Bildad din Suah a luat cuvântul. Foarte iritat că Iov tratează sfatul prietenilor săi cu dispreţ, Bildad nu mai e capabil să-şi ascundă simţămintele. El îl supune pe Iov unui tratament şi încearcă să-l aducă la supunere prin înspăimântare. El realizează tabloul cel mai îngrozitor al sfârşitului celui nelegiuit decât oricare dintre cele anterioare. Insinuează că Iov va vedea lucruri şi mai rele dacă nu-şi schimbă purtarea. Pentru Bildad, Iov a devenit un nelegiuit (v. 5.21), o întruchipare a răului. Nici
o pedeapsă nu e prea aspră pentru unul care perseverează în păcat.
Când vei pune capăt? Bildad îl ceartă pe Iov pentru cuvinte lui multe. În cuvântarea lui anterioară el făcuse la fel (cap. 8:2). Temeiul pentru folosirea pluralului în versetul acesta şi în cele următoare nu e clar. Poate Bildad îl priveşte pe Iov ca având susţinători printre privitori, care erau câţiva, sau se adresează nu numai lui Iov, ci şi celor care credeau asemenea lui.
Vino-ţi în minte. [Observă, KJV]. Adică, ia seamă. Gândeşte puţin în loc să vorbeşti. Apoi, calm şi fără grabă, vom începe să-ţi răspundem la ceea ce ai avut de spus.
Dobitoci. S-ar putea ca Bildad să se refere la ceea ce spusese Iov în cap. 12:7, că până şi dobitoacele ar putea să dea acestor prieteni informaţii cu privire la Dumnezeu. Ideea generală pare să fie că Iov nu tratase părerile lor cu respectul care s-ar fi cuvenit unei astfel de înţelepciuni.
Vite. [Ticăloşi, KJV]. Iov nu folosise termenul acesta legat de prietenii săi. Acuzaţia era o interpretare greşită a faptelor.
Te sfâşii. [Se sfâşie, KJV]. Limba ebraică permite treceri rapide de la persoana a doua la a treia şi invers. S-ar putea ca în cuvintele acestea să fie o aluzie la cap. 16:9, unde Iov Îl prezenta pe Dumnezeu ca sfâşiindu-l "în mânia Lui".
S-ajungă pustiu pământul. Să se schimbe cursul lumii pentru a se face voia ta? Iov dorise nişte lucruri imposibile (vezi cap. 3:3-6). Mustrarea lui Bildad nu e total nedreaptă, dar el nu reuşeşte să ia în considerare efectele pe care suferinţa lui Iov o avusese asupra gândirii lui.
Se va stinge. Versetul acesta începe o serie de proverbe, arătând că nenorocire vine cu siguranţă asupra celui nelegiuit. Cuvintele de aici s-ar putea referi la obiceiul ospitalităţii arabe, prin care focul este păstrat arzând în folosul străinilor şi al oaspeţilor (vezi Proverbe 13:9; 24:20).
Candela de deasupra lui. Stingerea unei candele este, pentru orientali, o imagine a pustiiri totale. Lumina arzând în casă şi focul arzând pe vatră sunt simboluri că fericirea proprietarului era încă neatinsă. Când fericirea aceea e nimicită, lumina se stinge (vezi cap. 21:17).
Se va strâmta. Un mod figurat de a spune că sfera de activitate va fi restrânsă, activităţile lui îngrădite, iar puterile lui limitate.
Cu toate opintirile lui, va cădea. [Sfatul lui, KJV]. Vezi Iov 5:13; Psalmi 7:14-16; 9:16; 10:2; Osea 10:6.
Unii au văzut în v, 7-13 o aluzie la diferite arte şi metode de vânătoare. În v. 7 câteva persoane se împrăştie prin pădure şi fugăresc vânatul din faţa lor, îngustând spaţiul de la o bază largă la un punct strâmt. Versetele 8-10 descriu laţurile, cursele şi gropile pregătite pentru pradă. Versetul 11, conform aceleiaşi teorii, face aluzie la câinii care latră şi alungă vânatul fără milă. Versetele 12 şi 13 descriu prinderea finală a victimelor. Interpretarea aceasta apare cam fantezistă. Bildad nu avea probabil în minte decât să îngrămădească cât mai multe ilustraţii care să scoată în evidenţă inevitabilitatea capturării finale.
Laţ. Vezi Psalmi 7:15; 9:15; 35:8; 57.6; Proverbe 26:27. Nelegiuiţii se distrug în timp ce uneltesc să distrugă pe alţii.
Cursă. Capcană pentru păsări.
Laţul. [Tâlharul, KJV]. Mai bine, "o capcană pentru om", cum erau puse pentru a-i prinde şi ai reţine pe hoţi.
Capcana. Bildad îngrămădeşte orice cuvânt care îi vine în minte şi care descrie arta prinderii în cursă. O paletă diversă de metode de prindere în cursă este reprezentată pe vechile monumente.
Foamea. La alte suferinţe ale omului nelegiuit vor fi adăugate chinurile foamei.
Mădularele. [Puterea pielii sale, KJV]. Literal, "părţile pielii sale", adică mădularele sau membrele corpului.
Întâiul născut al morţii. Pare să se facă referire la boli ca fii ai morţii, adică fiii care produc moartea. În cazul acesta "întâiul născut al morţii" ar fi o boală deosebit de rea. Poate e o referire directă la Iov şi la suferinţa lui.
Din cortul lui. Siguranţa locuinţei este pierdută.
Împăratul spaimelor. Probabil o referire la moarte.
Nimeni din ei nu locuieşte în cortul lui. Un pasaj neclar. Probabil o referire la locuirea străinilor în casa lui.
Pucioasă. E posibilă o referire la nimicirea cetăţilor din câmpie (Genesa 19:24); sau ar putea fi o aluzie la nimicirea proprietăţii lui Iov de către aşa-numitul "foc al lui Dumnezeu" (Iov 1:16); sau doar o referire la pucioasă ca un simbol al pustiirii.
Se usucă. Vezi cap 14:8. O altă ilustraţie a pustiirii depline.
Pomenirea. Lumea nu va simţi nici o pierdere când va pieri cel nelegiuit (vezi Psalmi 34:16; 109:13). Pe uliţă. Adică în lumea exterioară.
În întuneric. Ceea ce numeşte Iov un adăpost binevenit (vezi cap. 10:21.22; 17:16), unde el s-ar retrage bucuros, Bildad îl descrie ca o exil, în care Iov va fi alungat din cauza păcatelor lui.
Nici moştenitori, nici sămânţa. [Nici fiu, nici nepot, KJV]. Cel nelegiuit va fi un rătăcitor fără casă, care va locui pe unde va apuca. Nici printre cei ai săi, nici în locuinţa sa vremelnică nu va lasă nici un fel de urmaşi. Bildad se referă probabil la uciderea copiilor lui Iov.
Neamurile care vor veni. [Cei ce vin pe urmă, KJV]. Expresia aceasta a fost interpretată ca însemnând "urmaşi". Expresia paralelă "neamul de acum" ["cei ce au mers mai înainte", KJV] vin din ebr. qadam, care ar putea să însemne "a fi în frunte", "a înfrunta", de unde interpretarea "contemporani". Uni redau cele două expresii "cei de la apus" şi "cei de la răsărit". Aceasta este o traducere posibilă, dar adjectivele traduse astfel nu sunt folosite nicăieri în legătură cu locuitorii din ţinuturile acelea.
Aceasta este soarta. [Cu siguranţă acestea sunt sălaşurile celui nelegiuit, KJV]. Bildad nu adaugă nimic neaşteptat şi nou în explozia de acuzaţii din capitolul acesta. El îşi exprimă cu vehemenţă proaspătă concepţia că nenorocirile lui Iov sunt rezultatul păcatelor lui. S-ar putea ca furia înnoită a atacului lui Bildad să se datoreze în parte dezamăgirii pe care el o simţea ca rezultat al faptului că mustrările lui anterioare căzuseră în urechi surde. Poate că Bildad sfârşise cu logica şi acum se baza pe violenţă ca să completeze lipsa.
COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 8 �
AH 72