Voi da drumul slobod plângerii mele. Iov face cunoscut că are de gând să vorbească deschis. Cele trei părţi ale frazei au fost descrise ca "trei suspine spasmodice, asemenea picăturilor mari şi rare de ploaie dinaintea furtunii."

Arată-mi pentru ce. Iov pune din nou întrebarea la care nu a primit răspuns: "Pentru ce?" În versetele care urmează el examinează un şir de presupuneri privind motivul pentru care cumva îl tratează Dumnezeu astfel. Iov consideră că presupunerile acestea nu sunt în armonie cu natura lui Dumnezeu. În finalul capitolului Iov tot nu este lămurit cu privire la intenţiile şi scopurile lui Dumnezeu.

Îţi place? [E bine pentru tine? KJV]. Adică: "Şi se pare bine?" Are Dumnezeu plăcere de oprimarea creaturilor Sale? Dumnezeu l-a făcut pe om. Pentru ce să dispreţuiască El lucrarea mâinilor Sale?

Să-ţi strălucească. Sau "glorifici". Cum se face, întreabă Iov, că nelegiuiţii par să fie mai bine trataţi decât cei care iubesc pe Dumnezeu?

Ochi de carne. A doua întrebare a lui Iov: "E Dumnezeu mărginit în judecăţile Sale - că împarte răsplătirile şi pedepsele pe temeiul unei greşite înţelegeri a meritelor oamenilor?" Prietenii săi l-au judecat greşi; poate că şi Dumnezeu l-a judecat greşit.

Ca zilele omului. A treia întrebare a lui Iov: "E viaţa lui Dumnezeu scurtă, şi de aceea este El mărginit în experienţă şi înţelegere? Aşteaptă Dumnezeu să moară în curând şi de aceea Se aruncă asupra lui Iov ca şi cum timpul ar fi limitat?"

Ca anii lui. [Ca zilele omului? KJV]. Ebr. kime geber, "ca zilele unui om tare". Expresia paralelă din clauza precedentă este o traducere a expresiei kime enosh, "ca zilele neamului omenesc".

Ştii. Mai degrabă "cu toate că ştii".

Nimeni nu mă poate scăpa. Două idei răzbat cuvântările lui Iov: prima, simţământul de nevinovăţie; şi a doua, simţământul de neajutorare. Iov îşi dă seama că întrebările lui (v. 3-6) sunt atât de clar în dezacord cu caracterul lui Dumnezeu, încât nu le poate da o consideraţie serioasă. Suferindul frământat ajunge de unde a plecat, confruntat în continuare cu întrebarea usturătoare: "Pentru ce?"

M-au zidit. Cine face un vas frumos doar ca să fie distrus? Cine dăltuieşte o statuie din marmură numai ca să sfărâme în bucăţi? Cine zideşte un edificiu frumos doar ca să-l dărâme? Cine sădeşte o floare rară şi preţioasă doar ca să aibă plăcerea de a o smulge?

Ca lutul. "Din lut" (LXX). Vezi Iov 33:6; Isaia 29:16; 45:9; Ieremia 18:6; Romani 9:20.21.

M-ai smuls. Versetul acesta şi următorul sunt în general considerate ca descriind concepţia şi dezvoltarea embrionară.

Bunăvoinţă. Ebr. chesed. În general tradus "îndurare", adesea "bunătate" sau "bunăvoinţă", rareori "favoare". Nu există un cuvânt englez care să traducă corespunzător cuvântul chesed. RSV îl redă "iubire constantă", care se apropie mai mult de sensul originalului, deşi nu izbuteşte să transmită cititorului de limbă engleză ceea ce transmite chesed celui de limbă ebraică. E dificil de descris caracterul lui Dumnezeu în limbaj omenesc.

Prin îngrijirile şi paza Ta. [Vizitarea, KJV]. Un cuvânt care descrie nu numai vizita, ci şi ceea ce realizează vizita. Aici "vizitarea" reprezintă atenţia şi grija exercitate faţă de Iov. Iov recunoaşte puterea de conservare a lui Dumnezeu, de la zămislirea sa şi până la vârsta de bărbat matur, dar această recunoaştere nu face decât să întărească întrebarea despre motivul pentru care Dumnezeu Se poartă cu el aşa de aspru.

Iată totuşi ce ascundeai. [Lucrurile acestea, KJV]. Fie urzelile creării lui Iov, fie nenorocirile pe care Dumnezeu le-a adus asupra lui Iov. În general se presupune că este vorba de ultimele.

Ştiu acum ce aveai de gând. Adică intenţia de a aduce aceasta nenorocire. Expresia aceasta e considerată de unii ca introducere a versetelor care urmează. Iov zice, dacă interpretarea aceasta este corectă, că în ciuda grijii pentru el, Dumnezeu a nutrit intenţii rele, care acum se dădeau pe faţă.

Păcătuiesc. Ebr. chaţa, "a nu ajunge la ţintă", nu o răzvrătire voită, care în ebraica este reprezentată de rădăcina pasha'. Iov se plânge că Dumnezeu e prea aspru cu păcate mărunte.

Dacă sunt vinovat. Sau "lucrez nelegiuit". Rădăcina verbului ebraic din care e tradus verbul arată acte de violenţă în contrast cu chaţa (v. 14). Dacă sunt nevinovat. [Dacă sunt drept, KJV]. Iov se plânge că nici în cazul acesta nu-şi poate ridica capul. El suferă în ciuda dreptăţii sau nevinovăţiei sale şi nu se poate scoate nevinovat.

Dacă îndrăznesc. [Sporeşte, KJV]. Literal, "el este înălţat". Siriaca zice: "Aş fi înălţat". Ca un leu. [Ca un leu înspăimântător, KJV]. Vezi Isaia 31:4; Ieremia 25:38. Lucruri de mirat. [Te arăţi minunat, KJV]. Dumnezeu loveşte în mod ciudat şi uimitor, zice Iov.

Noi martori. [Reînnoieşti martorii Tăi, KJV]. Fiecare nenorocire nouă mărturiseşte că Dumnezeu nu are plăcere de Iov.

O droaie de nenorociri. [Schimbări şi război, KJV]. Literal "schimbări şi o oaste". Imaginea este probabil aceea a oştirilor care îşi înnoiesc forţele ca să-şi păstreze presiunea şi avântul atacurilor.

M-ai scos. Iov deplânge din nou naşterea sa (vezi cap. 3:1-13).

De aş fi murit. [Dat duhul, KJV]. Literal, "aş fi murit" (vezi la cap. 3:11).

Să mă lase dar. Tânguitor, Iov cere puţină mângâiere înainte de moarte.

Întunericului. Ideea întunericului e accentuată în versetul acesta (trd. Cornil.). Sunt folosiţi diferiţi temeni ebraici. Aici este folosit cuvântul obişnuit pentru întuneric. Este imediat urmat de cuvântul tradus "umbra morţii", care este un termen poetic pentru lumea celor morţi.

Neorânduiala. Nimic nu descrie moartea mai plastic ca întunericul şi haosul. Tot aşa nu există simboluri mai potrivite pentru viaţă ca lumina şi ordinea.

O sugestie de schiţă omiletică a cap. 10 arată astfel: Versetele 1-7: (1) plânsul cu suspine în auzul lui Dumnezeu; (2 pledoarie înaintea tronului lui Dumnezeu; (3) apel la inima lui Dumnezeu. Versetele 8-17: (1) iubirea grijulie a lui Dumnezeu din trecut; (2) tratamentul crud al lui Dumnezeu din prezent. Versetele 18-22: (1) dispreţuirea unei mari îndurări; (2) cultivarea unui regret păcătos;

(3) prezentarea unei cereri pătimaşe, 4) descrierea unui viitor sumbru.

COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 1 Ed 155