Necazul cel mare. Cei care susţin că v. 13–17 se aplică la cei 144.000 (vezi comentariul de la v. 13) consideră că necazul are loc în timpul încercărilor care preced a doua venire a lui Hristos, menţionată în Daniel 12,1. Cei care sunt de părere că v. 13–17 se referă la marea gloată aplică în general „necazul cel mare” la diferitele perioade ale încercărilor prin care au trecut sfinţii de-a lungul secolelor, sau, mai precis, la încercările descrise prin simbolurile din Apocalipsa 6 (compară cu Matei 24,21). Vezi comentariul de la Apocalipsa 3,10.

Şi-au spălat hainele. Este arătat motivul pentru care hainele lor sunt curate. Sfinţii sunt biruitori, dar nu prin ei înşişi, ci prin biruinţa câştigată de Hristos la Calvar (vezi comentariul de la cap. 6,11). Aici este demonstrată legătura strânsă dintre neprihănire şi biruinţ㠖 ambele simbolizate de hainele albe (vezi comentariul de la cap. 3,4; compară cu cap. 1,5). Lupta se duce împotriva păcatului; neprihănirea înseamnă biruinţă; neprihănirea lui Hristos a câştigat biruinţa; acceptând neprihănirea Sa păcătoşii pot deveni deopotrivă neprihăniţi şi biruitori.