Proorocie. Ebr. maśśa?, povară, dificultate, sau rostire (vezi comentariul la Isaia 13,1).

Ninive. Capitala Asiriei. Pentru o descriere a cetăţii vezi Nota Adiţională la Iona 1; vezi harta de la p. 1002.

Din Elcoş. Un loc care n-a fost identificat cu certitudine. O tradiţie târzie şi care probabil nu este vrednică de încredere îl identifică pe Elcoş cu Alkuş, un oraş din Asiria, afirmând totodată că Naum a fost născut de părinţi în exil. Mult mai probabilă este identificarea lui Elcoş cu Elkesi din Galileea. Unii sugerează că legătura lui Naum cu Galileea este arătată de numele Capernaum, un nume transliterat din ebraică, care înseamnă satul lui Naum. O altă tradiţie este că Elkoş se afla aproape de Beit Jibr?n în câmpia Iudeii. Indiferent dacă profetul s-a născut sau nu în Galileea, probabil că el a trăit mai târziu în Iuda şi a profetizat acolo.

Versetele 1-10 au forma unui acrostih. Pentru o definire a acestui procedeu, vezi Vol. III, p. 625. Primele 15 litere ale alfabetului par să fie folosite, dar cu oarecare inexactităţi.

Gelos. Pentru a ilustra rolul pe care Dumnezeu l-a avut în distrugerea Ninivei, dreptatea Lui este arătată în v. 2-6, iar puterea Lui este demonstrată prin stăpânirea Sa asupra lumii materiale. Limbajul folosit trebuie înţeles în lumina faptului că Dumnezeu Se adaptează adesea la limbajul şi experienţa omenească (vezi Ieremia 51,14; Amos 4,12; 6,8).

Se răzbună. Dumnezeu nu este motivat de duhul de răzbunare care îl caracterizează pe omul păcătos, ci de o dorinţă sfântă de a susţine dreptatea şi a-i pedepsi pe aceia care i se opun acesteia.

Ţine mâine. LXX la acest pasaj spune: Şi el îi prăpădeşte pe vrăjmaşii Săi.

Îndelung răbdător. Sau Încet la mânie. Vezi Exod 34,6.7. Îndurarea lui Dumnezeu este o dovadă nu de slăbiciune, ci de tărie. Oamenii pot fi înceţi la mânie faţă de nelegiuire din cauză că împietrirea şi insensibilitatea lor morală îi face astfel. Pentru lucrul acesta ei trebuie să fie compătimiţi, nu admiraţi. Pe de altă parte, Dumnezeu amână manifestarea mâniei Sale faţă de păcat şi păcătoşi din cauză că El doreşte ca nici unul să nu piară (2Petru 3,9). El acordă timp de pocăinţă. Chiar şi atunci când ofertele Lui de îndurare sunt dispreţuite, El nu este dispus să pedepsească. Cum să te dau? (Osea 11,8) este strigătul marii Lui inimi pline de iubire. Totuşi, El nu poate să-l lase nepedepsit pe cel rău, iar aceia care persistă în nelegiuire trebuie să culeagă roadele.

Furtună. Puterea lui Dumnezeu este reprezentată ca înfăţişată în elementele naturii.

Mustră. O demonstraţie a puterii lui Dumnezeu, ca aceea de la trecerea Mării Roşii (vezi Exod 14,21; Psalmi 106,9). Râurile. Dumnezeu este arătat ca având un control deplin asupra elementelor naturii. Compară Psalmi 107,33; Isaia 50,2. Basanul. Regiunea aceasta era vestită pentru păşunile ei bogate şi marile ei cirezi de vite (vezi Deuteronom 32,14; Psalmi 22,12; Ezechiel 39,18). Carmelul. Un şir de munţi pe coasta Mediteranei, bine udaţi (vezi comentariul la 1Regi 18,19).

Libanului. Renumit pentru cedrii lui.

Se clatină munţii. Profetul prezintă aici un tablou cât se poate de înfiorător al puterii lui Dumnezeu.

Toţi locuitorii. Versetele 3-6 descriu puterea lui Dumnezeu şi prin urmare capacitatea Lui de a executa distrugerea Ninivei prezisă (vezi PK 364). Manifestarea puterii lui Dumnezeu descrisă aici va fi văzută într-o desfăşurare mult mai mare la vremea celei de-a doua veniri a lui Hristos (vezi p. 109).

Ca focul. Vezi Deuteronom 4,24; Ieremia 7,20. În loc de urgia Lui se varsă ca focul, LXX spune mânia Lui face de nimic regatele. Se prăbuşesc. Literal, trase jos, sfâşiate, sau nimicite.

Bun. Că Dumnezeu este bun la caracter şi la fapte a fost cât se poate de bine demonstrat de Acela care a fost Dumnezeu întrupat (vezi Ioan 10,11; Fapte 10,38). În timp ce Naum era un sol al nimicirii pentru asirieni, el era un slujitor al îmbărbătării şi al mângâierii pentru propriul lui popor, asigurându-l că Domnul va fi pentru el un turn tare în ziua necazului (vezi Psalmi 61,2.3).

Valuri ce se varsă peste mal. Aceasta probabil reprezintă metaforic deplina nimicire care va veni asupra Ninivei prin invazie ostilă (vezi Isaia 8,7; comp. Daniel 11,26.40). Tuturor naţiunilor, atât moderne, cât şi antice, le este adresată exact aceeaşi avertizare de pedeapsă care va coborî mai curând sau mai târziu asupra acelora care se înalţă împotriva lui Dumnezeu (vezi PK 366). Timpul de probă al Ninivei se apropia de sfârşit, iar Naum prezicea o nimicire care se apropia repede.

Cetatea. Evident, Ninive datorită contextului (vezi v. 1).

Ce planuri faceţi? Ebr. chasab, a socoti, a privi, a pune în socoteală, sau a născoci. Aici profetul îi avertizează pe asirieni că semeţirea lor împotriva lui Dumnezeu este mai rea decât inutilă (vezi Isaia 10,8-11; 36,18-20). Naum îşi îmbărbătează poporul cu gândul că ceea ce promite Dumnezeu El va şi împlini.

El le zădărniceşte. Sau mai degrabă Sfârşit deplin. Repetarea aceste expresii sfârşit deplin (vezi v. 8) accentuează certitudinea distrugerii Ninivei, deoarece pedeapsa pe care Dumnezeu le-o va da Asireienilor va fi atât de deplină şi permanentă încât niciodată iarăşi, niciodată pentru a doua oară, nu vor mai fi în stare să-l asuprească pe poporul lui Dumnezeu. Cu toate că Naum se referă aici la căderea Asiriei, cuvintele lui pot fi de asemenea privite ca descriind soarta finală a tuturor nelegiuiţilor, pentru care Asiria este un simbol. Când în cele din urmă sunt nimiciţi de pe pământ la judecata de pe urmă, ei nu vor mai trăi din nou, nu vor mai avea o viaţă ulterioară (vezi Psalmi 37,6-11.38; Maleahi 4,1; 2Petru 3,10-13; Apocalipsa 20,12 la 21,5). Atunci, va fi măreţ de adevărat că nenorocirea păcatului nu va mai tulbura niciodată universul lui Dumnezeu (vezi GC 504).

Spini. Vezi Numeri 33,55; Iosua 23,13. Chiar dacă armata asiriană ar forma un front tot atât de impenetrabil ca un gard de mărăcini, Dumnezeu îi va putea învinge cu uşurinţă (vezi Isaia 27,4).

Beţi. Experienţa Asiriei urma să fie în unele privinţe similară cu aceea a Babilonului (vezi Daniel 5,1). În orice caz, nu este nici o îndoială că Asirienii se topeau după petreceri şi băuturi (vezi Diodorus ii. 26).

Cel ce. Adresându-se Ninivei, aceasta probabil se referă la împăratul ei (vezi Isaia 36,4-10.18-20). Cel ce făcea planuri răutăcioase. Literal, un sfetnic al lui Belial.

Mulţi. Ebr. shalem, paşnici, întregi, sau deplini. Contextul de aici favorizează sensul întregi sau deplini decât paşnici, afară de cazul că se consideră că Asirienii sunt înşelător de paşnici, îngâmfaţi în mândra lor încredere exagerată.

Vor pieri. Sau Vor trece. Vezi Isaia 27,4.

Jugul. Evident, acesta se referă la faptul că Iuda era tributar faţă de Asiria (vezi 2Regi 18,13-16; 2Cronici 33,11). Cu toate că Iuda a scăpat de soarta lui Israel pe vremea lui Ezechia, el s-a bucurat de puţina libertate pe care o avea numai prin îngăduinţa Asiriei, iar legăturile lui de supunere faţă de Asiria au fost rupte numai când acest imperiu a fost distrus.

Împotriva ta. Aici profetul se adresează Asiriei şi prezice nimicirea ei.

Mormântul. Acela al Asiriei (vezi Ezechiel 32,22.23).

Vesteşte pacea. Sau Aduce veşti bune. O exclamaţie de bucurie datorită înfrângerii duşmanului poporului lui Dumnezeu (vezi comentariul la Isaia 52,7). Naum 1,15 este v. 1 al cap. 2 atât în ebraică, cât şi în versiunea Siriacă.

Prăznuieşte-ţi sărbătorile. O dată cu restabilirea păcii, va fi din nou posibil ca poporul lui Iuda să-şi ţină marile sărbători religioase (vezi comentariul la Exod 23,14-17; Levitic 23,2; Deuteronom 16,16). Profetul Naum insistă înaintea poporului să intre din toată inima în spiritul acestor ocazii solemne pentru ca Dumnezeu să-i poată binecuvânta şi să facă naţiunea să prospere (vezi p. 2628).

Juruinţele. Ca recunoştinţă pentru izbăvirea lor, israeliţii vor împlini juruinţele pe care le făcuseră în timp de necaz şi de primejdie. Nu va mai trece prin mijlocul tău. Vezi v. 12.

Nimicit cu desăvârşire. Vezi comentariul la v. 9.

COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE

3 COL 177; CT 415; Ed 131; FE 356; GC 627; MH 435; PP 628; 8T 282

3–6PK 364; PP 109

7 1T 245

7, 8 PK 366

9 GC 504