Ezechiel 41 | Versiunea Dumitru Cornilescu

¹ M-a dus în Templu. A măsurat stâlpii; aveau o lățime de șase coți de o parte și o lățime de șase coți de alta – aceasta este lățimea stâlpilor.

Templu. Aici însemnând locul sfânt (p. 716, L; vezi 1Regi 6.17; 7.50).

Stâlpii. Adică, uşiorii. Aceştia erau de ambele părţi ale intrării şi erau groşi de şase coţi, ca şi zidurile (v. 5).

² Lățimea ușii era de zece coți; iar canaturile ușii erau late de cinci coți de o parte și cinci coți de cealaltă parte. A măsurat și lungimea Templului: patruzeci de coți, și lățimea: douăzeci de coți.

Lăţimea uşii. Sau Laturile uşii . Aceasta este distanţa de la uşă la zid.

Patruzeci de coţi. Dimensiunile acestea sunt identice cu acelea ale locului sfânt de la Templul lui Solomon (1Regi 6,2.20), cu excepţia faptului că Ezechiel folosea cotul lung (vezi comentariul la Ezechiel 40,5).

³ Apoi a intrat înăuntru. A măsurat ușorii ușii, doi coți, ușa, șase coți, și lățimea ușii, șapte coți.

Apoi a intrat. Îngerul a intrat singur în sfânta sfintelor (vezi Evrei 9.7). Uşiorii. Ai uşii dintre sfânta şi sfânta sfintelor, aici gros numai de 2 coţi (cam 1 m.) în comparaţie cu 6 coţi (cam 3,1 m.), la intrarea în sfântă (v.1). Uşa, şase coţi. Adică pasajul, locul gol dintre stâlpi. Lăţimea uşii. Potrivit cu a LXX măsura de 7 coţi este aceea a lungimii zidului de 2 coţi de la pasaj la zidurile laterale. Două din aceste ziduri plus pasajul de 6 coţi ar corespunde lăţimii odăii.

⁴ Pe partea dinainte a Templului a măsurat în lungime douăzeci de coți și în lățime douăzeci de coți; și mi-a zis: „Acesta este Locul Preasfânt!”

Locul prea sfânt. Un pătrat perfect de 20 de coţi (p. 716, K), de aceleaşi dimensiuni ca şi la Templul lui Solomon (1Regi 6,20).

⁵ A măsurat zidul casei, gros de șase coți, și lățimea odăilor lăturalnice de jur împrejurul Casei, patru coți.

Zidul casei. Grosimea dată aici (cam 3,1 m.) este aceeaşi ca cea a zidului curţii din afară (cap. 40,5). O astfel de grosime e în acord cu proporţiile masive ale arhitecturii antice orientale.

⁶ Odăile lăturalnice erau unele peste altele, în număr de treizeci, așezate în trei caturi; ele dădeau în niște îmbucături de zid, făcute anume pentru odăile acestea de jur împrejurul Casei, așa că se sprijineau pe ele, și nu pe zidul Casei.

Odăile lăturalnice. Odăile acestea erau construite în mare măsură cam la fel cu acelea de la templul lui Solomon. Lărgimea de 4 coţi evident se referă la odăile de la cel dintâi etaj.

⁷ Odăile, cu cât erau mai sus, cu atât erau mai încăpătoare, și te suiai la ele ocolind; căci te suiai împrejurul Casei pe o scară șerpuitoare. Astfel era mai mult loc, ca lărgime, în partea de sus a Casei, și din catul de jos te suiai în catul de sus prin cel de la mijloc.

Mai încăpătoare. Cu privire la amănunte despre zidul retras şi dimensiunile sporite ale odăilor, vezi comentariul la 1Regi 6,5.6. Întrucât există un dezacord cu privire la faptul dacă erau 30 de odăi la fiecare etaj sau 30 la toate trei etajele, pe diagramă nu sunt indicate despărţituri (p. 716, f).

⁸ De jur împrejurul Casei se vedea o pardoseală ieșită în afară. Odăile lăturalnice aveau niște temelii și erau de o prăjină întreagă, adică șase coți la unghi.

Pardoseală. Adică temelia ridicată pe care stătea clădirea. Platforma aceasta pare să se fi extins cu 5 coţi (cam 10 picioare) dincolo de zidul din afară al odăilor (v. 9,11), formând un pasaj în afara odăilor (p. 716, e).

Coţi la unghi. Ebr. ‘aşşilah, însemnând întâlnire, unghi. Sensul lui aici nu este clar. Se poate să fie un termen arhitectural.

⁹ Zidul de afară al odăilor lăturalnice avea o grosime de cinci coți.

Zidul. Zidul de afară al odăilor lăturalnice, mai mic cu un cot în grosime decât zidurile susţinătore de povară principale ale templului însuşi. Locul gol. Vezi comentariul la v. 8

¹⁰ Locul gol dintre odăile lăturalnice ale Casei și odăile dimprejurul Casei avea o lățime de douăzeci de coți de jur împrejur.

Dintre odăi. Adică, odăile descrise în cap. 42, 1-14. Era un spaţiu liber (p. 716, S) de 20 de coţi (cam 40 picioare) care se extindea dincolo de pardoseală (platformă) de cele trei laturi pe care erau aşezate odăile.

¹¹ Ușa odăilor lăturalnice dădea în locul gol: o ușă la miazănoapte și o ușă la miazăzi; și lărgimea locului gol era de cinci coți de jur împrejur.

Locul gol. Adică platforma.

¹² Clădirea din fața locului gol, din partea de apus, avea o lățime de șaptezeci de coți, un zid de cinci coți de gros de jur împrejur, și era lung de nouăzeci de coți.

Clădirea. Nu este arătat rostul acestei clădiri (p. 716, O). Poate corespunde cu Parbar de la Templul de mai înainte (vezi 1Cronici 26,18).

Locul gol. Ebr. gizrah, de la o rădăcină gazar, a tăia, de unde un spaţiu despărţit. Acesta era spaţiul (p. 716, S) la capătul de apus al templului între templu şi clădire (p. 716, O), şi probabil şi spaţiul de-a lungul părţii de miazănoapte şi de miazăzi a templului (vezi comentariul la v. 10).

¹³ A măsurat și Casa, care avea o lungime de o sută de coți. Locul gol, clădirea și zidurile sale aveau de asemenea o lungime de o sută de coți.

Casa. Aceasta este măsura de afară a templului (cam 51,8 m.), inclusiv tinda (vezi v. 1-5). Clădirea. Dimensiunea de aici de aproximativ 250 de picioare e de la zidul din spate al templului până în afara zidului de apus al clădirii O (p. 716).

¹⁴ Lățimea feței Casei și a locului gol dinspre răsărit era de o sută de coți.

Lăţimea. Măsura aceasta este identic, cuprinzând lăţimea totală a templului şi locul despărţit de amândouă laturile (p. 716, S,S).

¹⁵ A măsurat lungimea clădirii dinaintea locului gol, pe partea dinapoi a Casei, și pridvoarele ei de fiecare parte: erau o sută de coți.

Lungimea clădirii. Aceasta este măsura din afară a clădirii O, inclusiv zidurile ei de 5 coţi.

Pridvoarele. Sensul cuvântului ebraic tradus astfel este incert.

Partea dinapoi a casei. Mai degrabă şi templul din lăuntru. Ceea ce urmează este o descriere a templului însuşi, nu a clădirii din spatele templului.

¹⁶ Templul și Casa dinăuntru, tinda de afară, pragurile, ferestrele îngrădite, pridvoarele din jurul celor trei caturi, în fața pragurilor, erau acoperite cu lemn de jur împrejur. De la pământ până la ferestrele acoperite

Cu lemn de jur împrejur. Ebraica aici este oarecum vagă. După LXX aici avem o descriere a îmbrăcării în lemn a vestibulului (vezi cap. 40,48), şi a sfintei şi a sfintei sfintelor.

¹⁷ până deasupra ușii, partea dinăuntrul Casei, partea de afară, tot zidul de jur împrejurul Casei dinăuntru și din afară, totul era după măsură
¹⁸ și împodobit cu heruvimi și finici. Între doi heruvimi era un finic. Fiecare heruvim avea două fețe,

Heruvimi şi finici. Compară sculpturile artistice din templul lui Solomon (1Regi 6,29)

¹⁹ o față de om întoarsă spre un finic de o parte, și o față de leu întoarsă spre celălalt finic, de cealaltă parte; așa era de jur împrejurul Casei.
²⁰ De la pământ până deasupra ușii erau heruvimi și finici, și tot așa și pe zidul Templului.

Deasupra uşii. Îmbrăcămintea în panel pare că acoperea întregul zid interior (vezi 1Regi 6,18).

²¹ Ușorii Templului erau în patru muchii. Și în fața Locului Preasfânt era ceva care se vedea

Uşiorii. Ebraica acestui verset este obscură.

²² ca un altar de lemn, înalt de trei coți, lung de doi coți și lat de doi coți. Colțurile, temelia și pereții lui erau de lemn. Omul acela mi-a zis: „Aceasta este masa care este înaintea Domnului!”

Altar de lemn. Acesta pare să corespundă altarului Tămâierii din tabernacol (Ezechiel 30,1-3) şi altarului de aur din Templul de mai înainte (1Regi 7,48), deşi faptul că mai este numit şi masă ia determinat pe unii să-l identifice cu masa pentru pâinile pentru punerea înainte.

²³ Templul și Locul Preasfânt aveau două uși.

Două uşi. Una era la intrarea în sfânta şi cealaltă la intrarea în sfânta sfintelor.

²⁴ Fiecare ușă avea două canaturi care se întorceau amândouă pe uși, două canaturi pentru o ușă și două pentru cealaltă.

Două canaturi. Uşile erau asemănătoare cu acelea din templul lui Solomon (1Regi 6,31-35).

²⁵ Pe ușile Templului erau săpați heruvimi și finici, ca și pe ziduri. În fața pridvorului de afară erau niște grinzi de lemn îmbucate între ele.

Grinzi. Ebr. ‘ab, un cuvânt care apare numai aici şi în 1Regi 7,6. Reiese că este un termen arhitectural, al cărui sens s-a pierdut acum.

²⁶ Erau ferestre îngrădite, și de o parte și de cealaltă erau finici, și tot așa era și pe laturile pridvorului, pe odăile lăturalnice ale Casei și pe grinzile de sus.

Ferestre îngrădite. Sau ferestre cu zăbrele (vezi comentariul la 1Regi 6,4).