1 Vai de păstorii care nimicesc și împrăștie oile pășunii mele! spune DOMNUL.

Vai. În cap. 23 nu există nici o indicaţie cu privire la data acestei solii da vai. Totuşi, văzând că profeţia este aşezată între o solie dată înainte de ducerea în robie a lui Ioiachim (cap. 22,20-30) şi o solie care vine îndată după robia lui Ioiachim (cap. 24), nu este deloc neîntemeiat a presupune că cu privire la acest timp din ţara exilului, Ezechiel urma la fel să contrasteze pe păstorii mincinoşi cu cei adevăraţi (vezi Eze 34).

Păşunea Mea. O precisă amintire dată conducătorilor lui Iuda că Domnul este adevăratul Păstor al turmei Sale (vezi Psa 23; 79,13; 100,3; Ioan 10,11.15).


2 De aceea astfel spune DOMNUL Dumnezeul lui Israel împotriva păstorilor care pasc pe poporul meu: Voi ați împrăștiat oile turmei mele și le-ați alungat și nu le-ați cercetat; iată, eu voi cerceta asupra voastră răutatea facerilor voastre, spune DOMNUL.

Mi-aţi risipit oile. Această învinuire era adevărată atât literal cât şi spiritual. Ca urmare a neglijenţei, a tiraniei slăbiciunii şi a apostaziei conducătorilor israeliţi au fost împrăştiaţi în Egipt, Asiria, Babilon etc.

Vă voi pedepsi. Vezi la Psa 8,4; 59,5. Deoarece ca nişte credincioşi păstori nu se interesaseră de turmă cu scopul de a satisface nevoile oilor, Dumnezeu avea să pedepsească pe păstorii aceştia din pricina răutăţii faptelor lor.


3 Și voi aduna rămășița turmei mele din toate țările unde le-am alungat și le voi aduce din nou la staulele lor; și ei vor fi roditori și se vor înmulți.

Le voi aduce înapoi. Deşi o singură şi finală pedepsire avea să vină asupra păstorilor, sau conducătorilor, există o nădejde pentru rămăşiţa oilor. Profetul a adus lui Iuda aceste solii de nădejde chiar când oştirile asediatoare ajunseseră în faţa Ierusalimului (vezi PK 427), se poate că la data când Ioiachim a fost asediat în 597 în.Hr. (vezi la vers. 1).


4 Și voi pune păstori peste ei care îi vor paște; și nu se vor mai teme, nici nu se vor descuraja și niciunul nu va lipsi, spune DOMNUL.

Le vor paşte. Păstorii cei răi se păşteau numai pe ei înşişi, şi nu păşteau oile Mele (Eze 34,8). Dumnezeu avea de gând ca păstorii vremii de restatornicire să fie credincioşi numelui şi încredinţării lor şi să fie sub păstori credincioşi ai Arhipăstorului )1Pet 5,2-4).


5 Iată, vin zilele, spune DOMNUL, când îi voi ridica lui David un Lăstar al Dreptății și un Împărat va domni și va prospera și va face judecată și dreptate pe pământ.

Odraslă. Vezi la Isa 11,1; Zah 3,8; 6,12).

El va împărăţi. [Un rege va domni, KJV]. Sau El va domni ca un împărat, referindu-se la Odrasla, Hristos, care va conduce cu dreptate şi judecată împărăţia celor răscumpăraţi (vezi Isa 9,6.7; Dan 7,13.14; Apoc 11,15).


6 În zilele lui Iuda va fi salvat și Israel va locui în siguranță; și acesta este numele lui, prin care va fi numit: DOMNUL DREPTATEA NOASTRĂ.

Şi Israel. Făgăduinţa restatornicirii pentru cei care erau credincioşi a fost dată întregului popor, atât casei lui Iuda, cât şi casei lui Israel (vezi la cap. 3,18).

Domnul, Neprihănirea noastră. [Domnul, Dreptatea noastră, KJV]. Un titlu ce atrage atenţia asupra faptului că neprihănirea [dreptatea], vine numai prin Hristos (vezi Rom 1,16.17; 3,21-25; 8,1-4; 9,30-33).


7 De aceea, iată, vin zilele, spune DOMNUL, că nu vor mai spune: DOMNUL trăiește, care i-a scos pe copiii lui Israel din țara Egiptului,

Nu se va mai zice. În veacurile viitoare eliberarea lucrată în favoarea poporului lui Dumnezeu va întrece cu mult în faimă pe aceea lucrată pentru copiii lui Israel la data exodului (PK 427; vezi la Ier 16,14,15).


8 Ci: DOMNUL trăiește, care a scos și care a condus sămânța casei lui Israel din țara de la nord și din toate țările în care îi alungasem; și ei vor locui în propria lor țară.

Ţara de la miază noapte. Vezi la cap. 1,14.


9 Inima mea este frântă în mine din cauza profeților; toate oasele mele tremură; sunt ca un om beat și ca un om pe care vinul l-a învins, din cauza DOMNULUI și din cauza cuvintelor sfințeniei lui.

Asupra proorocilor. Expresia aceasta începe oarecum brusc o nouă parte a capitolului, în care este denunţată nelegiuirea proorocilor mincinoşi.


10 Pentru că țara este plină de adulteri, pentru că din cauza blestemelor țara jelește; locurile plăcute ale pustiei sunt uscate și alergarea lor este rea și forța lor nu este dreaptă.

Preacurvii. Atât literale, cu privire la viaţa desfrânată a acestor prooroci mincinoşi, cât şi

spirituale, cu referire la închinarea lor la alţi dumnezei (vezi la cap. 5,7).

Alergătura. Felul lor de viaţă.

Vitejia lor. [Puterea lor, KJV]. Literal, tăria lor, aceea cu care se făleau în locul dreptăţii.


11 Pentru că deopotrivă profetul și preotul sunt întinați; da, în casa mea am găsit stricăciunea lor, spune DOMNUL.

Stricaţi. [Profani, KJV]. Adică, neevlavioşi sau nereligioşi. [Nelegiuit, trd. Nitz.; Necredincioşi, trd. G.Gal.]. atât de nelegiuiţi ajunseseră aceşti preoţi şi aceşti profeţi, încât cutezaseră să-şi săvârşească nelegiuirile chiar în Templu, Casa Domnului (vezi Ier 7,8-11; 32,31-34; Eze 8,3-16).


12 Pentru aceea, calea lor va fi pentru ei precum căile alunecoase în întuneric; vor fi alungați și vor cădea pe ea, pentru că voi aduce răul asupra lor, chiar anul cercetării lor, spune DOMNUL.

În anul când îi voi pedepsi. [Cercetării lor, KJV; Anul pedepsei, trd. Nitz.; Anul răfuielii, trd. G.Gal.]. Adică al pedepsei (vezi la Psa 8,4; 59,5).


13 Și am văzut nebunie în profeții din Samaria; ei au profețit prin Baal și au rătăcit pe poporul meu Israel.

Nebunie. Ebr. tiphlah, necuviinţă, lucru neplăcut, fără gust. Ieremia se referă aici la răul din profeţii mincinoşi din regatul de nord al lui Israel spre a accentua osânda şi mai puternică ce dăinuia asupra celor din regatul de sud al lui Iuda din pricina stării lor de apostazie (vezi cap. 3,6-10)

Au proorocit pe Baal. Adică au dat învăţătură religioasă în numele lui Baal (1Rg 18,19; 22,6.7).


14 Am văzut de asemenea în profeții din Ierusalim un lucru groaznic, ei comit adulter și umblă în minciuni, ei întăresc de asemenea mâinile făcătorilor de rău, încât nimeni nu se întoarce de la stricăciunea lui; ei sunt cu toții pentru mine ca Sodoma și locuitorii lui ca Gomora.

Lucruri grozave. Încumetarea făţarnică a profeţilor mincinoşi care-i mâna să proorocească în Numele Domnului, în timp ce călcau poruncile Domnului era mai grozavă pentru Ieremia decât chiar închinarea făţişă la Baal. Datorită naturii însăşi a păcatului făţărniciei, mai multă nădejde este pentru un păcătos pe faţă decât pentru un făţarnici (vezi 5T 144).

Ca Sodoma. Atât de înrăiţi ajunseseră aceşti conducători spirituali încât, ca şi Isaia, Ieremia îi asemăna cu locuitorii cetăţilor câmpiei (vezi Isa 1,10).


15 De aceea astfel spune DOMNUL oștirilor referitor la profeți: Iată, îi voi hrăni cu pelin și îi voi face să bea apă cu fiere, pentru că de la profeții Ierusalimului pângărirea s-a răspândit în toată țara.

Ape otrăvite. [Fiere, KJV]. Vezi la cap. 8,14; 9,15.

Nelegiuirea. [Profanitatea, KJV]. Vezi la vers. 11.


16 Astfel spune DOMNUL oștirilor: Nu dați ascultare la cuvintele profeților care vă profețesc: ei vă fac deșerți; ei vorbesc o viziune a proprii lor inimi și nu din gura DOMNULUI.

Domnul oştirilor. Vezi la cap. 7,3.

Vă leagănă în închipuiri zadarnice. [Vă fac să fiţi de nimic, KJV; Vă ademenesc cu deşertăciune, trd. Nitz.]. Adică vă leagănă în nădejdi deşarte. Aceasta dă la iveală deosebirea dintre proorocii adevăraţi şi cei mincinoşi. Cei dintâi mustrau pe oameni pentru păcatele lor, rostind asupră-le judecata lui Dumnezeu dacă nu se pocăiau. Cei din urmă linişteau şi domoleau pe oameni pe oameni prin înşelătoarele asigurări de pace, care nu veneau din gura Domnului vezi la cap. 14,13).


17 Ei încă spun celor care mă disprețuiesc: DOMNUL a spus: Veți avea pace; și spun fiecăruia care umblă după închipuirea inimii lui: Niciun rău nu va veni asupra voastră.

Pace. Vezi la cap. 6,14.

Aplecările inimii. [Închipuirea, KJV]. Mai degrabă, încăpăţânarea (vezi cap. 6,17; 13,10; 18,12). Cele spuse de proorocii mincinoşi învârtoşau pe oameni în nelegiuirea lor în loc să-i îndrepte spre pocăinţă.


18 Fiindcă cine a stat la sfatul DOMNULUI și a priceput și a auzit cuvântul său? Cine a însemnat cuvântul său și l-a auzit?

Cine a fost de faţă la sfatul Domnului. Adică: la care dintre aceşti prooroci mincinoşi a fost dată de Dumnezei îngăduinţa să aibă parte la planurile şi scopurile Lui tainice? Vezi la Amos 3,7.


19 Iată, un vârtej de vânt al DOMNULUI a ieșit în furie, chiar un vârtej de vânt apăsător; acesta va cădea cu apăsare peste capul celor stricați.

Furtuna. [Veselie, KJV; Vifor, trd. G.Gal. Vârtej, trd. Nitz.]. O descriere grafică a furiei şi forţei mâniei lui Dumnezeu dezlănţuită asupra nelegiuiţilor.


20 Mânia DOMNULUI nu se va întoarce, până nu o va împlini și până nu vor fi împlinite gândurile inimii sale, în zilele de pe urmă voi veți lua aminte la aceasta cu înțelegere.

Nu se va potoli. [Nu se va întoarce, KJV, trd. Nitz.]. Deci mânia sau urgia lui Dumnezeu nu se va întoarce, nu se va potoli sau domoli până ce nu s-a împlinit planul lui Dumnezeu.

În cursul vremilor. [În zilele de pe urmă, KJV; În zilele de apoi, trd.Nitz.; La sfârşitul vremii, trd. G.Gal.]. După captivitate babiloniană poporul lui Dumnezeu va înţelege atunci că ea fusese pentru mustrarea şi disciplinarea lor (vezi Eze 14,22.23).


21 Eu nu am trimis pe acești profeți, totuși ei au alergat; eu nu le-am vorbit, totuși ei au profețit.

Totuşi ei au alergat. Aceşti prooroci mincinoşi erau ca nişte soli care se numiseră singuri, care fără să aştepte porunca împăratului, se năpusteau afară din curtea împărătească spre a da de ştire poporului în numele împăratului ceea ce ei nu fuseseră însărcinaţi să vestească (vezi 2Sa 18,22-29).


22 Dar dacă ar fi stat în sfatul meu și ar fi făcut pe poporul meu să asculte cuvintele mele, atunci ei i-ar fi întors de la calea lor rea și de la răutatea facerilor lor.

Sfatul Meu. Vezi la vers. 18. Adevăratul sol al lui Dumnezeu este cunoscut ca atare prin roadele lui bune (Mat 7,20.21).


23 Sunt eu un Dumnezeu de aproape, spune DOMNUL și nu un Dumnezeu de departe?

Dumnezeu de aproape. [Dumnezeu la îndemână, KJV; Dumnezeu care vede numai din apropiere, trd. G.Gal.]. În timp ce adevăraţii profeţi îşi îndeplineau lucrarea cu convingerea că Dumnezeu era aproape de ei în gând şi faptă (vezi Psa 73,23-26; 139,7-12), profeţii mincinoşi procedau ca şi cum Domnul ar fi fost departe, dezinteresat de planurile şi faptele oamenilor (vezi Psa 10,11; 73,19; 94,7).


24 Poate cineva să se ascundă în locuri tainice ca eu să nu îl văd? spune DOMNUL. Nu umplu eu cerul și pământul? spune DOMNUL.

Poate cineva să stea într-un loc ascuns? O avertizare referitoare la omniprezenţa lui Dumnezeu (vezi Psa 139).


25 Am auzit ce au spus profeții, care profețesc minciuni în numele meu, spunând: Am visat, am visat.

Am avut un vis. Obişnuita susţinere a profeţiilor mincinoşi. Repetarea expresiei este pentru accentuare.


26 Până când va fi aceasta în inima profeților care profețesc minciuni? Da, ei sunt profeți ai înșelăciunii propriii lor inimi;
27 Care gândesc să facă pe poporul meu să uite numele meu prin visurile lor pe care le spune fiecare om aproapelui său, precum părinții lor au uitat numele meu pentru numele lui Baal.

Din pricina lui Baal. [Pentru Baal, KJV]. Vezi la vers. 13.


28 Profetul care are un vis, să spună el un vis; și cel care are cuvântul meu, să vorbească el cuvântul meu cu credincioșie. Ce este pleava pentru grâu? spune DOMNUL.

Pentru ce să amesteci paiele cu grâul? [Ce e pleava? KJV; Ce au de-a face paiele cu grâul? trd. G.Gal.]. Domnul pune în contrast adevărata descoperire pe care El o dă oamenilor cu cea mincinoasă (vers. 32). Nu ar fi greu să se deosebească ce este paie de ce este grâu.


29 Nu este cuvântul meu ca un foc? spune DOMNUL; și ca un ciocan care sparge stânca în bucăți?

Un foc. Când este rostit cuvântul Domnului, el nimiceşte ce este rău, curăţă ce este bun şi mistuie ca pe paie cuvintele profeţilor mincinoşi (vezi Ier 5,14; 20,9; Psa 39,3; 1Cor 3,12.13). Ca un ciocan. O altă lămurită figură de stil (comp Mat 21,44; Evr 4,12).


30 De aceea, iată, eu sunt împotriva profeților, spune DOMNUL, care fură, fiecare de la aproapele său, cuvintele mele.

Îşi ascund unul altuia cuvintele Mele. [Fură cuvintele Mele, trd. Nitz.; Fură cuvintele Mele unii de la alţii, trd. G.Gal.]. Pronumele Mele arată că aceşti profeţi mincinoşi învăluiau soliile lor de împrumut în limbajul adevăraţilor profeţi pentru a asigura o mai mare amăgire.


31 Iată, spune DOMNUL, eu sunt împotriva profeților care își folosesc limba și spun: El spune.

Îl dau drept. [Zice, trd. Nitz; Grăieşte, trd. G.Gal.]. Ebr. ne’um, nu cuvânt ebraic obişnuit pentru vorbire ci un cuvânt care se referă special la o rostire dumnezeiască. Folosirea cuvântului ne’um de către profeţii mincinoşi accentuează neruşinarea pretenţiilor lor pline de înşelăciune.


32 Iată, spune DOMNUL, eu sunt împotriva celor care profețesc visuri false și care le spun și fac pe poporul meu să rătăcească prin minciunile lor și prin ușurința lor; totuși eu nu i-am trimis, nici nu le-am poruncit; de aceea ei nu vor fi de niciun folos acestui popor, spune DOMNUL.

Îndrăzneala lor. [Prin uşurătatea lor, KJV]. Literal, prin lăudăroşenia lor.!


33 Și când acest popor, sau un profet, sau un preot, te va întreba, spunând: Care este povara DOMNULUI? tu atunci să le spui: Ce povară? Eu chiar vă voi părăsi, spune DOMNUL.

Ameninţarea Domnului. [Povara, KJV; Sarcina lui Iehova, trd. Nitz,; Povara profeţiei Domnului, trd. G.Gal.]. Ebr. massa, o exprimare (vezi la Isa 13,1).

Care este această ameninţare? [Ce povară, KJV; Care este sarcina? Trd. Nitz.]. Evident profeţii mincinoşi întrebau cu îngâmfare ce rostire divină are Ieremia pentru eu. Repetarea întrebării descoperă un sentiment de ironie. LXX şi Vulgata zic: Voi sunteţi povara, adică, solia este despre voi şi pentru voi.


34 Și cât despre profetul și preotul și poporul care va spune: Povara DOMNULUI; eu chiar voi pedepsi pe omul acela și casa lui.

O ameninţare a Domnului. Deosebita judecată a lui Dumnezeu va cădea asupra celui care rosteşte aceste cuvinte cu o lipsă de evlavie nepăsătoare şi plină de încumetare.


35 Astfel să spuneți fiecare aproapelui său și fiecare fratelui său: Ce a răspuns DOMNUL? și: Ce a vorbit DOMNUL?

Ce a răspuns Domnul? Negreşit un protest contra folosirii îndrăzneţe a cuvintelor lipsite de evlavie: o ameninţare [povară] a Domnului (vers. 34). Lepădând o asemenea învăţătură înşelătoare, Ieremia cheamă poporul să dea crezare credincioaselor exprimări ale voii lui Dumnezeu, care sunt adevăratul răspuns la problemele şi dificultăţile lui Iuda.


36 Și povara DOMNULUI să nu o mai amintiți; căci cuvântul fiecărui om va fi povara lui, pentru că voi ați pervertit cuvintele Dumnezeului cel viu, ale DOMNULUI oștirilor Dumnezeul nostru.

Domnul oştirilor. Vezi la cap. 7,3.


37 Astfel să spui profetului: Ce ți-a răspuns DOMNUL? și: Ce a vorbit DOMNUL?

Ce a zis Domnul? O repetare pentru accentuare (vezi a vers. 35).


38 Dar deoarece voi spuneți: Povara DOMNULUI; de aceea astfel spune DOMNUL: Pentru că voi spuneți acest cuvânt: Povara DOMNULUI; și eu am trimis la voi, spunând: Să nu spuneți: Povara DOMNULUI;
39 De aceea, iată, eu, chiar eu, vă voi uita cu totul și vă voi părăsi și cetatea pe care v-am dat-o vouă și părinților voștri; și vă voi arunca afară din prezența mea;

Vă voi uita. [Vă voi ridica întocmai ca pe o greutate şi vă voi arunca, trd. G.Gal.] Sau, cu siguranţă vă voi uita, un fel puternic accentuat de exprimare a pedepsei din partea Domnului pentru aceşti înşelători, când ocuparea şi nimicirea Ierusalimului prin apropiata invazie babiloniană urma să aibă ca urmare robia lor (vezi 2Rg 25,1-21).

COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE

1, 2 GC 655

3–6PK 426

5 TM 16

5, 6 AA 223

6 DA 578; MB 18; 6T 91

7, 8 PK 427

11 PK 449

18 3T 441

21 RC 51

28 AH 192; COL 40; CT 541; CW 47, 147; Ev 86, 210; FE 307, 381, 451; MYP 286; TM 318, 334; 1T 602; 7T 153, 204; 8T 302

29 5T 254


40 Și voi aduce o ocară veșnică asupra voastră, și o rușine veșnică, ce nu vor fi uitate.