atinşi de îngrijorările lumeşti şi să fim toleranţi în relaţiile cu ceilalţi. Vezi comentariul de la Matei 6,33.34; 1 Petru 5,7.

Nimic. Acest cuvânt exclude orice scuză pentru neliniştea lipsită de credinţă. Nu există nimic care L-ar nelinişti în vreun fel oarecare pe creştin şi care să fie prea mic pentru a fi luat în seamă de Dumnezeu, la fel cum nu există nici o problemă prea mare pentru ca El să se ocupe de ea. El ştie de ce avem nevoie. El doreşte să avem tot ce este pentru binele nostru. Atunci de ce să fim împovăraţi cu griji care pot fi aşezate asupra Lui?

Ci. Acum apostolul arată de ce creştinul nu trebuie să fie îngrijorat de problemele acestei vieţi: prin rugăciune el Îi poate vorbi lui Dumnezeu despre toate nevoile Sale.

În orice lucru. Aceste cuvinte sunt în contrast cu nimic.

Cererile. Noi nu ne aducem cererile noastre la Dumnezeu cu scopul de a-L informa cu privire la nevoile noastre. El cunoaşte trebuinţele noastre înainte de a I spune noi (vezi comentariul de la Matei 6,8; vezi GC 525).

Rugăciuni şi cereri. Aceste două cuvinte, rugăciuni şi cereri, apar împreună şi la Efeseni 6,18; 1 Timotei 2,1; 5,5. Reiese că substantivul rugăciuni implică ideea de rugăciune în sensul cel mai general. Substantivul cereri pare să se refere la rugăciunile pentru un anumit lucru sau pentru

o anumită nevoie (vezi comentariul de la cap. 1,4).

Mulţumiri. Mulţumirea trebuie să însoţească rugăciunea şi nu ar trebui niciodată să lipsească din închinarea noastră. Ea ne ajută să ne reamintim de îndurarea din trecut a lui Dumnezeu şi ne pregăteşte să primim noi binecuvântări. Pavel însuşi este un exemplu de recunoştinţă constantă (vezi comentariul de la cap. 1,3).

7 Şi pacea lui Dumnezeu, care întrece orice pricepere, vă va păzi inimile şi gândurile în Hristos Isus.

Pacea lui Dumnezeu. Fără îndoială că e vorba de pacea care vine de la Dumnezeu sau pacea pe care o oferă Dumnezeu. Asta nu e tot una cu a avea pace cu Dumnezeu (Romani 5,1), ci rezultă din bucuria acelei experienţe. Pavel explică că o asemenea pace îi va fi dată doar celui care are o viaţă de rugăciune (Filipeni 4,6). S-ar putea ca nu întotdeauna să fie posibil pentru creştin să fie în pace cu toţi oamenii (Evrei 12,14; vezi comentariul de la Romani 12,18), dar nereuşita de a ajunge la o asemenea stare nu trebuie să-l împiedice să primească în inimă pacea lui Dumnezeu. O astfel de pace e întemeiată pe credinţa în Dumnezeu şi pe o cunoaştere personală a puterii şi a ocrotirii Sale. Ea izvorăşte dintr-un simţământ al prezenţei Lui şi aduce iubire şi încredere ca de copil. Vezi comentariul de la Ioan 14,27; Romani 1,7; 5,1; Coloseni 3,15; 2 Tesaloniceni 3,16.

Întrece. Gr. huperecho, a depăşi, a fi superior, a întrece.

Pricepere. Gr. nous, poate avea diferite nuanţe de sens: 1) capacitatea de a înţelege, pricepere, minte; 2) raţiune; 3) putere de judecată; 4) fel de a gândi, deci gânduri, sentimente. În Noul Testament nous apare de 24 de ori şi e tradus minte de 17 ori şi pricepere de 7 ori (KJV). Poate că aici Pavel se referă la faptul că 1) pacea lui Dumnezeu, prin capacitatea ei de a birui îngrijorarea, depăşeşte raţiunea umană sau 2) că pacea lui Dumnezeu întrece imaginaţia noastră cea mai bogată. Al doilea sens pare mai potrivit, deoarece este în armonie cu deprinderea lui Pavel de a fi captivat de măreţia subiectului său şi de a folosi superlative, în încercarea de a exprima ceea ce nu poate fi exprimat în limbaj uman (compară cu Efeseni 3,20). Numai aceia care cunosc din experienţă această pace pot să îi pătrundă cât de cât sensul.

Va păzi. [Va ţine, KJV]. Mai bine, va păzi. Pacea lui Dumnezeu patrulează ca o santinelă în jurul inimii şi al minţii, pentru a păzi sentimentele şi gândurile de primejdia îngrijorării.

Inimile. Noul Testament foloseşte cuvântul inimă pentru a descrie centrul gândirii, al dorinţelor, al sentimentelor şi al pasiunilor (vezi comentariul de la Matei 5,8.28; 12,34; Romani 1,21).

Gândurile. Gr. noiemata, gânduri, scopuri, ca unele care pornesc din inimă.

În Hristos Isus. [Prin Hristos Isus, KJV]. Mai bine, în Hristos Isus, însemnând că pacea lui Dumnezeu îl ţine pe credincios în unire cu Hristos sau că cei care sunt în Hristos Isus vor fi păziţi prin pacea lui Dumnezeu. În ce priveşte folosirea expresiei în Hristos, compară cu Filipeni 1,1; 2,1; vezi comentariul de la Romani 8,1.

8 Încolo, fraţii mei, tot ce este adevărat, tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept, tot ce este curat, tot ce este vrednic de iubit, tot ce este vrednic de primit, orice faptă bună şi orice laudă, aceea să vă însufleţească.

Încolo. [În sfârşit, KJV; Mai departe, traducerea G. Galaction]. Vezi comentariul de la cap. 3,1. Aici Pavel face un rezumat al sfaturilor sale către biserica din Filipi.

Adevărat. Nu este vorba doar de simpla veridicitate. Concepţia biblică despre adevăr derivă din înţelegerea naturii lui Dumnezeu şi a lui Hristos, care sunt sursele adevărului. Aşadar propoziţia tot ce este adevărat se referă la tot ce este corect din punct de vedere moral şi spiritual, ceea ce este compatibil cu ascultarea de Cel care este adevărul (Ioan 14,6).

Vrednic de cinste. [Onest, KJV]. Gr. semna, venerabil, adică vrednic de venerare sau respect.

Drept. Gr. dikaia, singular dikaios (vezi comentariul de la Matei 1,19), adesea tradus cu neprihănit, cu privire la lucrurile caste, modeste, inocente, fără pată, ireproşabile.

Curat. Deşi acest cuvânt include şi curăţia sexuală, nu ar trebui să fie limitat la acest sens, deoarece creştinul ar trebui să dea dovadă de curăţie şi în alte aspecte. De exemplu, el ar trebui să aibă ambiţii, dorinţe şi motive curate (vezi comentariul de la Matei 5,8).

Vrednic de iubit. [Plăcut, KJV]. Adică prietenos, plăcut, vrednic de iubit.

Vrednic de primit. [Cu nume bun, KJV; Cu nume bun, G. Galaction]. Gr. euphema, literal, sunând bine, adică lucrurile care au o reputaţie bună, care sunt recomandabile şi se armonizează cu idealurile creştine.

Orice. [Dacă e vreo, KJV]. Compară cu cap. 2,1. Pavel enumeră acum toate calităţile de dorit, astfel încât nici o virtute să nu fie omisă. Faptă bună. [Virtute, KJV]. Gr. arete, folosit cu o mare varietate de sensuri, dar referinduse aici în parte la excelenţa morală. Laudă. Gr. epainos, aprobare, laudă.

Să vă însufleţească. Gr. logizomai (vezi comentariul de la cap. 3,3), adică luaţi seama la toate aceste virtuţi, îngăduiţi-le să joace un rol activ în viaţa voastră. Dacă vrem să trăim corect, trebuie să gândim corect. De aceea, Pavel schiţează un program constructiv de activitate mentală. În loc să ne gândim la neînţelegerile cu alţii sau să fim îngrijoraţi de nevoile zilnice, ar trebui să fim însufleţiţi de virtuţile pozitive.

9 Ce aţi învăţat, ce aţi primit şi auzit de la mine şi ce aţi văzut în mine, faceţi. Şi Dumnezeul păcii va fi cu voi.

Ce. Pavel se întoarce de la contemplare la practică şi le atrage atenţia filipenilor asupra propriei sale vieţi, la faptul că pe când trăia în mijlocul lor exemplificase virtuţile menţionate în v. 8.

Învăţat. Acest verb, împreună cu am primit, se poate referi la ceea ce credincioşii obţinuseră prin instruirea dată de Pavel.

Auzit… şi… văzut. Tot atât de importantă ca şi învăţătura dată este viaţa predicatorului. Pavel şi-a dat seama de lucrul acesta şi prin harul lui Dumnezeu a căutat să trăiască în aşa fel încât să poată, plin de încredere, să le îndrepte atenţia cititorilor către propriul său exemplu.

Faceţi. Gr. praso, a practica, a exercita. Apostolul dorea să-i stimuleze pe convertiţi să manifeste virtuţile pe care el însuşi le dăduse pe faţă.

Dumnezeul păcii. Adică Dumnezeul care este autorul şi dătătorul păcii. Dumnezeu este cu cei care au gânduri sfinte şi trăiesc vieţi sfinte şi le aduce pacea Sa (vezi comentariul de la Filipeni 4,7; Romani 15,33).

10 Am avut o mare bucurie în Domnul, că, în sfârşit, aţi putut să vă înnoiţi iarăşi simţămintele voastre faţă de mine. Vă gândeaţi voi la aşa ceva, dar vă lipsea prilejul.

Am avut … bucurie. [M-am bucurat, KJV]. Sau mă bucur, dacă Pavel foloseşte aici forma aoristă epistolară (vezi comentariul de la cap. 2,25). Apostolul pune în practică preceptele la care îi îndeamnă pe credincioşi (cap. 4,4); el se bucură, aşa cum le porunceşte şi lor să facă.

Înnoiţi iarăşi. Gr. anathallo, a odrăsli, a înverzi din nou, folosit cu privire la un pom care, atunci când vine primăvara, dă iarăşi ramuri proaspete. Ideea sugerată este cea a activităţii înnoite după o perioadă de inactivitate. Pavel nu îi acuză deloc pe prietenii săi de neglijenţă, deoarece el recunoaşte că nu a fost cu putinţă ca ei să-l ajute mai devreme.

Simţămintele voastre faţă de mine. [Grija voastră faţă de mine, KJV; Purtarea voastră de grijă pentru mine, traducerea G. Galaction]. Pavel îşi imaginează cum filipenii plănuiseră să-i uşureze necazurile, mai întâi când fusese la Corint (v. 15) şi mai recent, la Roma (cap. 2,25; 4,18).

Vă gândeaţi. [Aveaţi grijă, KJV]. Sau vă gândeaţi. Pavel îşi dă seama că deşi împrejurările împiedicaseră biserica să îl ajute, membrii ei au dorit neîncetat să-i amelioreze situaţia.

Lipsea prilejul. Nu sunt specificate piedicile, dar reiese că pentru un timp le fusese imposibil filipenilor să îi trimită apostolului darurile lor.

11 Nu zic lucrul acesta având în vedere nevoile mele; căci m-am deprins să fiu mulţumit cu starea în care mă găsesc.

Nevoile mele. Gr. husteresis (vezi comentariul de la Marcu 12,44). Prima propoziţie a acestui verset aruncă lumină asupra mentalităţii interesante a lui Pavel. Deşi era închis, el nu dorea să se folosească de lipsurile sale pentru a trezi mila celorlalţi cu privire la situaţia lui.

M-am deprins. [Am învăţat, KJV]. Cândva în trecut Pavel primise lecţia şi de atunci continuase să o pună în practică. Poate că ea venise în momentul convertirii sale, deoarece reacţiile lui în diferite împrejurări arată că el credea tot ce i se întâmpla era cu permisiunea lui Dumnezeu (vezi comentariul de la Romani 8,28; 1 Corinteni 10,13; 2 Corinteni 12,7–9).

Să fiu mulţumit. Gr. autarkes, suficient pentru sine, independent de circumstanţele exterioare. Pavel era mulţumit prin puterea noii sale vieţi pe care o primise de la Hristos, pentru că nu apostolul era cel care avea grijă de împrejurări, ci Hristos, care locuia în el (vezi comentariul de la Galateni 2,20; Filipeni 4,13; 2 Timotei 1,12).

Starea în care mă găsesc. [În oricare stare, KJV; Cu ce am la îndemână, traducerea G. Galaction]. Sau în orice lucruri [împrejurări]. Pavel nu limitează împrejurările în care poate fi mulţumit. Nu e nici o contradicţie între gândul acesta şi cel de a alerga înainte spre o experienţă spirituală mai înaltă (cap. 3,12–14). Dacă am putea vedea în viitor aşa cum vede Dumnezeu, am vedea necesitatea de a fi conduşi pe anumite căi (DA 224, 225).

12 Ştiu să trăiesc smerit şi ştiu să trăiesc în belşug. În totul şi pretutindeni m-am deprins să fiu sătul şi flămând, să fiu în belşug şi să fiu în lipsă.

Smerit. [Înjosit, KJV]. Sau smerit, umilit. Pavel vorbeşte despre nevoile fizice, nu despre lipsurile spirituale.

Să trăiesc în belşug. [Să am de toate, KJV; Să am şi de prisos, traducerea Niţulescu]. Dispoziţia lui Pavel era aşa de stabilă încât nu era influenţat de lipsa sau de abundenţa aduse de împrejurări.

Pretutindeni. Literal, în orice lucru, adică în toate împrejurările posibile.

M-am deprins. [Am fost instruit, KJV]. Gr. mueo, a iniţia în mistere, adică a instrui o persoană în ritualurile secrete ale aşa numitelor religii ale misterelor (vezi Vol. VI, p. 91). Aceste cuvinte pot fi traduse a învăţa secretele (RSV).

Să fiu sătul. [Să fiu plin, KJV]. Gr. chortazo, a hrăni, folosit pentru îngrăşarea animalelor, dar folosit şi cu privire la satisfacerea nevoii de hrană a omului.

Flămând. Vezi comentariul de la 2 Corinteni 11,27.

Să fiu în lipsă. Gr. hustereo, a lipsi (vezi comentariul de la Romani 3,23).

13 Pot totul în Hristos care mă întăreşte.

Pot. Gr. ischuo, a avea putere, a fi în stare. În Hristos. [Prin Hristos, KJV]. Mai bine în Hristos. Dovezile textuale favorizează omiterea numelui Hristos, dar Hristos este inclus în vorbirea lui Pavel (vezi comentariul

următor).

Care mă întăreşte. Pavel Îl recunoştea pe Hristos ca sursă a întregii sale puteri, de aceea în aceste cuvinte nu e nici urmă de mândrie. Tot ce trebuie făcut poate fi făcut prin puterea dată de Hristos. Când poruncile divine sunt păzite cu credincioşie, Domnul se face răspunzător pentru succesul lucrării întreprinse de creştin (COL 333, 363; 8T 16). Hristos oferă putere pentru împlinirea datoriilor, pentru biruirea ispitelor, vigoare pentru a răbda necazul şi pentru a suferi fără cârtire. În El se găseşte har pentru creşterea zilnică, curaj pentru luptă şi energie pentru o slujire devotată.

14 Dar bine aţi făcut că aţi luat parte la strâmtorarea mea.

Bine aţi făcut. Deşi Pavel nu s-ar fi plâns de soarta lui, şi ar fi putut să o depăşească fără darurile filipenilor, el îi laudă pentru interesul lor generos. Apostolul nu este nerecunoscător. El recunoaşte că darurile lor sunt o binecuvântare atât pentru el cât şi pentru ei.

Aţi luat parte. Gr. sugkoinoneo, a se împărtăşi cu, a avea părtăşie cu, de la sun, cu, koinoneo, a deveni părtaş (vezi comentariul de la Romani 12,13). Pavel preţuia simpatia şi împreuna simţire a prietenilor săi din Filipi chiar mai mult decât darurile pe care le trimiseseră ei. Pentru el darurile erau preţioase, fiind o dovadă a iubirii lor.

15 Ştiţi voi înşivă, filipenilor, că, la începutul Evangheliei, când am plecat din Macedonia, nicio biserică n-a avut legătură cu mine în ce priveşte „darea” şi „primirea” afară de voi.

La începutul. Aceste cuvinte fac fără îndoială referire la perioada în care Pavel a lucrat pentru prima dată în Filipi (Faptele Apostolilor 16,12–40). Când am plecat. Adică atunci când Pavel a fost repede trimis afară din Berea (vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 17,13.14).

Nici o biserică n-a avut legătură. În ce priveşte cuvintele avut legătură, vezi comentariul de la v. 14 (luat parte). În mod normal Pavel se ferea de daruri, preferând să-şi câştige singur cele necesare traiului (vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 18,3; 20,34; 1 Corinteni 4,12). Dar la Corint el a consimţit să primească daruri de la fraţii macedoneni (2 Corinteni 11,9). Cuvintele sale către biserica din Tesalonic (1 Tesaloniceni 2,9; 2 Tesaloniceni 3,8) exclud orice posibilitate ca o parte din contribuţia aceasta să fi fost de la tesaloniceni. În epistola aceasta aflăm că darurile nu proveneau de la nici o altă biserică în afară de cea din Filipi. Este cert deci că apostolul avea o deosebită stimă pentru prietenii săi filipeni.

Darea şi primirea. Filipenii dăruiau, iar Pavel primea.

16 Căci mi-aţi trimis în Tesalonic, o dată, şi chiar de două ori, ceva pentru nevoile mele.

În Tesalonic. Pavel îşi aminteşte acum că filipenii îl ajutaseră chiar înainte de a fi constrâns să fugă din Macedonia. Ajutorul lor a început să sosească la scurt timp după ce părăsise Filipi, pe când era încă în cetatea învecinată, Tesalonic.

O dată şi chiar de două ori. [O dată şi din nou, KJV; o dată şi a doua oară traducerea G. Galaction]. Literal, atât prima dată cât şi a doua oară. Generozitatea lor nu era trecătoare, deoarece ei au continuat să-i trimită ajutoare prea iubitului lor apostol.

Nevoile mele. Sau cu privire la nevoia mea.

17 Nu că umblu după daruri. Dimpotrivă, umblu după câştigul care prisoseşte în folosul vostru.

Umblu după. [Caut, KJV]. Pavel nu solicita alte daruri şi nici nu dispreţuia bunătatea pe care o manifestaseră în trecut filipenii. El se preocupa de probleme mai înalte, cele spirituale. Câştigul. [Roade, KJV]. Literal, roadele. Pavel dorea cu ardoare să-i vadă pe filipeni

crescând în har şi aducând şi mai multe roade ale Duhului.

Prisoseşte. [Să poată abunda, KJV]. Mai bine, sporeşte, abundă.

Folosul. Pavel consideră că faptele bune ale creştinilor se adună pentru a le îmbogăţi viaţa de pe acest pământ şi pentru a străluci la judecata, când va fi dată la iveală viaţa pe care au trăit-o.

18 Am de toate şi sunt în belşug. Sunt bogat de când am primit prin Epafrodit ce mi-aţi trimis… un miros de bună mireasmă, o jertfă bine primită şi plăcută lui Dumnezeu.

Am. Verbul grecesc poate fi tradus am din belşug (vezi comentariul de la Matei 6,2).

Belşug. Vezi comentariul de la v. 12.

Sunt bogat. [Sunt plin, KJV]. Mai bine, sunt umplut, Pavel gândindu-se la cei a căror bunătate făcuse posibilă această afirmaţie.

Epafrodit. Vezi comentariul de la cap. 2,25.

Miros de bună mireasmă. În Vechiul Testament erau folosite expresii asemănătoare pentru a descrie jertfele bine primite de Domnul (vezi Genesa 8,21; Leviticul 1,9.13.17). Aici Pavel aplică această metaforă la darurile primite din partea filipenilor. Vezi comentariul de la Efeseni 5,2.

Jertfă. Vezi comentariul de la cap. 2,17. Aici cuvântul jertfă descrie mai degrabă darurile primite prin Epafrodit. Acestea erau daruri de bunăvoie, izvorâte din iubire şi recunoştinţă atât faţă de Dumnezeu cât şi faţă de om (compară cu Evrei 3,16). Facerea de bine faţă izvorâtă dintr-o inimă iubitoare înseamnă a-I aduce lui Dumnezeu un o jertfă bine primită.

Plăcută. Gr. euarestos, cuvântul tradus la fel la Romani 12,1.

19 Şi Dumnezeul meu să îngrijească de toate trebuinţele voastre, după bogăţia Sa, în slavă, în Isus Hristos.

Dumnezeul meu. Pavel primise acest dar ca fiind adus nu lui, ci lui Dumnezeu însuşi, al cărui slujitor era. De fapt el spune: Dumnezeu va primi jertfa voastră, ca şi cum I-aţi fi adus-o Lui. Voi v-aţi îngrijit de nevoile mele, iar El se va îngriji de toate nevoile voastre. Indiferent dacă nevoia e spirituală sau trecătoare, Dumnezeu nu va îi va priva de nici un lucru bun pe cei neprihăniţi (vezi comentariul de la Psalmi 84,11). Pentru Noe şi familia lui a fost pregătită o cale de a fi scăpaţi din potop (Genesa 7,1). Israel a fost apărat în timpul celor 40 de ani de rătăcire prin pustiu (Deuteronom 29,5).

Să îngrijească. Literal, să împlinească, adică Dumnezeu va împlini pe deplin orice nevoie pe care ar putea să o aibă creştinul. Când era în exil Ilie a fost hrănit de corbi (1 Regi 17,6). Vieţile celor trei tineri au fost ocrotite în cuptorul de foc (Daniel 3,27). Îngerii lui Dumnezeu slujesc ca duhuri slujitoare, pentru a împlini nevoile celor care vor fi moştenitori ai mântuirii (Evrei 1,14). În zilele din urmă, chiar înainte de venirea lui Hristos, când împrejurările vor fi grele, poporului lui Dumnezeu nu îi vor lipsi pâinea şi apa (vezi comentariul de la Isaia 33,16). Nimeni din cei care Îl slujesc Domnului nu trebuie să se teamă că El îl va lăsa fără ajutor. Celor care caută mai întâi împărăţia lui Dumnezeu li se vor da pe deasupra toate lucrurile necesare (vezi comentariul de la Matei 6,33).

Bogăţia Sa. [Bogăţiile Sale, KJV]. Această bogăţie este nemărginită (Psalmi 24,1; 50,10–12; Hagai 2,8), iar din abundenţa aceasta Dumnezeu este în stare să îi răsplătească din belşug pe filipeni pentru ceea ce i-au dat lui Pavel.

În slavă. Unii leagă această expresie de cuvântul bogăţia, întrucât bogăţia este depozitată în slavă , adică în cer. Alţii o leagă de verbul să îngrijească, de unde reiese că răsplata va fi dată în lumea viitoare. Această a doua interpretare tinde să restrângă lucrarea lui Dumnezeu, în timp ce El poate să Se îngrijească de nevoile creştinului în viaţa aceasta, ca şi în cea viitoare.

În Isus Hristos. [Prin Hristos Isus, KJV]. Mai bine, în Hristos Isus sau în legătură personală cu Hristos Isus. Toate bunătăţile lui Dumnezeu sunt date oamenilor prin Hristos şi pot fi gustate de aceia care au o relaţie cu Mântuitorul (vezi comentariul de la 1 Corinteni 1,20; Efeseni 2,4–7).

20 A lui Dumnezeu şi Tatăl nostru să fie slava în vecii vecilor! Amin.

Dumnezeu şi Tatăl nostru. Sau Dumnezeu, chiar Tatăl nostru. În v. 19 Pavel a vorbit despre Dumnezeul său. Dar acum el îi include pe filipeni în marea familie a Sa şi îi încurajează să ia parte la doxologie.

Slava. În ce priveşte însemnătatea slavei, vezi comentariul de la Romani 3,23. În ce priveşte doxologia, vezi comentariul de la Romani 3,23; Galateni 1,5. În vecii vecilor. Vezi comentariul de la Apocalipsa 14,11.

21 Spuneţi sănătate fiecărui sfânt în Hristos Isus. Fraţii care sunt cu mine vă trimit sănătate.

Spuneţi sănătate. [Salutaţi, KJV]. Gr. aspazomai (Vezi comentariul de la Romani 16,3; 1 Tesaloniceni 5,26). Fiecărui sfânt. Adică fiecărui sfânt în parte, deoarece Pavel dorea să-i salute pe toţi creştinii filipeni. Pentru cuvântul sfânt, vezi comentariul de la Romani 1,6. În Hristos Isus. Aceste cuvinte pot fi legate de spuneţi sănătate (compară cu Romani 16,22; 1 Corinteni 16,19) sau de sfânt, ca la Filipeni 1,1. Fraţii … vă trimit sănătate. [Fraţii… vă salută, KJV; Vă îmbrăţişează … fraţii, traducerea

G. Galaction]. Pe cei care erau cu el Pavel îi numeşte fraţi, deşi nici unul nu avea acelaşi gând cu el, cu excepţia lui Timotei (cap. 2,20.21). Din scrisorile sale către Coloseni (cap. 4,10–15) şi Filimon

(v. 23, 24) pot fi aflate numele unora din cei care au fost cu el o perioadă în timpul detenţiei sale. Nu se poate spune câţi au fost cu el în acest timp.

22 Toţi sfinţii vă trimit sănătate, mai ales cei din casa cezarului.

Toţi sfinţii. Aceste cuvinte sunt o referire la membrii bisericii din Roma, alţii decât fraţii (v. 21).

Mai ales. Mai degrabă în deosebi.

Casa cezarului. Cuvântul casa (oikia) înseamnă aici personalul domestic al suitei împăratului (vezi comentariul de la cap. 1,13). Pe vremea lui Nero, în timpul căruia a fost închis Pavel (vezi Vol. VI, pp. 83, 84), numărul slujitorilor dintr-o casă era, fără îndoială, foarte mare. Versetul acesta dovedeşte că unii din slujitorii împăratului, robi sau liberi, erau creştini (AA 463) şi erau foarte nerăbdători să le trimită filipenilor salutul lor. Faptul că unii din slujitorii lui Nero deveniseră creştini dovedeşte că slujitorii Evangheliei pot culege roade chiar şi din locurile cele mai neaşteptate şi în circumstanţele cele mai descurajatoare (AA 465, 466).

23 Harul Domnului Isus Hristos să fie cu voi cu toţi! Amin.

Harul Domnului Isus Hristos. Vezi comentariul de la Galateni 6,18. Cu voi toţi. Dovezile textuale favorizează exprimarea cu duhul vostru (compară cu Galateni 6,18). Amin. Gr. amen (vezi comentariul de la Matei 5,18). Pot fi citate dovezi textuale pentru omiterea acestui cuvânt. Fragmentul de după v. 23 nu face parte din manuscrisul original.

COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE

1 MH 167; ML 177

3 GC 481

4 AA 484; CT 233; GC 477; MB 35; ML 251, 334; MM 213; 2T 593; 8T 130; WM 91

5 CD 206; ML 146

6 SC 97

6, 7 MH 199

6–8 AA 484; CH 630

7 FE 208; MB 15; MYP 73; 1T 32, 159; 2T 263; 3T 371; 6T 320; 7T 44; 8T 34

8 CH 630; Ed 235; ML 5; MM 127; PP 460; TM 503, 505; 1T 574, 711; 2T 311, 317, 437; 4T 135; 5T 55

13 COL 82; Ed 69, 256; Ev 98; GW 128; MH 516; 3T 45, 84; 4T 259, 320; 5T 484; 7T 39, 298; 9T 152

15–18 AA 479

16 AA 348

19 AA 484; CH 17; COL 149; MB 24; MH 48, 200; ML 14; SR 50; 2T 72; 6T 257

22 AA 463, 464; MB 34; 5T 182

23 AA 484