1 Capii de familie din clanul fiilor lui[[xr:1]] Galaad, fiul lui Machir, fiul lui Manase, din clanurile fiilor lui Iosif, s-au apropiat și au vorbit înaintea lui Moise și înaintea capilor de familie ai fiilor lui Israel.

Familiei lui Galaad. Aceşti oameni reprezentau cealaltă jumătate a seminţiei lui Manase, care nu se aşezase pe partea de est a Iordanului, în ţara Galaadului, dar care aveau să primească moştenirea lor în ţara Canaanului.

Au vorbit înaintea lui Moise. Aceasta a fost o întâlnire cu Moise într-o mare adunare (cap. 27,2).


2 Ei au zis: „DOMNUL[[xr:1]] i-a poruncit domnului meu să le dea fiilor lui Israel țara ca moștenire prin sorți. Tu, domnul meu[[xr:2]], ai primit de asemenea poruncă de la DOMNUL ca moștenirea fratelui nostru Țelofhad să le-o dai fetelor lui.

Prin sorţi. Vezi cap. 26,52-55.


3 Dar, dacă ele se vor mărita după unul din fiii altei seminții a fiilor lui Israel, moștenirea lor va fi ștearsă din moștenirea părinților noștri și va fi adăugată la moștenirea seminției din care vor face parte și, astfel, moștenirea care ne-a[[xr:1]] căzut nouă la sorți se va micșora.

Ştearsă din moştenirea părinţilor noştri. Aceasta a fost o intenţie de a preveni schimbul constant al hotarelor dintre seminţii, din cauza proprietăţilor femeilor care le trec copiilor lor prin soţi din altă seminţie.


4 Când va veni jubileul pentru fiii lui Israel, moștenirea lor se va adăuga la moștenirea seminției în care se vor mărita și din moștenirea seminției părinților noștri va fi scoasă moștenirea lor.”

Anul de veselie. Literal, un corn de berbece, pentru că într-un astfel de corn se sufla în a zecea zi a lunii a şaptea pentru a inaugura anul de veselie (vezi Levitic 25,10-15.28.30-33.40.50-54; Iosua 6,4-13).


5 Moise le-a poruncit fiilor lui Israel, din partea DOMNULUI, astfel: „Seminția fiilor lui Iosif are[[xr:1]] dreptate.
6 Iată ce poruncește DOMNUL cu privire la fetele lui Țelofhad: «Să se mărite după cine doresc, numai să se mărite[[xr:1]] într-un clan din seminția părinților lor.

Numai... într-o familie. Existau două limite. Femeile fără fraţi nu trebuiau să se mărite cu bărbaţi din alte seminţii, nici cu bărbaţi ai altei ramuri din aceeaşi seminţie. Aceste două precauţii aveau să păstreze familiile şi moştenirile atât de importante în economia israelită.


7 Moștenirea fiilor lui Israel să nu treacă de la o seminție la alta, ci fiecare din fiii lui Israel să se țină[[xr:1]] lipit de moștenirea seminției părinților lui.
8 Și orice fată[[xr:1]] care are o moștenire în semințiile fiilor lui Israel să se mărite după cineva dintr-un clan din seminția tatălui ei, pentru ca fiecare din fiii lui Israel să-și păstreze moștenirea părinților săi.
9 Moștenirea să nu treacă de la o seminție la alta, ci semințiile fiilor lui Israel să se țină fiecare de moștenirea sa.»”
10 Fetele lui Țelofhad au făcut întocmai după porunca pe care i-o dăduse lui Moise DOMNUL.
11 Mahla[[xr:1]], Tirța, Hogla, Milca și Noa, fetele lui Țelofhad, s-au măritat după fiii unchilor lor;

Fiii unchilor lor. Adică verişorii lor, fiii unchilor lor după tată (1 Cronici 23,22).


12 s-au măritat în clanurile fiilor lui Manase, fiul lui Iosif, și moștenirea lor a rămas în seminția și în clanul tatălui lor.
13 Acestea sunt poruncile și hotărârile pe care le-a dat DOMNUL prin Moise fiilor lui Israel în șesurile[[xr:1]] Moabului, pe malul Iordanului, în dreptul Ierihonului.

Acestea sunt poruncile. Această însemnare probabil că se referă la întreaga carte a Numerilor (vezi Levitic 27,34), cuprinzând mai ales preceptele ei de închinare (cap. 38 la 30) şi regulile ei civile (cap. 27,11; 35,29).

Comentariile lui Ellen G. White

7 PK 205