1 În anul al zecelea, în luna a zecea, în a douăsprezecea zi a lunii, cuvântul DOMNULUI a venit la mine, spunând:

În anul al zecelea. Al captivităţii lui Ioachin (vezi comentariul la cap. 1,2). Data lunii arătată aici este ianuarie, 587 (vezi p. 572). Profeţia se poate să fi fost dată la scurt timp după ce Babilonienii încetaseră temporar asedierea Ierusalimului din cauza apropierii Egiptenilor sub Hofra (Ieremia 37,5.11). Ieremia profetizase eşecul acelei încercări (cap. 37,6-10). Veştile despre evenimentele acelea se poate să fi stimulat pe exilaţi la noi nădejdi de eliberare a Ierusalimului, şi profeţia lui Ezechiel împotriva Egiptului se poate să-şi fi găsit ocazia în aceste împrejurări.


2 Fiu al omului, îndreaptă-ți fața împotriva lui Faraon, împăratul Egiptului, și profețește împotriva lui și împotriva întregului Egipt.
3 Vorbește și spune: Astfel spune Domnul DUMNEZEU: Iată, eu sunt împotriva ta, Faraon, împărat al Egiptului, dragonul cel mare care stă întins în mijlocul râurilor lui, care a spus: Râul meu este al meu și eu l-am făcut pentru mine însumi.

Faraoane. Cu privire la semnificaţia acestui titlu vezi comentariul la Geneza 12,15. Faraonul acum pe tron era Hofra, Apries al grecilor, 589-570 î.Hr. (Vol. II, p. 21).

Crocodil mare. (Marele balaur, KJV). Ebr. tannim, şacal. Totuşi un număr de manuscrise ebraice zic tannim un balaur. Exprimarea aceasta din urmă ar sugera crocodilul, un animal caracteristic al Egiptului.

Râul meu. Potrivit cu cele spuse de Herodot (ii. 170), Apries se fălea că era atât de bine consolidat în funcţie încât nici măcar un zeu n-ar fi putut să-l deposedeze de puterea lui. Monumentele Egiptului dau deplină mărturie cu privire la fala plină de înălţare de sine a Faraonilor.


4 Dar eu îți voi pune cârlige în fălci și voi face ca peștii din râurile tale să se lipească de solzii tăi și te voi scoate din mijlocul râurilor tale și toți peștii râurilor tale se vor lipi de solzii tăi.

Cârlig în fălci. Herodot (ii. 70) descrie cum prindeau crocodilii de Nil cu cârlige cu momeală. Dumnezeu urma să zdrobească mândria îngâmfată a acestui monarh fălos.

Peştii care se află în ele. Sau peştii râurilor tale . Probabil reprezentând oştirile egiptene, sau aliaţii Egiptului. Faraon nu urma să piară singur. El urma să prindă şi pe alţii într-o ruină comună cu el.


5 Și te voi lăsa aruncat în pustie, pe tine și pe toți peștii râurilor tale; vei cădea peste câmpurile deschise; nu vei fi strâns, nici adunat; te-am dat ca mâncare fiarelor câmpului și păsărilor cerului.

Pe faţa ogoarelor. Aruncaţi pe faţa ogoarelor, ei urmau să fie devoraţi de păsări şi de animalele de pradă. Egiptul avea să fie dat ca pradă.


6 Și toți locuitorii Egiptului vor cunoaște că eu sunt DOMNUL, pentru că ei au fost un toiag de trestie pentru casa lui Israel.

O proptea de trestie. Simbolul avea o aplicaţie cunoscută. Trestia creştea abundent pe malurile Nilului (vezi Exod 2,3). Dumnezeu înştiinţase de multă vreme contra punerii încrederii în ajutor egiptean (Isaia 30,6-7; Isaia 31,3; Ieremia 2,36; comp. 2Regi 18,21; comp. Isaia 36,6). Liga lui Zedechia cu Egiptul era sortită unei înfrângeri jalnice (Ieremia 37,5-7).


7 Când te-au apucat de mână, tu te-ai frânt și le-ai sfâșiat tot umărul; și când s-au rezemat de tine, te-ai frânt și ai făcut toate coapsele lor să rămână nemișcate.
8 De aceea astfel spune Domnul DUMNEZEU: Iată, voi aduce o sabie asupra ta și voi stârpi din tine pe om și pe animal.

Voi aduce sabia. Israel suferea din cauza încrederii în Egipt contra poruncii directe a lui Dumnezeu. Şi Egiptul urma să sufere din cauza răutăţii lui perfide.


9 Și țara Egiptului va fi pustiită și goală; și ei vor cunoaște că eu sunt DOMNUL, pentru că el a spus: Râul este al meu și eu l-am făcut.
10 Iată, de aceea eu sunt împotriva ta și împotriva râurilor tale și voi face țara Egiptului în întregime risipită și pustiită, de la turnul din Siene până la granița Etiopiei.

Migdol. Ebr. Migdol, cu sensul de turn, dar aici un nume propriu. Mai multe locuri în delta răsăriteană par să fi purtat numele acesta. Dacă Migdolul de aici este cel menţionat de Ieremia, atunci probabil că este modernul Tell el-Heir la sud de Pelusium (vezi Ieremia 44,1; 46,14).

Siena. Un oraş la hotarul extrem sudic al Egiptului, reprezentat de modernul Aswân (uneori scris Assuan), care e situat aproape de ruinele lui. Cele două oraşe, Migdol şi Siena, reprezintă extremităţile de nord şi de sud ale ţării.


11 Nici picior de om nu va trece prin ea, nici picior de animal nu va trece prin ea, nici nu va fi locuită patruzeci de ani.

Patruzeci de ani. Starea de pustiire descrisă în v. 9-12 trebuie înţeleasă relativ. Limbajul este acela al unui profet poetic căruia nu trebuie să-i fie tăgăduită folosirea puternicei figuri a hiperbolei. Istoria nu raportează o deplină depopulare, şi nici o perioadă de felul acesta de 40 de ani nu este cunoscută.


12 Și voi face țara Egiptului o pustietate în mijlocul țărilor pustiite, iar cetățile ei printre cetățile risipite vor fi pustiite patruzeci de ani; și îi voi împrăștia pe egipteni printre națiuni și îi voi risipi prin țări.
13 Totuși astfel spune Domnul DUMNEZEU: La sfârșitul a patruzeci de ani voi aduna pe egipteni dintre popoarele unde au fost împrăștiați;

Strânge pe Egipteni. Spre deosebire de Tir şi de alte state canaanite şi mai târziu Babilonul, Egiptul urma să aibă parte de o reînviere. E dificil de determinat ce eveniment istoric e prevăzut aici.


14 Și voi întoarce înapoi pe captivii Egiptului și îi voi face să se întoarcă în țara Patros, în țara locuinței lor; și vor fi acolo o împărăție înjosită.

Patros. O transliterare a formei egipteanului Pa’-ta’-resi şi a accadianului Paturisi, regiunea Egiptului de Sus.


15 Va fi cea mai înjosită dintre împărății; nu se va mai înălța deasupra națiunilor; fiindcă îi voi micșora, ca să nu mai conducă peste națiuni.

Cea mai neînsemnată. Adică cea mai de jos. Istoric, lucrul acesta s-a împlinit. Egiptul a ajuns sub stăpânire străină la mai puţin de o jumătate de secol după timpul acesta, şi deşi a supravieţuit tuturor stăpânilor lui străini, niciodată nu s-a ridicat la fosta lui măreţie şi la fostul lui prestigiu.


16 Și nu va mai fi încrederea casei lui Israel, care le aduce nelegiuirea în amintire, când se vor uita după ei; ci ei vor cunoaște că eu sunt Domnul DUMNEZEU.

Încredere. Poporul lui Dumnezeu s-a făcut adesea vinovat privind la Egipt după ajutor (2Regi 17,4; 23,35; Isaia 30,2-3; comp. cap. 34,4.6). Ispita aceasta urma să fie pe deplin înlăturată.


17 Și s-a întâmplat în al douăzeci și șaptelea an, în luna întâi, în ziua întâi a lunii, că a venit cuvântul DOMNULUI la mine, spunând:

În al douăzeci şi şaptelea an. Al captivităţii lui Ioachin (vezi comentariul la cap. 1,2); data lunii cade în Aprilie, 571 sau 570 (vezi p. 572). Aceasta este ultima dată care apare în Ezechiel. Solia din v. 17-21 a fost evident plasată aici cu scopul ca toate profeţiile cu privire la Egipt să poată apărea aici laolaltă.


18 Fiu al omului, Nebucadnețar, împăratul Babilonului, a făcut ca armata lui să servească un mare serviciu împotriva Tirului; fiecare cap a fost chelit și fiecare umăr jupuit; totuși el nu a avut plată, nici armata lui, pentru Tir, pentru serviciul pe care l-a servit împotriva lui;

Nici o plată. Asediul de 13 ani al Tirului s-a sfârşit în 573. Nebucadneţar nu a izbutit să cucerească cetatea de pe insulă (vezi comentariul la cap. 26,7). Asedierea Egiptului e prezentată aici ca un serviciu adus lui Dumnezeu pentru care Nebucadneţar nu fusese răsplătit după cuviinţă.


19 De aceea astfel spune Domnul DUMNEZEU: Iată, eu voi da țara Egiptului lui Nebucadnețar, împăratul Babilonului; și el îi va lua mulțimea și îi va lua jaful și îi va lua prada; și aceasta va fi plata pentru armata lui.

Lui Nebucadneţar. Tăbliţe cuneiforme din vremea aceea povestesc despre o campanie contra Egiptului în al treizeci şi şaptelea an al împăratului (vezi J. B. Pritchard, redactor, Ancient Near Eastern Texts, p. 308). Tăbliţa este sfărâmată, aşa că nu se cunoaşte raportul întreg al campaniei. Acesta se crede că este evenimentul la care se face referire de către Ezechiel. Pentru o tratare mai deplină a aspectelor istorice ale problemei vezi comentariul la Ieremia 46,13; vezi şi Vol. III, p. 46. Cu privire la ortografierea aparte Nebucadneţar vezi comentariul la Daniel 1,1.


20 I-am dat țara Egiptului pentru munca lui cu care a servit împotriva acestuia, deoarece ei au lucrat pentru mine, spune Domnul DUMNEZEU.
21 În acea zi voi face cornul casei lui Israel să înmugurească și îți voi da deschiderea gurii în mijlocul lor; și ei vor cunoaște că eu sunt DOMNUL.

Tărie. Sau Corn. Un simbol al puterii (vezi Deuteronom 33,17; Psalmi 92,10). Când Israel se va fi deprins să-şi pună încrederea numai în Dumnezeu, şi nu într-o putere pământească, de pildă Egiptul, cornul acela care fusese frânt urma să înceapă din nou să odrăslească.

Voi deschide gura. Probabil nu o referire la tăcerea impusă a cap. 24,27, ci la lucrarea profetului ca învăţător la poporului.

COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 3, 6 PK 454