1 Cu materiile vopsite în albastru, în purpuriu și în cărămiziu, au făcut veșmintele preoților pentru slujba Sfântului Locaș și au făcut veșminte sfinte lui Aaron, cum poruncise lui Moise, Domnul.

În albastru. Îmbrăcămintea preoţească a fost făcută după instrucţiunile raportate în cap. 28.


2 Au făcut efodul de aur, de fir albastru, purpuriu și cărămiziu și de in subțire răsucit.
3 Au întins niște plăci de aur și le-au tăiat în fire subțiri, pe care le-au țesut în materiile vopsite în albastru, în purpuriu și în cărămiziu și în in subțire; era lucrat cu măiestrie.

Au întins plăci de aur. Aici este explicată pentru prima dată metoda prin care era pregătit firul de aur pentru broderie.


4 I-au făcut niște umerari care se împreunau cu el, așa că la cele două capete ale lui, efodul era legat cu ei.
5 Brâul era de aceeași lucrătură ca efodul și prins de el; era de aur, de fir albastru, purpuriu și cărămiziu și de in subțire răsucit, cum poruncise lui Moise, Domnul.
6 Au pregătit pietrele de onix, le-au prins în legături de aur și au săpat pe ele numele fiilor lui Israel, cum se sapă pecețile.
7 Le-au pus pe umerarii efodului, ca pietre de aducere aminte pentru fiii lui Israel, cum poruncise lui Moise, Domnul.
8 Au făcut apoi pieptarul, lucrat cu măiestrie, din aceeași lucrătură ca efodul: de aur, de fir albastru, purpuriu și cărămiziu și de in subțire răsucit.
9 Era în patru colțuri. Pieptarul l-au făcut îndoit; lungimea lui era de o palmă, și lățimea de o palmă; era îndoit.
10 Au pus în el patru șiruri de pietre; în șirul întâi era: un sardonix, un topaz și un smarald;
11 în al doilea șir: un rubin, un safir și un diamant;
12 în al treilea șir: un opal, un agat și un ametist;
13 iar în al patrulea șir: un crisolit, un onix și un jasp. Pietrele acestea erau legate în ferecăturile lor de aur.
14 Erau douăsprezece, după numele fiilor lui Israel; erau săpate ca niște peceți, fiecare cu numele uneia din cele douăsprezece seminții.
15 Pe pieptar au făcut apoi niște lănțișoare de aur curat, împletite ca niște sfori.
16 Au făcut două ferecături de aur și două verigi de aur, și au pus cele două verigi la cele două capete ale pieptarului.
17 Apoi cele două lănțișoare împletite, de aur, le-au vârât în cele două verigi de la cele două capete ale pieptarului;
18 iar celelalte două capete ale celor două lănțișoare le-au agățat de cele două ferecături și le-au pus pe umerarii efodului în partea dinainte.
19 Au mai făcut două verigi de aur, pe care le-au pus la cele două capete de jos ale pieptarului, pe marginea dinăuntru dinspre efod.
20 Apoi au făcut alte două verigi de aur, pe care le-au pus la cei doi umerari ai efodului, jos, pe partea dinainte a lui, tocmai acolo unde se împreunează efodul cu umerarii, deasupra brâului efodului.
21 Au legat pieptarul cu verigile lui de verigile efodului cu o sfoară albastră, așa ca pieptarul să stea țeapăn deasupra brâului efodului și să nu se poată mișca de pe efod, cum poruncise lui Moise, Domnul.
22 Au făcut mantia de sub efod, țesută toată cu meșteșug din materie albastră.
23 La mijlocul mantiei, sus, era o gură ca gura unei platoșe; gura aceasta era tivită de jur împrejur, ca să nu se rupă.
24 Pe marginea mantiei au făcut niște rodii de culoare albastră, purpurie și cărămizie, din fir răsucit;
25 au făcut și niște clopoței de aur curat, și clopoțeii i-au pus între rodii, de jur împrejurul mantiei:
26 venea un clopoțel și o rodie, un clopoțel și o rodie pe toată marginea dimprejurul mantiei, pentru slujbă, cum poruncise lui Moise, Domnul.
27 Au făcut și tunicile de in subțire țesute cu măiestre, pentru Aaron și fiii lui;
28 mitra de in subțire și scufiile de in subțire care slujeau ca podoabă; izmenele de in subțire răsucit;
29 brâul de in subțire răsucit, lucrat la gherghef și de culoare albastră, purpurie și cărămizie, cum poruncise lui Moise, Domnul.
30 Au făcut apoi și placa de aur curat, cununa împărătească sfântă, și au săpat pe ea, cum se sapă pe o pecete: „Sfânt Domnului”.
31 Au legat-o de mitră, sus, cu o sfoară albastră, cum poruncise lui Moise Domnul.
32 Astfel au fost isprăvite toate lucrările locașului Cortului întâlnirii. Copiii lui Israel au făcut tot ce poruncise lui Moise, Domnul: așa au făcut.

Toate lucrările. Deoarece izraeliţii nu ajunseseră la muntele Sinai până în luna a treia (cap. 19,1), şi Moise fusese cu Dumnezeu aproape trei luni (cap.24,18; 34,28), construirea Cortului Întâlnirii a început aproximativ în luna a şasea, sau a şaptea şi a fost terminată înainte de încheierea anului (cap. 40,2; PP 349). Deci, pentru construire s-au folosit şase luni. Rapiditatea cu care a fost făcută lucrarea dă dovadă de silinţă consacrată, dibăcie, iscusinţă, conlucrare frăţească din partea tuturor celor care au luat parte la proiect şi binecuvântarea lui Dumnezeu care însoţea eforturile lor.


33 Au adus locașul la Moise: Cortul și toate uneltele lui, copcile, scândurile, drugii, stâlpii și picioarele lui;
34 învelitoarea de piei de berbec vopsite în roșu, învelitoarea de piei de vițel de mare și perdeaua de despărțire;
35 chivotul mărturiei și drugii lui, și capacul ispășirii;
36 masa cu toate uneltele ei și pâinile pentru punerea înaintea Domnului;
37 sfeșnicul de aur curat, candelele lui așezate în rând și toate uneltele lui, și untdelemnul pentru sfeșnic;
38 altarul de aur, untdelemnul pentru ungere și tămâia mirositoare, și perdeaua de la ușa Cortului;
39 altarul de aramă, grătarul lui de aramă, drugii lui și toate uneltele lui; ligheanul cu piciorul lui;
40 pânzele curții, stâlpii ei și picioarele lor, perdeaua de la poarta curții, funiile ei, țărușii ei și toate uneltele pentru slujba locașului Cortului întâlnirii;
41 veșmintele pentru slujbă, pentru făcut slujba în Locul Sfânt, veșmintele sfinte pentru preotul Aaron și veșmintele fiilor lui pentru slujbele preoțești.
42 Copiii lui Israel au făcut toate aceste lucrări după toate poruncile pe care le dăduse lui Moise, Domnul.
43 Moise a cercetat toate lucrările; și iată, le făcuseră cum poruncise Domnul, așa le făcuseră. Și Moise i-a binecuvântat.

Moise a cercetat. La încheierea lucrării de Creaţiune Dumnezeu s-a uitat la toată lucrarea mâinilor Lui. Aflându-le foarte bune, El a rostit o binecuvântare asupra lor (Geneza 1,22.28.31). Acum, omul terminase un sanctuar, unde Dumnezeu a făgăduit să locuiască (Exod 25,8). El a reprezentat lucrarea cea mai bună a omului şi a fost făcut cum poruncise Domnul (39,43). Drept urmare, Moise a binecuvântat poporul pentru munca făcută din iubire şi consacrare.

Comentariile lui Ellen G. White 43 PP 349