Fiii lui Levi. Capitolul 6 se ocupă de seminţia lui Levi, de descendenţii şi cetăţile ei. Versetele 3-15 prezintă descendenţa lui Aaron prin Eleazar la Iehoţadac şi captivitatea babiloniană. Începând cu Eleazar, sunt date 22 de nume pentru o perioadă care cuprinde peste 800 de ani.
Eleazar. Eleazar a fost numai unul din fiii lui Aaron, dar aici este dată descendenţa lui. Au mai fost persoane de rang preoţesc înalt şi în descendenţa lui Itamar (vezi cap. 24,1-6).
Uzi a născut pe Zerahia. Acesta a fost probabil aproape de timpul lui Eli. Descendenţa lui Eli este următoarea: Eli, Fineas, Abitub, Ahimelec, Abiatar (vezi 1 Samuel 14,3; 22,20; 1 Regi 2,26.27). Descendenţii lui Eleazar prin Uzi şi Zerahia slujeau fără îndoială ca preoţi în aceeaşi perioadă cu cei din descendenţa lui Itamar-Eli. În 1 Cronici 24,3, Ahimelec din linia lui Eli este numit descendent al lui Itamar. Vezi mai mult la 2 Samuel 8,17.
Ahitub a născut pe Ţadoc. Ţadoc i s-a alăturat lui Abiatar ca mare-preot sub David (vezi la 2 Samuel 8,17; 15,24).
Azaria. Compară cu 1 Regi 4,2. Numele Azaria apare de trei ori în lista prezentă (1 Cronici 6,9.10.13). Un preot cu numele Azaria s-a împotrivit lui Ozia (2 Cronici 26,17.18 ) şi un alt Azaria a fost preot pe vremea lui Ezechia (2 Cronici 31,10).
Amaria. Probabil marele preot în funcţie pe vremea lui Iosafat (2 Cronici 19,11).
Ahitub a născut pe Ţadoc. Nu se ştie exact perioada când bărbaţii aceştia au deţinut slujbe preoţeşti. A fost probabil pe vremea când trăia Iehoiada, care l-a făcut rege pe Ioas (2 Cronici 23). Faptul că Iehoiada nu este amintit în genealogia prezentă este dovada că în această listă nu apar numele tuturor preoţilor. După aproximativ un secol, a existat un alt preot, probabil mare preot, al cărui nume nu este trecut pe lista prezentă, preotul Urie de pe vremea lui Ahaz (2 Regi 16,10-16).
Hilchia. Probabil Hilchia care a găsit cartea legii în timpul lui Iosia (2 Regi 22,8).
Seraia. Marele preot de pe vremea când a căzut Ierusalimul (2 Regi 25,18-21; Ieremia 52,24).
Iehoţadac a plecat şi el... în robie. El trebuie să fi fost foarte tânăr pe vremea aceea (586 î.Hr.), deoarece fiul lui (dacă nu cumva este vorba de un nepot sau de un alt descendent, vezi la cap. 2,7), Iosua a fost mare preot (Ezra 3,2) pe vremea reîntoarcerii exilaţilor, în cursul domniei lui Cir (553-530 î.Hr.) şi până cel târziu în anul al doilea al lui Darius (520/519 î.Hr.), când a fost declanşată lucrarea de terminare a rezidirii templului (Hagai 1,1.14).
Fiii lui Levi. După ce dă o listă a marilor preoţi de la Levi la Iehoţadac (v. 1-15), cronicarul se întoarce la fiii lui Levi, pentru a da un raport despre diferite ramuri ale casei lui Levi.
Familiile. Adică neamurile.
Din Gherşom. Versetele 20 şi 21 prezintă şapte generaţii succesive ale gherşomiţilor. Genealogia aceasta nu apare în Pentateuc.
Fiii lui Chehat. Compară această listă a descendenţilor lui Chehat (v. 22-28) cu aceea a strămoşilor lui Heman cântăreţul (v. 33-38; vezi la v. 33).
Samuel. Lista chehatiţilor se încheie cu menţionarea lui Samuel şi a fiilor lui.
Vaşni. Evrei. washni. Probabil de tradus "şi al doilea". Primul născut era Ioel (vezi la 1 Samuel 8,2).
Pe care i-a pus David. Versetele 31 şi 32 sunt un preludiu la genealogiile lui Heman, Asaf şi Etan, care erau conducători ai corului lui David.
Cortul întâlnirii. După intrarea în Canaan, cortul pe care-l făcuse Moise a fost aşezat la Silo şi se afla acolo şi în zilele lui Eli (Iosua 18,1; Judecători 18,31; 1 Samuel 1,3). Mai târziu a fost mutat la Nob, după este evident din prezenţa acolo a pâinii pentru punerea înainte (1 Samuel 21,1.4.6 ). Pe vremea lui David, chiar şi după ce chivotul a fost dus la Ierusalim (1 Cronici 13,5-14; 15,1-16,6), cortul întâlnirii şi altarul arderilor de tot se aflau încă la Gabaon (1 Cronici 21,29). Cortul întâlnirii pare să fi rămas acolo până pe timpul domniei lui Solomon (2 Cronici 1,3), care l-a mutat în cele din urmă în noul templu (2 Cronici 5,5).
Întrucât v. 31 menţionează chivotul, nu este prea clar dacă v. 32 se referă la cortul întâlnirii original (de la Gabaon) sau la cortul ridicat pentru a adăposti chivotul de la Ierusalim (vezi PP 708).
Dintre fiii chehatiţilor: Heman. Versetele 33-38 îi prezintă pe strămoşii lui Heman, un chehatit, unul dintre cântăreţii cortului în zilele lui David, şi spiţa lui de neam e asemănătoare cu cea din v. 22-28. Există deosebiri între cele două liste. Sunt prezentate în listă douăzeci şi una de generaţii de la Levi până la acest contemporan al lui David, pe o perioadă de aproape 650 de ani. Rut 4,18-22 prezintă o listă de zece generaţii din genealogia lui Iuda de la Iuda la David (vezi la Matei 1,3-6). Nu toate tabelele genealogice dau fiecare inel de legătură (vezi la cap. 2,7).
Asaf. Versetele 39-43 trasează genealogia lui Asaf înapoi până la Gherşom, fiul lui Levi, prin 13 nume. Totuşi, v. 21 şi 21 prezintă lista a doar 7 nume pentru perioada aceasta. Faptul că nume precum Zerah, Zima şi Iahat apar în ambele liste şi în aceeaşi succesiune arată că ambele liste cuprind aceeaşi genealogie, prima furnizând totuşi o formă prescurtată.
La dreapta sa. Adică asafiţii stăteau la dreapta hemaniţilor.
Fiii lui Merari. Versetele 44-47 redau strămoşii lui Etan meraritul.
Fraţii lor. Adică leviţii care nu erau cântăreţi.
Aaron şi fiii săi. Ca introducere la secţiunea următoare, care se ocupă de cetăţile levitice, apare o recapitulare parţială a liniei preoţeşti, care se termină cu Ahimaaţ de pe vremea lui David şi a lui Solomon (v. 50-53; cf. v. 4-8).
Locuinţele. Compară cu Iosua 21,5-39.
Locurile lui de păşunat. [Suburbiile, KJV; împrejurimile, trd. Niţ.]. Adică păşunile înconjurătoare (vezi la Numeri 35,2; Iosua 14,4).
Hilen. Numit Holon în Iosua 21,15.
Treisprezece cetăţi. Sunt date numai 11 cetăţi. Cele două care nu se regăsesc pe listă sunt Iuta şi Gabaon (vezi Iosua 21,16.17).
Jumătatea seminţiei. Versetul acesta este probabil o formă incompletă a pasajului paralel din Iosua 21,5.
Cetăţile. Adică cetăţile enumerate în v. 61-64 (vezi Iosua 21,4-8).
Celelalte. [Restul, KJV]. Compară cu Iosua 21,20. Versetele 66-81 denumesc cetăţile al căror număr a fost dat în v. 61-64. Compară cu Iosua 21,20-39. Multe deosebiri apar în privinţa numelor cetăţilor din cele două liste. Trecuseră vreo nouă secole între scrierea cărţii lui Iosua şi a Cronicilor, iar în răstimpul acesta avuseseră loc multe schimbări de nume locale.
Cetatea de scăpare. Numai Sihem era cetate de scăpare. Cu privire la cetăţile de scăpare, vezi la Numeri 35,6 ; Deuteronom 19,2.3.
Aialon. Iosua 21,23 ,24 înregistrează Aialonul ca o contribuţie a lui Daniel, împreună cu Elteche, Ghibeon şi Gat-Rimon.
Fiilor lui Gherşom. Versetele 71-76 prezintă lista cetăţilor gherşomiţilor. Compară cu Iosua 21,27-33. Aştarot. Este evident că cetatea fusese un centru al cultului Astarteei.
Merari. Versetele 77-81 prezintă lista cetăţilor merariţilor. Compară cu Iosua 21,34-39.
Rimono. Compară cu Iosua 21,34.35.
În faţa Ierihonului. Aceste date geografice nu se regăsesc în Iosua 21,36, care menţionează doar că cetăţile erau din seminţia lui Ruben.
Ramot. Una dintre cetăţile de scăpare (vezi la Iosua 20,8).
Hesbonul. O cetate de dincolo de Iordan faţă de Ierihon, în apropiere de muntele Nebo şi Medeba.