1 Îmi ridic ochii spre munți… De unde-mi va veni ajutorul?
INTRODUCERE. - Psalmul 121 este o frumoasă cântare de încredere în Dumnezeu. El este unul dintre poemele biblice cele mai îndrăgite din întreaga moştenire a poeziei ebraice. David a compus Psalm 121 în pustia Paran, imediat după ce a aflat vestea morţii lui Samuel (PP 664). Când David şi-a dat seama că ultimul său prieten pământesc influent dispăruse, s-a îndreptat spre Domnul ca fiind unicul ajutor ce-i mai rămăsese. Psalmul a fost o mare binecuvântare pentru nenumărate mii de oameni care, într-un fel sau altul, s-au aflat în împrejurări asemănătoare cu acelea în care s-a găsit psalmistul.

Psalmul 121 era cântat de peregrini în drumul lor spre Ierusalim, pentru a participa la sărbătorile anuale (vezi PP 538; vezi de asemenea introducere la Psalm 120).

1. Spre munţi. Mulţi comentatori consideră aceşti munţi ca referindu-se la munţii Ierusalimului. Datorită prezenţei sanctuarului, Ierusalimul era privit ca locuinţa lui Dumnezeu şi ca atare considerat izvorul ajutorului divin. O altă interpretare face ca aceste înălţimi să se refere la munţii Palestinei, pe ale căror vârfuri păgânii îşi aşezaseră altarele lor idolatre. În călătoria lor spre Ierusalim, "când vedeau în jurul lor munţii unde păgânii obişnuiseră să aprindă focurile altarelor lor, copiii lui Israel cântau: Să-mi ridic ochii către munţi? [KJV] De unde îmi va veni ajutorul?" (PP 538)

De unde? Nu de la dealuri şi munţi primesc ajutorul copiii lui Dumnezeu, ci de la Dumnezeu (vezi Ieremia 3,23).


2 Ajutorul îmi vine de la Domnul, care a făcut cerurile și pământul.
De la Domnul. Răspunsul la întrebarea din v.1. Dumnezeu poate să facă faţă oricărei stări de criză care poate să apară în vastul univers al creaţiei Sale.


3 Da, El nu va îngădui să ți se clatine piciorul; Cel ce te păzește nu va dormita.

Nu va îngădui. Negativul ebraic folosit aici, 'al, folosit şi în expresia "nu va dormita", face din verset expresia unei dorinţe sau a unei cereri: "Fie ca El să nu îngăduie ca piciorul tău să se clatine, fie ca Acela care te păzeşte să nu dormiteze." Aceste cuvinte erau poate cântate de o grupă de peregrini, cealaltă grupă răspunzând de fapt: "Nu e nevoie de o aşa rugăciune, deoarece Acela care poartă de grijă lui Israel nici nu dormitează, nici nu doarme; Păzitorul lui Israel nu va fi surprins că nu veghează, asemenea unei santinele umane pe zidul unei cetăţi". Vigilenţa, purtarea de grijă a lui Dumnezeu sunt neobosite. Cel veşnic nu e niciodată istovit şi e mereu receptiv la nevoile copiilor Săi de pe pământ.


4 Iată că nu dormitează, nici nu doarme Cel ce păzește pe Israel.
5 Domnul este păzitorul tău, Domnul este umbra ta pe mâna ta cea dreaptă.

Umbra ta. O reprezentare a ocrotirii impresionant de puternice pentru cineva care trăieşte într-o ţară cu un soare orbitor şi arzător. Mâna ... dreaptă. Protectorul divin e mereu disponibil (vezi Psalm 16,8)


6 De aceea nu te va bate soarele ziua, nici luna noaptea.

Nu te va bate. În zilele de pe urmă, când soarele va primi putere să ardă pe oameni cu o mare fierbinţeală (Apocalipsa 16,8.9), poporul lui Dumnezeu va găsi mângâiere în făgăduinţa aceasta (GC 628-630).


7 Domnul te va păzi de orice rău, îți va păzi sufletul.

Rău. Ebr. ra', care indică atât răul moral, cât şi pe cel fizic.


8 Domnul te va păzi la plecare și la venire, de acum și până în veac.

Plecare. Domnul veghează continuu asupra lucrărilor copiilor Săi.

"Să te ferească Dumnezeu, de orice rău, de-orice păcat.

Să-ţi fie duhu-n paza Sa; El să păzească ne-ncetat

Venirea şi plecarea ta

De-acum şi până-n veac."

COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE

1.2PP 538

2-8�

PP 664

3�

�

5T 754

3.4�

PK 176

4�

�

DA 65; MB 175; ML 10, 88; RC 70; 7T 17

5-7�

GC 629