În anul al unsprezecelea. Al captivităţii lui Ioachin (vezi comentariul la cap. 1,2; vezi p. 572). Acesta este anul 587/586 î.Hr. în care Ierusalimul a căzut, dacă coincide cu anul de domnie al lui Zedechia (2Regi 25,2-4.8.9). Luna nu este dată. Unii cred că profeţia a fost dată după căderea cetăţii (vezi Ezechiel 26,2), şi ar fi putut să fie dacă Ezechiel folosea un an calculat din toamnă în toamnă; totuşi, referirea la capturarea cetăţii ar putea să fi fost anticipativă.
Profeţiile împotriva lui Amon, Moab, Edom şi a filistenilor au fost relativ scurte. Cea împotriva Tirului ocupă trei capitole (cap. 26-28); cea împotriva Egiptului, cea mai importantă naţiune străină, acuzată de către Ezechiel, patru capitole.
Tirul. Tirul era o puternică cetate comercială alcătuită din Tirul Vechi, situat pe continent, şi Tirul Nou, zidit pe o insulă stâncoasă cu o suprafaţă de vreo 140 de pogoane la vreo jumătate de milă de ţărm. Tirul Nou avea două porturi, unul la miază-noapte şi unul la miază-zi. Din acestea Tirienii îşi trimeteau flotele lor de corăbii până în Atlantic, în Africa de Vest şi probabil Britania. Tirul a întemeiat colonii în Spania şi în Africa de Nord, dintre care unele au devenit renumite, ca de pildă Cartagina, Gades şi Abdera. Tirul era vestit şi pentru marinarii lui. Produsele lui manufacturate, ca de pildă obiecte de aramă, textile (îndeosebi purpura vopsită), obiecte de sticlă şi ceramică, erau vestite în lumea întreagă.
Fenicienii vorbeau o limbă semitică. Religia lor juca un rol de frunte în viaţa lor. Principalul lor zeu era Melkarth (uneori numit Baal Mell-Kart), zeul patron al Tirului. Acesta a fost acel Baal căruia i se aducea închinare de către Israel sub influenţa Izabelei. Ei se mai închinau şi lui Aştoret şi altor divinităţi prin orgii de natura cea mai stricată (vezi Vol. II, p. 38-41).
Cu privire la istoria Feniciei antice vezi comentariul la Geneza 10,6.15.17.18; Vol II, p. 67-69.
Ha! Ha! Vezi comentariul la cap. 25,3. Bucuria Tirului la căderea Ierusalimului pare să fi fost cu totul egoistă. În zilele lui Solomon, Ierusalimul fusese un mare centru comercial continental prin care decurgea comerţul din Arabia şi chiar din India. Ierusalimul, fără îndoială, se îmbogăţise din comerţul cu Fenicienii. Chiar şi în declinul lui, din cauza importanţei aşezării lui, Ierusalimul fără îndoială fusese centrul multor tranzacţii comerciale pe care Tirul ar fi fost fericit să le monopolizeze.
Multe neamuri. Poate, aici, Nebucadneţar şi toate împărăţiile pământului de sub stăpânirea lui, adică, aliaţii lui (vezi Ieremia 34,1). Sau poate profetul vede peste secole. Urmând distrugerea de către Nebucadneţar a cetăţii de pe continent, cuceriri succesive au redus mai departe mândra cetate. Tirul a devenit o parte a Imperiului Persan, deşi a păstrat o situaţie de parţială independenţă. Mai târziu a fost stăpânit de Macedoneni, şi apoi de Romani.
Voi răzui şi ţărâna. Un simbol înfăţişând nimicirea totală. Mai târziu, când Alexandru a asediat Noul Tir, a construit un drum dinspre continent către insulă şi a folosit pietrele şi molozul de la Vechiul Tir ca material pentru ea.
Vor întinde mreji. Locul unde fusese Tirul cel Vechi încă mai e folosit de pescari pentru a-şi usca mrejele.
Cetăţile. Sau Fiicele . Fiicele sunt probabil o imagine poetică pentru cetăţile aliate cu Tirul care au împărtăşit soarta lui.
Nebucadneţar. Sau Nebuchadrezzar . Ortografierea din KJV se aseamănă mai mult cu originalul babilonian Nabu-kudurri-usur, decât ortografierea Nebucadneţar (vezi comentariul la Daniel 1,1).
Împăratul tuturor împăraţilor. Daniel aplică acelaşi titlu la Nebucadneţar (Daniel 2,37). Împăraţii persani l-au adoptat (vezi Ezra 7,12), aşa cum se poate vedea din inscripţii.
De la miază-noapte. Arătând direcţia invaziei (vezi Ieremia 1,14).
Cu cai. Diferitele diviziuni ale oştirii numite sunt toate forţe de uscat. Nu găsim nici un raport
cu privire la vreo forţă navală care să fi fost folosită, care să fi înlesnit capturarea cetăţii insulare. Asediul a durat treisprezece ani. Nebucadneţar a nimicit cu totul cetatea de pe continent, dar n-a izbutit să cucerească Tirul de pe insulă. S-a ajuns la un acord prin care Tirul acceptă stăpânirea Babilonului.
Şanţul de apărare. Versetele 8-12 descriu metodele obişnuite de atac pentru o cetate de pe continent.
Stâlpii. Ebr. maşşeboth, stâlpi. S-ar putea să fie o referire la cei doi stâlpi vestiţi descrişi de Herodot (ii. 44), unul de aur şi unul de smarald, din templul lui Melkart, Baal din Tir.
În ape. Nu există raport despre încercarea lui Nebucadneţar de a construi un terasament spre insulă de la continent. Însă, aşa ceva a fost întreprins cu succes de către Alexandru. Chiar şi atunci a fost necesar ca el să folosească flota sa pentru a aduce insula la supunere în anul 332 î.Hr. (Diodorus Siculus xvii. 40-46).
Cântecele tale. Cercetătorii atenţi ai cărţii Apocalips au notat marea asemănare între mare parte din simbolismul lui şi limbajul anumitor pasaje din cărţile lui Isaia, Ieremia, Ezechiel şi Daniel. E evident că Ioan, călăuzit de inspiraţie, a împrumutat foarte mult din ilustraţiile profeţilor din vechime pentru a prezenta marile scene culminante ale istoriei pământului în termeni care ar fi fost familiari şi plini de înţeles pentru cercetătorul atent al Vechiului Testament. Astfel, pustiirea Babilonului şi Tirului literal au oferit lui Ioan o descriere în tablouri a pustiirii Babilonului mistic (vezi şi comentariul la Isaia 13; 14; 23,1; 47,1; Ieremia 25,12; 50,1). Simbolismul şi limbajul cărţii Apocalips devin mai clare şi mai pline de înţeles când sunt studiate în lumina a ceea ce profeţii de pe vremuri au scris cu privire la evenimentele erei lor (vezi comentariul la Deuteronom 18,15). Diferite aspecte ale Tirului literal aşa cum sunt arătate în Ezechiel 26-28 sunt de valoare la un studiu în ce priveşte pedepsirea Babilonului, prezentată în Apocalips 17-18. Observaţi îndeosebi următoarele:
Vezi tabelul urmator
Nu vei mai zidi. Unii au găsit dificultăţi în prezicerea aceasta datorită faptului că acolo e astăzi o comunitate de 14.000 de locuitori (estimare din anul 1974) pe actuala peninsulă care pe vremuri fusese insula şi şoseaua. Unii cred că profeţia se aplică numai la cetatea continentală. Ei arată la starea de pustiire de acolo – o pustiire atât de deplină încât locul vechii cetăţi nu poate fi nici măcar identificată pozitiv – ca dovadă a împlinirii cuvintelor profetului. Pe de altă parte trebuie să se înţeleagă faptul că şi dacă o cetate ar fi fost ridicată pe vechiul loc al cetăţii de pe continent, profeţia lui Ezechiel tot nu ar fi încălcată. Profeţia lui Ezechiel era împotriva Tirului vremii sale aşa cum stătea în vechea ei slavă şi cultură. Civilizaţia aceea şi cetatea ei însoţitoare urmau să fie distruse. Orice construcţie modernă pe terenul acela nu ar fi fost o reînviere a culturii vechi şi deci nu e o încălcare a cuvântului profetului. În plus, expresia nu vei mai (ebr. lo’...’od) însemnează simplu durată, lungime a timpului nedefinită dar care urmează să fie derivată din context. Astfel Iosif a plâns pe gâtul tatălui său ’od (Geneza 46,29), tradus acolo prin multă vreme. Ideea perpetuităţii nedefinite deşi nu necesar în cuvântul ’od,poate fi dedusă din referirile mai departe la soarta Tirului (vezi comentariul la v. 21). Vezi de asemenea Isaia 13,20.
Ostroavele. Ebr. ’iyyim, însemnând ţinuturi de coastă ca şi insule.
Voievozii mării. Adică voievozii negustori, aceia care au căpătat avere şi putere prin negustorie, nu suverani efectiv (vezi Isaia 23,8). Surpriza şi durerea lor sunt descrise sub ilustraţia doliului oriental.
Locuit de cei ce străbat marea. Literal, locuit din mări. LXX zice simplu din mare.
Îngrozite. Fără îndoială pentru că negoţul Tirului ajutase la prosperitatea lor.
Voi ridica împotriva ta adâncul. Versetele 19-21 prezintă Tirul ca afundându-se în adânc. Toţi cei care au ieşit din viaţa aceasta sunt prezentaţi ca adunaţi acolo. Uneori, poetic, ca în Isaia 14, când soseşte un nou venit, locuitorii adâncului sunt prezentaţi ca ridicându-se pentru a ţine cuvântare sau a-i spune bun venit (vezi comentariul la Isaia 14,9-10). Toate acestea, în mod normal, sunt parte a ilustraţiei. Ezechiel foloseşte aceeaşi ilustraţie pentru Egipt (Ezechiel 32,18-32).
vii.
Să nu te mai scoli. LXX traduce nu vei sta. Originalul ebraic a fost înţeles ca însemnând că, atunci când mândrul Tir, care acum se bucură de nenorocirea lui Iuda, va fi pus la un loc cu cei morţi, Dumnezeu va statornici pe poporul Său.
Nu vei mai fi. Literal nimic din tine.
Nu te vor mai găsi niciodată. Aici cuvântul ebraic ’od (vezi comentariul la v. 14) este legat cu cuvântul le’olam , însemnând literal pentru o vreme. Lungimea lui ’olam trebuie şi ea să fie determinată de contextul lui (vezi comentariul la Exod 21,6). Combinaţia lui ’od şi a lui le’olam pare să scoată în evidenţă durata. Cuvintele lui pot fi aşa fel interpretate încât să însemneze că vechea cultură şi civilizaţie a Tirului vor dispărea şi nu vor mai fi. Niciodată vechiul imperiu nu urma să mai renască.
COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 7 PK 514