1 Domnul a vorbit lui Moise și a zis:
2 „În ziua întâi a lunii întâi, să întinzi locașul Cortului întâlnirii.

În ziua întâi. Adică, prima a lunii Abib, sau Nisan, care era aproximativ pe la sfârşitul lui martie, sau începutul lui aprilie. De ce fel de lucrare mai bună putea ei să se apuce în prima zi a noului an, decât de ridicarea acestui locaş de închinare?


3 Să pui în el chivotul mărturiei, și înaintea chivotului să atârni perdeaua dinăuntru.

Să pui în el chivotul. Chivotul mărturiei era cel mai important obiect dintre toate obiectele Cortului Întâlnirii, era chiar inima sanctuarului, temelia legământului (Deuteronom 4,12.13), locul prezenţei lui Dumnezeu în mijlocul poporului Său (Exod 25,8.21.22). De aceea, el a fost dus primul în Cortul Întâlnirii. Cele două table de piatră erau deja în el (v.20, 21).


4 Apoi să aduci masa și să pui pe ea cele rânduite. După aceea, să aduci sfeșnicul și să-i așezi candelele.
5 Altarul de aur pentru tămâie să-l așezi înaintea chivotului mărturiei și să atârni perdeaua la ușa Cortului.

Înaintea chivotului. Nu în locul Prea Sfânt, ci în faţa perdelei în partea opusă chivotului totuşi în locul sfânt (v.26). Perdeaua. Adică, perdeaua din faţă, sau capătul de răsărit al Cortului Întâlnirii (cap.26,36.37).


6 Să așezi altarul pentru arderile de tot înaintea ușii locașului Cortului întâlnirii.
7 Ligheanul să-l așezi între Cortul întâlnirii și altar și să pui apă în el.
8 Să așezi curtea de jur împrejur și să pui perdeaua la poarta curții.
9 Să iei untdelemnul pentru ungere, să ungi cu el Cortul și tot ce cuprinde el și să-l sfințești, cu toate uneltele lui; și va fi sfânt.
10 Să ungi altarul pentru arderile de tot și toate uneltele lui și să sfințești altarul; și altarul va fi preasfânt.

Altarul va fi prea sfânt. Nu pentru că el era mai sfânt decât celelalte obiecte ale Cortului Întâlnirii, deoarece despre toate se spune că sunt prea sfinte (cap. 30,29). El era arătat aşa spre a imprima continuu în mintea poporului poporul natura lui sacră, deoarece venea mai mult în contact cu el, decât cu sanctuarul şi cuprinsul lui.


11 Să ungi ligheanul cu piciorul lui și să-l sfințești.
12 Apoi să aduci pe Aaron și pe fiii lui la ușa Cortului întâlnirii și să-i speli cu apă.
13 Să îmbraci pe Aaron cu veșmintele sfinte, să-l ungi și să-l sfințești, ca să-Mi facă slujba de preot.
14 Să chemi și pe fiii lui, să-i îmbraci cu tunicile
15 și să-i ungi cum ai uns pe tatăl lor, ca să-Mi facă slujba de preoți. În puterea acestei ungeri, ei vor avea pururi dreptul preoției printre urmașii lor.”

Să-i ungi. Se pare că este o deosebire între ungerea marelui preot şi ungerea preoţilor de rând. Untdelemnul era turnat mai întâi asupra capului lui Aaron şi, după aceea, era stropit pe el şi pe îmbrăcămintea lui, dar se pare că asupra preoţilor de rând el era doar stropit, nu turnat pe cap (Levitic 8,12.30; Psalmi 133,2). Din cauza acestei ungeri speciale, la marele preot adesea se face referire ca la preotul care a primit ungerea (Levitic 4,5.16; 16,32).


16 Moise a făcut întocmai cum îi poruncise Domnul; așa a făcut.
17 În ziua întâi a lunii întâi a anului al doilea, Cortul era așezat.

Anului al doilea. În socoteală intrând şi al doilea, socotind anul în care au ieşit din Egipt ca fiind primul. Aniversarea Exodului a avut loc două săptămâni mai târziu, în data de 15 a primei luni. În ziua întâi. Versetele 17 la 33 raportează despre adevărata ridicare a cortului. Fiind

portabil de felul lui, aceasta se putea face uşor într-o singură zi.


18 Moise a așezat Cortul; i-a pus picioarele, a așezat scândurile și verigile și a ridicat stâlpii.

I-a pus picioarele. Deoarece picioarele sau suporturile erau aşezate orizontal pe pământ, cuvântul întărit (engleză) trebuie să fie redat prin pus sau aşezat. Stâlpii susţineau perdeaua dinlăuntru, precum şi perdelele dinspre capătul de răsărit, sau de la intrarea sanctuarului (cap. 26,31.32.36.37).


19 A întins învelitoarea care slujea de acoperiș deasupra Cortului, și pe deasupra a pus învelitoarea acoperișului Cortului, cum poruncise lui Moise, Domnul.

Învelitoarea deasupra cortului. Aici este clară deosebirea dintre învelitoare, cort şi acoperiş. Învelitoarea era acoperitoarea de păr de capră şi scheletul de lemn care o ţinea. Deasupra acesteia era învelitoarea din piei de berbece şi piei de viţel de mare (26,14).


20 Apoi a luat mărturia și a pus-o în chivot; a pus drugii la chivot și a așezat capacul ispășirii deasupra chivotului.
21 A adus chivotul în Cort; a atârnat perdeaua despărțitoare înaintea lui și a acoperit astfel chivotul mărturiei, cum poruncise lui Moise, Domnul.
22 A așezat masa în Cortul întâlnirii, în partea de miazănoapte a Cortului, dincoace de perdeaua dinăuntru;
23 și a pus pe ea pâinile, înaintea Domnului, cum poruncise lui Moise, Domnul.
24 Apoi a așezat sfeșnicul în Cortul întâlnirii, în fața mesei, în partea de miazăzi a Cortului;
25 și i-a așezat candelele, înaintea Domnului, cum poruncise lui Moise, Domnul.

I-a aşezat candelele. Moise, ca reprezentant al Marelui Preot, Hristos (Evrei 4,15; 8,1.2), a făcut el însuşi inaugurarea sanctuarului. Nu numai că a aprins candelele şi a ars tămâie mirositoare, dar a adus pe altarul arderilor de tot prima jertfă de seară, arderea de tot şi jertfa de mâncare (Exod 29,38-41; 40,29).


26 Apoi a așezat altarul de aur în Cortul întâlnirii în fața perdelei dinăuntru;
27 a ars pe el tămâie mirositoare, cum poruncise lui Moise, Domnul.
28 A așezat perdeaua la ușa Cortului.
29 A așezat altarul pentru arderile de tot la ușa locașului Cortului întâlnirii; și a adus pe el arderea de tot și jertfa de mâncare, cum poruncise lui Moise, Domnul.
30 A așezat ligheanul între Cortul întâlnirii și altar și a pus în el apă pentru spălat.

A aşezat ligheanul. Versetele 31 şi 32 sunt puse parantetic spre a explica scopul ligheanului cu privire la care până acum nu se dăduse nici o explicaţie.


31 Moise, Aaron și fiii lui și-au spălat mâinile și picioarele în el;
32 când intrau în Cortul întâlnirii și se apropiau de altar, se spălau, cum poruncise lui Moise, Domnul.
33 Apoi a ridicat curtea împrejurul Cortului și altarului și a pus perdeaua la poarta curții. Astfel a isprăvit Moise lucrarea.

A isprăvit Moise. Schiţarea Cortului Întâlnirii a fost terminată înainte de ridicarea lui. După ce Evanghelia este propovăduită în toată lumea, atunci vor fi adunaţi aleşii (Matei 24,14.31). Atunci fiecare piatră vie (1 Regi 6,7; 1 Petru 2,4.5), care fusese dimensionată şi finisată după asemănarea divină, îşi va ocupa locul în Templul lui Dumnezeu (Apocalipsa 3,12). Acum clădim caractere care într-o zi vor deveni parte din acel locaş veşnic (Matei 6,19-21; 7,24-29). O dată ce lucrările pregătitoare în legătură cu Împărăţia lui Dumnezeu vor fi terminate conform planului, nu va fi pierdut nici un timp spre a fi aşezat în slavă deplină. Atunci se va arăta Hristos şi împreună cu El se va arăta şi poporul Lui (Coloseni 3,14).

Întocmai ca ridicarea Cortului Întâlnirii, pregătit să fie locaş pentru Domnul, tot aşa proslăvirea bisericii va deschide calea pentru cortul lui Dumnezeu cu oamenii (Apocalipsa 21,3). După cum poporul a participat cu Moise la construirea sanctuarului pământesc, tot aşa Hristos ne invită să fim conlucrători cu El în clădirea bisericii Sale (1 Corinteni 3,9; 2 Corinteni 5,19-21; 6,1). Când Cortul Întâlnirii a fost ridicat, nu-i lipsea nimic ca să fie perfect. Tot aşa va fi în cele din urmă, când biserica va fi proslăvită (Efeseni 5,27).


34 Atunci norul a acoperit Cortul întâlnirii, și slava Domnului a umplut Cortul.

Norul. Literal norul. Acest nor a călăuzit pe Israel de la Sucot înainte (cap. 13,20–22; 14,19.20.24; 19,9; 24,15-18). Câtva timp el a fost prezent, în mod temporar, la Cortul Întâlnirii (cap. 33,7-10), dar acum a acoperit Cortul Întâlnirii, în timp ce slava Domnului a umplut cortul.

Slava Domnului. Cu câtă nerăbdare trebuie să se fi adunat poporul spre a privi la construcţia sacră. În timp ce ei priveau cu satisfacţie respectuoasă, stâlpul de nor plutea maiestos deasupra sanctuarului, acoperindu-l. În felul acesta, Dumnezeu a arătat aprobarea pentru tot ce se făcuse. Domnul primise casa care fusese pregătită pentru El şi a intrat în ea. Cu adâncă emoţie, poporul a văzut semnul că lucrarea mâinilor lor fusese acceptată (PP 349, 350). Acum au înţeles că Însuşi Dumnezeu avea să locuiască în mijlocul lor şi să călătorească împreună cu ei (Numeri 9,15-23).

Cartea Exodului potrivit se încheie cu o sublimă manifestare a slavei şi puterii lui Dumnezeu. Ea se încheie aşa cum se va încheia şi istoria acestei lumi, cu coborârea în slavă a Domnului spre a locui în mijlocul oamenilor (Apocalipsa 21,3; 22,5).Comentariile lui Ellen G. White

12-16 PP 359

17 PP 374

20 PP 349

21 CW 172

30 2T 611

34 PP 349, 359; 6T 468

34,35 MH 437; SR 156

36,37 PP 376

36-38 SR 156


35 Moise nu putea să intre în Cortul întâlnirii, pentru că norul stătea deasupra lui, și slava Domnului umplea Cortul.
36 Cât au ținut călătoriile lor, copiii lui Israel porneau numai când se ridica norul deasupra Cortului.
37 Și când nu se ridica norul, nu porneau, până ce nu se ridica.
38 Norul Domnului era deasupra Cortului ziua; iar noaptea, era un foc înaintea întregii case a lui Israel, în timpul tuturor călătoriilor lor.