1 Acestea sunt cuvintele pe care le-a rostit Moise, întregului Israel, de partea aceasta a Iordanului în pustiu, în câmpia din dreptul Mării Roșii, între Paran și Tofel și Laban și Hațerot și Di-Zahab.

Întregului Israel. S-ar părea să fie greu ca glasul lui Moise să fie auzit de o mulţime aşa de mare. De aceea este posibil că toate cuvintele lui au fost repetate de anumiţi conducători care se aflau în mijlocul poporului.

Dincoace de Iordan. Adică partea de răsărit a râului. Dincolo de Iordan (RSV) văzută din Palestina de vest. Astăzi, regiunea este cunoscută ca Transiordania. În pustie. Vecinătatea părţii estice a iordanului, alăturată cu pustia prin care au rătăcit.

Într-o câmpie. Adică araba Moabului (Numeri 22,1). Termenul araba, tradus aici câmpie, se aplică tuturor regiunilor joase ale râului Iordan, tocmai până la golful Acaba, sau ale vreunei părţi a acestuia. Partea cea mai adâncă a acestei depresiuni geografice este Marea Moartă.

Suf . Cuvântul mare nu este în textul ebraic. Când Moise se referă la Marea Roşie, el foloseşte cuvântul mare (Deutronom 1,40). Ebraicul suf, tradus roşie, literal, înseamnă trestie (vezi comentariul pentru Exod 10,19). Probabil că referirea de aici este la o localitate la răsărit de Iordan încă neidentificată.

Între Paran. Numele de locuri redate aici nu apar în raportul peregrinărilor israelite (Numeri 33). Unii l-au identificat pe Haţerot cu locul de peregrinaj ’Ain-Cadra, la jumătatea drumului dintre Sinai şi Eţion-Gheber. De altfel, despre locurile amintite aici nu se cunoaşte nimic. Laban înseamnă alb şi Di-Zahab se referă la o regiune de aur.


2 (Sunt unsprezece zile de călătorie de la Horeb pe calea Muntelui Seir până la Cades-Barnea).

Drumul care duce la muntele Seir. Adică pe drumul muntelui Seir, ocolind hotarele Edomului (vezi comentariul pentru Numeri 21,4).


3 Și s-a întâmplat în al patruzecilea an, în a unsprezecea lună, în prima zi a lunii, că Moise a vorbit copiilor lui Israel, conform cu tot ceea ce DOMNUL i-a dat ca poruncă pentru ei;

În al patruzecilea an. Acesta include şi anul în care au părăsit Egiptul; al doilea an în care au părăsit Sinaiul, după o staţionare de 11 luni, plus 38 de ani de rătăcire până după moartea lui Aaron (Exod 19,1; Numeri 10,11; Deutronom 2,14).

Luna unsprezece. Două luni şi nouă zile înainte de a trece Iordanul (compară cu Iosua 4,19). Cartea Deutronom este un raport a ceea ce s-a întâmplat în acest interval de timp.


4 După ce ucisese pe Sihon, împăratul amoriților, care locuia în Hesbon; și pe Og, împăratul Basanului, care locuia la Aștarot, în Edrei,

După ce a bătut. Vezi Numeri 21,21 la 22,1. Cei doi regi amintiţi aici au fost învinşi în al patruzecilea an al Exodului. Înfrângerea lor a fost una din ultimele realizări ale lui Israel sub conducerea lui Moise.


5 De partea aceasta a Iordanului, în țara Moabului, Moise a început să vestească această lege, spunând:

Moise a început. Literal, Moise a întreprins sau Moise a luat asupra sa... forma verbului ebraic folosit aici sugerează hotărârea lăuntrică a lui Moise.

Legea aceasta. Cuvântul tradus aici lege este unul care se referă la instruire în general şi urmează să se aplice oricărei instruiri care vine de la Dumnezeu.


6 DOMNUL Dumnezeul nostru ne-a vorbit la Horeb, spunând: Ați locuit destul de mult pe muntele acesta;

Ne-a vorbit. Vezi Numeri 10,13.

La Horeb. Vezi despre Exod 3,1 şi 10,1.

Aţi locuit destul. Israel a cantonat la picioarele muntelui Sinai din a treia lună a anului întâi

al exodului (Exod 19,1) până în a douăzecia lună a celui de-al doilea an (Numeri 10,11). Rămânerea lor la Sinai a fost consacrată organizării ca biserică şi naţiune şi construirii Cortului Întâlnirii.


7 Întoarceți-vă și călătoriți și mergeți la muntele amoriților și la toate locurile apropiate de el, în câmpie, la dealuri și la vale și în sud și pe țărmul mării, în țara canaaniților și la Liban până la râul cel mare, râul Eufrat.

Muntele. Nu un munte deosebit, ci toată regiunea muntoasă (RSV) a Palestinei, apoi a teritoriului amorit. Este aceeaşi regiune străbătută de către cele 12 iscoade (Numeri 13,17-25). Toate împrejurimile. Toţi vecinii lor (RSV). Sunt enumerate apoi regiunile învecinate cu regiunea deluroasă a Palestinei.

În câmpie. Ebraicul Araba, depresiune incluzând valea inferioară a Iordanului (vezi comentariul pentru Deutronom 1,1; vezi şi Deutronom 3,17; 2 Regi 25,5), Marea Moartă şi câmpia care se întinde spre sud de golful Acaba. Marea Moartă a fost numită marea câmpiei [’Araba] (Iosua 3,16; 2 Regi 14,25).

Pe munte. De la acelaşi cuvânt ca munte în versetul anterior, referindu-se la regiunile superioare muntoase ale Palestinei centrale.

În vale. Ebraicul Şefela, un termen aplicat regiunii de la picioarele muntelui, aşezată între regiunea înaltă a Palestinei centrale şi câmpia de coastă, mai ales acea parte a ei dintre Iudea şi Filistia.

Miază-zi. Literal, Negeb-ul, regiunea din jurul Beer-Şebei şi Cades-Barnea.

Ţărmul mării. Câmpia de ţărm a Filistiei şi aceea a Şaronului, la nord de Filistia.


8 Iată, v-am pus țara înainte, intrați și stăpâniți țara pe care DOMNUL a jurat-o părinților voștri, Avraam, Isaac și Iacob, că le-o va da lor și seminței lor, după ei.

V-am pus ţara. În mod literal, v-am dat ţara, adică am pus-o la dispoziţia voastră. A jurat. O referire la făgăduinţele făcute lui Avraam, Isaac şi Iacov şi raportate în Geneza 15,18; 17,7.8; 28,13. Compară cu Geneza 9,9, 17,7-10.19; 35,12; 48,4; Exod 28,43; Numeri 25,13.


9 Și v-am vorbit în timpul acela, spunând: Nu vă pot purta singur,

Purta. O referire la sfatul lui Ietro din Exod 18 şi la numirea colaboratorilor care să-l ajute pe Moise în lucrarea administraţiei civile.


10 DOMNUL Dumnezeul vostru v-a înmulțit și, iată, astăzi sunteți o mulțime ca stelele cerului.

Ca stelele cerului. O referire la binecuvântarea lui Avraam (Geneza 22,17) şi Iacov (Geneza 26,24). Vezi şi Exod 32,13.


11 (DOMNUL Dumnezeul părinților voștri să vă facă de o mie de ori mai mulți decât sunteți și să vă binecuvânteze, precum v-a promis!)

Cum a făgăduit. Vezi Geneza 12,2; 15,5; 17,5.6; 18,18; 22,17.18 etc.


12 Cum să pot purta eu singur necazul vostru și povara voastră și cearta voastră?

Pricinile. Ceva ce oboseşte o persoană, o istoveşte. Cuvântul astfel tradus mai apare numai în Isaia 1,14, unde este redat necaz. Forma de verb a cuvântului apare numai o dată (Iov 37,11) şi este tradusă încarcă.

Povară. O greutate pentru a fi ridicată. Acelaşi cuvânt este tradus datorie în Neemia 10,31 şi bir în 2 Cronici 17,11.

Certurile. Dispute, pretenţii, controverse (vezi Geneza 13,7; Deutronom 19,17).


13 Luați-vă bărbați înțelepți și înțelegători și cunoscuți printre triburile voastre și îi voi face conducători peste voi.

Luaţi. Literal, prezentaţi sau alegeţi (RSV).

Înţelepţi. Cuvântul tradus astfel poate să se refere la iscusinţa în lucrarea tehnică (Isaia 3,3; Ieremia 10,9), pricepere în administraţie (Geneza 41,33.39), oameni isteţi (2 Samuel 13,3) şi oameni culţi (Exod 7,11).

Pricepuţi. De la un substantiv a cărui rădăcină înseamnă a discerne, a fi inteligent, a fi judicios, a avea abilitatea de a învăţa. Cunoscuţi. Adică experimentaţi (vezi Exod 18,21.25). Ei au fost recunoscuţi ca nişte oameni competenţi şi experimentaţi.


14 Și mi-ați răspuns și ați zis: Lucrul pe care l-ai spus să îl facem este bun.

Mi-aţi răspuns. Consimţământul verbal al poporului faţă de planul de alegere a asistenţilor seminţiilor pe lângă Moise este raport pentru prima dată aici.


15 Astfel că am luat pe mai marii triburilor voastre, bărbați înțelepți și cunoscuți, și i-am făcut capi peste voi, căpetenii peste mii și căpetenii peste sute și căpetenii peste cincizeci și căpetenii peste zeci și administratori printre triburile voastre,

o sută, căpetenii peste cincizeci, şi căpetenii peste zece, dregători în seminţiile voastre.

Căpetenii. Cuvântul tradus astfel înseamnă scrib sau secretar şi vine de la verbul a scrie. Probabil că substantivul înseamnă scriitor sau secretar şi se referă la unul însărcinat cu rapoartele scrise. Aceeaşi folosire a unei rădăcini identice se află în limba arabă.


16 Și am poruncit judecătorilor voștri în timpul acela, spunând: Ascultați cauzele dintre frații voștri și judecați cu dreptate între fiecare om și fratele său și străinul care este cu el.

Am dat. Adică am instruit sau am dat ordine.


17 Să nu fiți părtinitori în judecată, ci să ascultați atât pe cel mic cât și pe cel mare; să nu vă temeți de fața omului, pentru că judecata este a lui Dumnezeu și cauza care este prea grea pentru voi să o aduceți la mine și o voi asculta.

Să nu cătaţi la faţa oamenilor. Săracul trebuia să fie tratat la fel ca bogatul, sau ca şi cel cu autoritate. Nu trebuia să se caute la faţa omului (vezi Exod 23,2.5; Levitic 19,5).

Dumnezeu face dreptate. Bogăţia, puterea, poziţia, naşterea, educaţia – nimic din acestea nu trebuia să influenţeze hotărârea judecătorească. Judecătorii lui Israel ţineau locul lui Dumnezeu. De fapt, ei erau numiţi ’elohim, literal, zei, chiar cuvântul folosit pentru Dumnezeu în texte ca Geneza 1,1-31 (vezi Exod 7,1).

’Elohim se aplică la judecător în Exod 21,6 şi 22,8.9 în calitatea lor de a vorbi şi a lua

hotărâri în numele lui Dumnezeu.


18 Și v-am poruncit în timpul acela toate lucrurile pe care trebuie să le împliniți.

În vremea aceea. Adică în timp ce erau la Horeb.


19 Și când am plecat de la Horeb, am mers prin tot pustiul acela mare și înfricoșător, pe care l-ați văzut pe calea spre muntele amoriților, precum ne-a poruncit DOMNUL Dumnezeul nostru; și am venit la Cades-Barnea.

Am plecat. Literal, când ne-am ridicat sau am scos (stâlpii şi ţăruşii).

Pustia grozavă. Nu numai întinsă, ci şi fierbinte, potrivită pentru vânturi care ridică nisipul în aşa măsură încât să primejduiască viaţa, de asemenea plină de diferite fiinţe otrăvitoare şi de animale sălbatice.

Pe drumul care. Pe drumul spre (RSV).

Cades-Barnea. Unde izraeliţii au rămas timp îndelungat în pustia Paran, după refuzul de a intra în Canaan (Numeri 13,3.26).


20 Și v-am spus: Ați ajuns la muntele amoriților, pe care ni-l dă DOMNUL Dumnezeul nostru.

Ni-l dă. Dealurile Palestinei centrale făceau parte din moştenirea promisă.


21 Iată, DOMNUL Dumnezeul tău a pus țara înaintea ta, urcă-te și stăpânește-o, precum ți-a spus DOMNUL Dumnezeul părinților tăi; nu te teme nici nu te descuraja.

Nu te teme. Compară cu folosirea unei expresii asemănătoare a lui Hristos în Ioan 14,27.


22 Și v-ați apropiat toți de mine și ați spus: Să trimitem oameni înaintea noastră, să cerceteze țara pentru noi și să ne aducă știre din nou despre calea pe care să ne urcăm și despre cetățile la care vom ajunge.

Ţara. Vezi Numeri 13,17-20.


23 Și spusa aceasta mi-a plăcut mult; și am luat doisprezece bărbați dintre voi, un bărbat din fiecare trib,

Doisprezece oameni. Vezi Numeri 13,1-16.


24 Și s-au întors și s-au urcat la munte și au venit până la Valea Eșcol și au cercetat-o.

Au plecat. Adică au lăsat Cades-Barnea în urmă şi au mers mai departe.

Valea Eşcol. Vezi Numeri 13,24. Cuvântul Eşcol tradus înseamnă ciorchine, mai ales ciorchine de struguri. Valea Eşcol se crede că ar fi fost la nord de Hebron, o regiune renumită pentru marii ei ciorchini de struguri delicioşi.


25 Și au luat în mâinile lor din rodul țării și ni l-au adus jos; și ne-au adus știre din nou și au spus: Este o țară bună pe care ne-a dat-o DOMNUL Dumnezeul nostru.

Roadele. Vezi Numeri 13,23.

Bună ţară. Vezi Numeri 13,27; 14,7.


26 Totuși nu ați voit să vă urcați, ci v-ați răzvrătit împotriva poruncii DOMNULUI Dumnezeul vostru.

Răzvrătit. Literal, răzvrătiţi cu încăpăţânare.


27 Și ați cârtit în corturile voastre și ați spus: Pentru că DOMNUL ne urăște, ne-a scos din țara Egiptului, ca să ne dea în mâna amoriților, să ne nimicească.

Cârtit. Vezi Numeri 14,1. Ne urăşte. Copiii lui Israel au ajuns nesuferiţi pentru Iehova din cauza idolatriei şi a cârtirii lor constante.


28 Unde să ne urcăm? Frații noștri ne-au descurajat inima, spunând: Poporul este mai mare și mai înalt decât noi; cetățile sunt mari și cu ziduri până la cer; și mai mult, am văzut acolo pe copiii anachimilor.

Copiii lui Anac. Vezi Numeri 13,28.33.


29 Atunci v-am spus: Nu vă îngroziți, nici nu vă temeți de ei.
30 DOMNUL Dumnezeul vostru care merge înaintea voastră, el se va lupta pentru voi, conform cu tot ce a făcut pentru voi în Egipt, înaintea ochilor voștri;

Merge. Adică în stâlpul de nor ziua şi de foc noaptea (vezi Exod 13,21; 32,34; Deutronom 31,6.8).

Se va lupta pentru voi. Vezi Exod 14,14; 17,8; Iosua 10,14.42; 23,3.10.


31 Și în pustiu, unde ai văzut cum DOMNUL Dumnezeul tău te-a purtat, precum poartă un om pe fiul său, pe tot drumul pe care ați umblat, până ați ajuns în acest loc.

Pustie. Pustia Mării Roşii (Exod 13,18), pustia Sin (Exod 16,1), pustia Sinai (Exod 19,1.2) şi pustia Paran (Numeri 10,12).

Te-a purtat. Compară cu Exod 19,4; Isaia 46,4; 63,9; Osea 11,4.


32 Totuși în acest lucru nu ați crezut pe DOMNUL Dumnezeul vostru,
33 Care a mers pe cale înaintea voastră, să cerceteze pentru voi un loc unde să vă înălțați corturile, noaptea în foc, să vă arate calea pe care să mergeți și ziua într-un nor.

Înaintea voastră. Adică în nor (Exod 13,21.22; Numeri 14,14).

Un loc. Vezi Numeri 10,33.


34 Și DOMNUL a auzit vocea cuvintelor voastre și s-a înfuriat și a jurat, spunând:

S-a mâniat. În diferite ocazii (Deutronom 9,7.8.19.22; Isaia 47,6; 57,16.17).


35 Negreșit niciunul dintre acești oameni din această generație rea nu va vedea țara aceea bună, pe care am jurat să o dau părinților voștri,

Ţara aceea bună. Descrisă iarăşi şi iarăşi în felul acesta (Exod 3,8; Numeri 14,7; Deutronom 3,25; 4,21 etc.).


36 În afară de Caleb, fiul lui Iefune, el o va vedea; și îi voi da pământul pe care a călcat, lui și fiilor lui, deoarece a urmat pe deplin pe DOMNUL.

o voi da lui şi copiilor lui, pentru că a urmat în totul calea Domnului."

Caleb. Împreună cu Iosua, urmaşul lui Moise, Caleb a făcut excepţie de la blestemul pe care şi l-a atras poporul la Cades (Numeri 14,24.30). Eleazar, fiu şi urmaş al lui Aaron, a intrat de asemenea în Canaan (Iosua 17,4; 24,33).


37 Și DOMNUL s-a mâniat și pe mine, din cauza voastră, spunând: De asemenea nici tu nu vei intra acolo.

S-a mâniat şi pe mine. Din cauza nesupunerii în apropiere de Cades (Numeri 20,2-5).


38 Ci Iosua, fiul lui Nun, care stă în picioare înaintea ta, el va intra acolo; încurajează-l, pentru că el va face pe Israel să o moștenească.

Slujitorul tău. Adică un slujitor amabil. Lui i s-a dat făgăduinţa intrării în Canaan împreună cu Caleb (Numeri 14,6.7.30).


39 Mai mult, micuții voștri, despre care ați spus că vor fi o pradă și copiii voștri, care în acea zi nu au cunoscut între bine și rău, ei vor intra acolo și lor le-o voi da și o vor stăpâni.

Pruncii. Vezi Numeri 14,31. Vârsta lor fragedă şi nevinovăţia i-a scutit să fie părtaşi la păcatul părinţilor lor.


40 Dar cât despre voi, întoarceți-vă și călătoriți în pustiu pe calea Mării Roșii.
41 Și ați răspuns și mi-ați zis: Am păcătuit împotriva DOMNULUI; ne vom urca și vom lupta, conform cu tot ceea ce ne-a poruncit DOMNUL Dumnezeul nostru. Și când v-ați încins fiecare cu armele sale de război, ați fost gata să vă urcați pe deal.

Am păcătuit. Ei au pretins că se pocăiesc şi fac voia Domnului, după ce era prea târziu şi de teama pedepsei care s-a abătut asupra lor (Numeri 14,40).

V-aţi încumetat. Literal, aţi privit-o ca pe o treabă uşoară, de la un verb ebraic care înseamnă a privi ca uşor, a face cu uşurinţă. De aceea, atitudinea poporului a fost oarecum diferită de impresia redată prin v-aţi încumetat. Traducerea RSV redă aţi socotit a fi uşor.


42 Și DOMNUL mi-a zis: Spune-le: Să nu vă urcați nici să nu luptați, ca să nu fiți loviți înaintea dușmanilor voștri, fiindcă eu nu sunt printre voi.

Nu vă suiţi. Compară cu Numeri 14,41.42. Întreaga atitudine a poporului a dat pe faţă judecată slabă şi pocăinţă superficială. Chivotul prezenţei Domnului n-a putut să-i însoţească (Numeri 14,44).


43 Astfel v-am vorbit, dar ați refuzat să ascultați și v-ați răzvrătit împotriva poruncii DOMNULUI și v-ați urcat înfumurați pe deal.

V-aţi suit semeţi. Vezi Numeri 14,42-44. Verbul ebraic înseamnă a se înfierbânta, a se agita, a acţiona în mod insolent. Ei au sfidat cu aroganţă sfatul lui Dumnezeu.


44 Și amoriții, care au locuit pe acel munte, au ieșit împotriva voastră și v-au urmărit, precum fac albinele, și v-au nimicit în Seir, până la Horma.

Urmărit ca albinele. O potrivită formulă de exprimare, care înseamnă spontaneitate, rapiditate şi ferocitate în atac. Există riscuri premeditate pe care oamenii le pot lua când au de-a face cu lumea şi, în ciuda acestor riscuri, ei pot să reuşească. Dar niciodată nu sunt în siguranţă când sfidează pe Dumnezeu.


45 Și v-ați întors și ați plâns înaintea DOMNULUI, dar DOMNUL nu a dat ascultare vocii voastre, nici nu și-a plecat urechea spre voi.

Aţi plâns. Lacrimile lor au fost de suferinţă trupească şi de mânie, nu de adevărată pocăinţă. Înaintea Domnului înseamnă în faţa Cortului Întâlnirii, unde se adunau să spună cu glas tare simţămintele lor. Compară cu experienţa notată în Judecători 20,23.26.


46 Astfel că ați locuit în Cades multe zile, conform cu zilele cât ați stat acolo.

La Cades. De pe vremea când au părăsit Cades-Barnea, până la sosirea lor la muntele Hor, au trecut aproape 38 de ani. Dumnezeu hotărâse ca ei să intre imediat. Dar plânsul falsei pocăinţe nu poate lua locul nici al ascultării şi nici al adevăratei pocăinţe.

Comentariile lui Ellen G. White

1-46 TM 420

2 PP 376, 387

15 Ed 37; PP 374

16,17 AA 94; PP 381

22 PP 387

41 PP 392

45 PP 394