Uşierilor. Capitolul 26 se ocupă de cele 24 de serii de uşieri sau păzitori (v. 1-19), de supraveghetorii vistieriilor sanctuarului (v. 20-28) şi de dregătorii însărcinaţi cu "treburile de afară, ca dregători şi judecători în Israel" (v. 29-32).
Asaf. Acesta nu e Asaf din cap. 25,2, care era un gherşomit (cap. 6,39-43). Coreiţii, descendenţi ai lui Core, erau leviţi gherşomiţi (Exod 6,18.21; Numeri 36,1).
Obed-Edom. Unul dintre păzitorii chivotului, când acesta a fost adus prima dată la Ierusalim (capitolele 15,24; 16,38). E posibil, deşi nedemonstrat, ca el să fi fost "Obed-Edom din Gat", în a cărui casă a depozitat David chivotul pentru un timp, după moartea lui Uza (cap. 13,13.14).
Căci Dumnezeu îl binecuvântase. Dacă, aşa cum consideră unii, acest Obed-Edom era cel "din Gat" (vezi la v. 4), atunci cuvintele acestea fac aluzie la faptul că "Domnul a binecuvântat casa lui Obed-Edom şi tot ce era al lui" (cap. 13,14). Numele fiilor lui par să constituie dovezi ale recunoştinţei lui faţă de favoarea divină. Sunt sugerate următoarele înţelesuri, deşi nu putem fi siguri în toate cazurile de simbolul sau nuanţa noţiunii: Şemaia: "Iehova a ascultat"; Iozabad: "Iehova a dat"; Ioah: "Iehova e frate"; Sacar: "răsplată"; Netaneel: "Dumnezeu a dat"; Amiel: "Dumnezeu e rudă"; Isahar: "există recompensă" sau poate "un om al recompensei"; Peultai: "răsplata lui Iehova".
Oameni viteji. Sau "oameni capabili".
Putere. Sau "de destoinicie" sau "de valoare".
Pus căpetenie de tatăl său. Adică l-a făcut "cel mai mare" între fraţii săi, cu dreptul de a exercita autoritate asupra lor. Acesta era pe lângă drepturile care însoţeau în mod obişnuit dreptul de întâi născut (vezi The Biblical Archaeologist, vol. III, nr. 1, p. 9, 10).
Au tras la sorţi. Compară cu cap. 25,8.
Mici şi mari. Posturile de uşieri au fost distribuite în familii diverse, fără să se ţină seama de vârstă.
Sorţul ... pentru partea de răsărit. Aceasta, prima poartă amintită, era poarta de onoare, deoarece sanctuarul era orientat spre răsărit.
Casa magaziilor. [Casa Asupim, KJV]. Literal, "casa adunărilor" sau "casa depozitelor". Sorţul acesta de supraveghetor al depozitului sau al vistieriei a căzut lui Obed-Edom şi fiilor lui.
Uşa Şalechet. Care înseamnă probabil "uşa eliminării", adică "uşa gunoaielor". S-a socotit că este uşa prin care se scoteau deşeurile din templu (vezi Neemia 3,13).
Drumul care suia sus. Probabil drumul care urca din valea Tiropoeon către poarta de vest a Templului.
Patru la magazii, câte două în două locuri deosebite. [Către Asupim două şi două, KJV]. Aceasta ar putea însemna că erau două gărzi de fiecare parte a porţii care ducea la magazii (vezi la
v. 15).
Mahala. [Parbar, KJV, trd. Niţ.; clădirea, trd. G. Galaction]. Sensul acestui cuvânt nu e sigur. Unii consideră că e un nume persan care înseamnă "casă de vară" sau "o clădire" în aer liber. Pare să indice o formă oarecare de construcţie pe partea vest a Templului. Acelaşi cuvânt la plural, parwarim, apare la 2 Regi 23,11 (tradus "mahala"), unde probabil indică o construcţie la intrarea de est a Templului. Pe tot parcursul relatării se vorbeşte despre Templu ca şi când exista deja, deşi încă nu era clădit. Fără îndoială că David întocmise planul privind întregul Templu şi a mers atât de departe încât a lăsat instrucţiuni privind locul unde urmau să fie aşezaţi supraveghetorii uşilor, când Templul avea să fie înălţat. A rămas în seama lui Solomon să aducă la îndeplinire aceste instrucţiuni.
Cetele. Numărul total al uşierilor era de 24; 6 la est, 4 la nord, 8 la sud şi 6 la vest. Numărul total al gărzilor de serviciu era, fără îndoială, mult mai mare decât acesta, întrucât erau în total patru mii de "portari" sau supraveghetori ai porţilor (cap. 23,5). Cei 24 menţionaţi aici erau desigur supraveghetorii principali, care aveau în subordinea lor pe ceilalţi 4000.
Vistieriilor Casei. Acestea erau probabil veniturile şi rezervele regulate ale Sanctuarului şi cuprindeau contribuţii prescrise în mod legal şi date în mod regulat, împreună cu darurile speciale (vezi Exod 30,11-16, Levitic 27; Numeri 18,16; 1 Cronici 29,7.8).
Vistieriile lucrurilor sfinte. [Lucrurilor dedicate, KJV]. Aceste vistierii cuprindeau prăzi din război, care erau dedicate Domnului (v. 26.27).
Dintre Amramiţi. Această enumerare a celor patru mari neamuri sau grupuri de familii ale lui Chehat (vezi cap. 23,12-20) constituie un fel de titlu pentru restul capitolului, care se ocupă de amramiţi (v. 24-28), iţehariţi (v. 29) şi hebroniţi (v. 30-32).
Şebuel. Bărbatul acesta era supraveghetorul principal al vistieriilor Templului.
Fiul lui Gherşom. Un exemplu de "fiu" care înseamnă un descendent îndepărtat (vezi la cap. 2,7).
Fraţii săi. "Fraţii" lui Şebuel erau rudele lui din familia lui Eliezer, fiul lui Moise şi frate al lui Gherşom, şi anume Rehabia, Ieşaia, etc. Scopul versetului acestuia este de a arăta obârşia lui Şelomit (v. 26). Acest Şelomit nu trebuie să fie confundat cu Şelomit gherşomitul (cap. 23,9) sau iţeharitul (cap. 23,18; 24,22).
Se închinaseră. Compară cu 2 Samuel 8,11; 1 Cronici 18,11; 2 Cronici 5,1.
Pentru întreţinerea. Este evident că David luase măsuri nu numai pentru construirea Templului, ci şi pentru întreţinerea lui ulterioară.
Samuel, văzătorul. Atunci când a devenit judecător, Samuel a câştigat o mare biruinţă asupra filistenilor (1 Samuel 7,3-13), iar aici se face referire la prăzile luate atunci. Toate lucrurile închinate. [Oricine dedicase, KJV]. Cuvintele acestea arată că exista o practică generală de a consacra Domnului o parte din prăzile de război (vezi 2 Regi 12,8).
Treburile din afară. Aceste treburi din afară ale leviţilor constau din răspunderi "ca dregători şi judecători". Potrivit cu cap. 23,4, 6.000 de leviţi au fost puşi deoparte pentru aceste însărcinări. Încă de pe timpul lui Moise, preoţilor li se atribuiseră sarcini de judecători (Deuteronom 17,9-12; 19,17; 21,5).
O mie şapte sute. Compară cifra aceasta cu cei 2.750 de supraveghetori din partea de răsărit de Iordan (v. 32). Nu se menţionează de ce era nevoie de mai mulţi supraveghetori pentru cele două seminţii şi jumătate din Palestina răsăriteană decât pentru restul seminţiilor din Palestina apuseană.
Treburile Domnului. În mod evident cuprind activităţi precum colectarea zecimilor, a banilor de răscumpărare şi a darurilor de bunăvoie ale poporului. De asemenea, ar fi putut să cuprindă şi activitatea de învăţământ religios (vezi 2 Cronici 17,7-9).
Hebroniţi. Raportul se încheie cu hebroniţii, dar fără nici o menţionare a uzieliţilor (vezi v. 23). Al patruzecilea an. Compară cu cap. 29,27. Reglementările prezente au fost făcute cu puţin timp înainte de moartea lui David, după ce Solomon era deja pe scaunul de domnie (cap. 23,1). Iaezer în Galaad. La origine, o cetate merarită (Iosua 21,39), în timp ce hebroniţii erau chehatiţi (1 Cronici 6,2).
Toate treburile. Este vorba de treburile religioase legate de Templul şi chestiunile civile legate de administraţia civilă.