1 Mai marelui muzician, „Căprioara Dimineții,” un psalm al lui David. Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, de ce m-ai părăsit? De ce ești așa departe de a mă ajuta și de cuvintele răcnetului meu?

INTRODUCERE - Psalmul acesta a fost numit psalmul profetic şi mesianic. Unii i-au dat numele de Psalmul crucii datorită referinţelor din el pe care scriitorii Noului Testament le aplică la suferinţele Fiului neprihănit al lui Dumnezeu în timpul suferinţelor Sale când, în pofida încrederii în Dumnezeu, părea că Dumnezeu Îl părăsise. În tot psalmul nu e nici mărturisire de păcat şi nici o urmă de asprime. Imaginile artistice sunt acelea ale lui David, iar psalmul abundă în expresii care apar în psalmi care, în general, sunt atribuiţi lui David. Cu toate că psalmistul pare că povesteşte propria sa experienţă, referiri dese în Noul Testament atestă caracterul mesianic cel puţin al unor părţi din psalmul acesta (Matei 27,35.39.43.46; Marcu 15,24.34; Luca 23,34.35; Ioan 19,24.28). Cu privire la principiul aplicării mixte şi duble, vezi Deuteronom la 18,15.

Psalmul acesta are două părţi: primele 21 de versete constau din plângerea şi rugăciunea celui care suferă, ultimele 10 versete (v. 22-31), din mulţumire în urma izbăvirii. Nu există tranziţie între cele două părţi: ci printr-un scurt moment dramatic se trece de la descurajare la proslăvire. Vezi DA 741-757 pentru un ajutor eficient în înţelegerea aspectelor mesianice ale acestui psalm. De recomandat să nu se treacă de acest psalm înainte de a se asculta imnul "O frunte-nsângerată", în care armoniile coralului deosebit de nobil al lui J.S. Bach se împletesc cu mişcătoarele cuvinte ale imnului.

Cu privire la preambul vezi p. 616, 628.

1. Dumnezeule. [Dumnezeul meu, KJV]. Ebr. 'Eli. Cu privire la forţa cuvântului folosit aici pentru "Dumnezeu", vezi vol. I, p. 171. "Meu" pare să adauge o nuanţă de credinţă iubitoare la disperarea vizibilă transmisă de restul versetului. Credinţa se luptă cu teama.

Pentru ce? Strigătul unui copil disperat, care nu poate înţelege pentru ce l-a părăsit tatăl lui. M-ai părăsit. Ebr. 'azabtani. Forma sabachthani este transliterarea grecească a expresiei aramaice folosite de Isus în strigătul Său pe cruce (vezi Matei 27,46; Marcu 15,34). Să-mi ajuţi. Literal "de la mântuirea mea".

Plângerile. [Răcnetele, KJV]. Ebr. she'agah, folosit pentru a descrie răcnetul unui leu (Iov 4,10; Isaia 5,29; Ezechiel 19,7; Zaharia 11,3 ). Folosit în legătură cu o fiinţă omenească, un strigăt puternic (vezi Psalm 32,3). Vezi mai mult la DA 953-756.


2 Dumnezeul meu! Strig ziua, dar nu asculți; și noaptea, și nu tac.

N-am odihnă. [Nu tac, KJV]. Dumnezeu auzea fiecare strigăt, dar Hristos n-avea dovadă unui răspuns. (vezi DA 753).


3 Dar tu ești sfânt, tu, care locuiești în laudele lui Israel.

Totuşi. Cel care suferă este descumpănit de încercarea prin care trece. Cum poate Dumnezeul Său, care este sfânt şi plin de milă, să-l trateze în felul acesta? Locuieşti în mijlocul laudelor. Poate o figură de stil care Îl înfăţişează pe Dumnezeu în sanctuar, înconjurat de cei care cântă laudele Lui.


4 Părinții noștri s-au încrezut în tine; s-au încrezut și i-ai scăpat.

Se încredeau părinţii noştri. Cel care suferă acum să aducă argumentul că întrucât Dumnezeu îi salvase pe părinţi, care se încrezuseră în El, cu siguranţă îl va elibera şi pe el. Când suntem în întuneric şi îi vedem pe alţii salvaţi, am putea considera că soarta noastră este şi mai amară.


5 Au strigat către tine și au fost eliberați, s-au încrezut în tine și nu au fost făcuți de rușine.

Nu rămâneau de ruşine. Mai degrabă, "nu erau ruşinaţi". Când oamenii manifestă încredere şi descoperă că încrederea lor este înşelată, le e ruşine ca şi ar fi fost nebuni că au făcut aşa ceva (vezi Ieremia 14,3). Dar Dumnezeu S-a dovedit totdeauna vrednic de încredere.


6 Dar eu sunt vierme și nu om; de ocara oamenilor și disprețuit de popor.

Vierme. El se simţea trecut cu vederea de Dumnezeu, ca şi cum ar fi fost doar un vierme mizerabil, nedemn de consideraţia lui Dumnezeu. Compară cu Isaia 41,14; 49,7; 52,14: 53,3. În ce priveşte deosebirea dintre "om"(ebr. ish) şi "oameni" ('adam ), vezi Psalm 4,2; 8,4.


7 Toți cei ce mă văd râd de mine în batjocură, își țuguie buza, clatină din cap, spunând:

Îşi bat joc de mine. De la ebr. la?ag, "a lua în râs", "a-şi bate joc", ca în Psalm 2,4 (vezi Marcu 15,29).

Îşi deschid gura. [ţuguie buzele, KJV]. Adică a strâmba gura dispreţuitor (vezi Psalm 35,21).

Dau din cap. Dispreţuitor (vezi Psalm 44,14). Ce spun ei urmează în Psalm 22,8.


8 S-a încrezut în DOMNUL că îl va scăpa; să îl scape, văzând că a găsit plăcere în el.

S-a încrezut. Literal, "răsucit", "înfăşurat", adică, s-a predat, s-a încrezut (vezi Psalm 37,5; Proverbe 16,3). Această luare în râs a fost de fapt citată de cărturarii şi de bătrânii care au urmărit răstignirea şi a fost aplicată umilirii lui Hristos pe cruce (vezi Matei 27,43).


9 Dar tu ești cel ce m-ai scos din pântece, m-ai făcut să sper când eram pe sânii mamei mele.

Din pântecele. Cât îşi poate aminti. Batjocura duşmanilor este transformată într-un argument în favoarea izbăvirii. De la luarea în seamă a batjocoririi lui de către duşmani el trece acum la violenţa acţiunii lor împotriva lui.

M-ai pus la adăpost. [M-ai făcut să nădăjduiesc, KJV]. Simţământul de speranţă i s-a înfiripat în suflet încă din pruncie.


10 Din pântece am fost aruncat asupra ta, tu ești Dumnezeul meu din pântecele mamei mele.
11 Nu sta departe de mine, fiindcă tulburarea este aproape, pentru că nu este nimeni să ajute.
12 Mulți tauri m-au încercuit; tauri puternici din Basan m-au înconjurat.

Tauri. O figură de stil prin care se subînţeleg oameni sălbatici care urmăresc să-l distrugă.

Tauri. [Tauri puternici, KJV]. Ebr. 'abbirim, care în diferite texte ugaritice (vezi p. 618, 619) înseamnă "zimbru", "bizon". Desemnează uneori o figură mitologică născută zeului Baal de sora lui, Anath.

Basan. Un ţinut la răsărit de Iordan, vestit pentru păşunile lui bogate şi vitele lui mari şi puternice (vezi Deuteronom 32,14; Ezechiel 39,18; Amos 4,1).


13 Și-au deschis gura împotriva mea, ca un leu care sfâșie și răcnește.

Îşi deschid gura împotriva mea. Tabloul este acela al unei fiare sălbatice gata să sară asupra prăzii şi să o sfâşie.

Un leu... răcneşte. Ca şi cum furia taurilor n-ar fi fost de-ajuns, psalmistul dezvoltă ideea, introducând figura unui leu care aleargă după prada lui, făcând un zgomot puternic.

14 Sunt turnat ca apa și toate oasele mele sunt scrântite, inima mea este ca ceara, este topită în mijlocul adâncurilor mele.

Apa care se scurge. Compară cu Iosua 7,5. Imaginea pare să indice pierderea forţei (2 Samuel 14,14). Se topeşte. Inima lui nu mai e tare. Vigoarea lui s-a dus (vezi Plângeri 2,11).


15 Puterea mea este uscată ca un ciob și limba mi se lipește de fălcile mele și m-ai adus în țărâna morții.

Lutul. [Ciob de oală, KJV]. Un fragment de vas spart. Puterea lui nu era plină de viaţă, ca la un pom în creştere, ci uscată şi sfărâmicioasă, ca un ciob fragil de oală. Mi se lipeşte limba. Probabil de sete accentuată. Ţărâna morţii. Un fel figurat de a descrie moartea. Moartea este însoţită de ţărâna mormântului.


16 Căci câini m-au încercuit; adunarea celor stricați m-a încercuit, mi-au străpuns mâinile și picioarele.

Câini. Oameni, care se seamănă cu nişte câini feroce, care îşi arată colţii, l-au înconjurat, ca să zicem aşa, într-o haită urmărind să-l răpună. Cetăţile orientale erau vestite pentru haitele de câini flămânzi care devorau adesea trupurile neîngropate ale morţilor (vezi 1 Regi 14,11; cf. Psalm 59,6.14.15). Psalmistul dezvoltă în continuare ideea cruzimii împrejurărilor, punându-i pe câini lângă leu şi lângă taurii din Basan (vezi la v. 12.13).

Străpuns. Ebr. ke'ari, care poate fi tradus "ca un leu", precum în Isaia 38,13, singurul loc în Vechiul Testament unde apare în forma aceasta. Ideea din propoziţia atunci devine: "Ca un leu mi-au înconjurat mâinile şi picioarele." Ke'ari nu poate fi corect tradus "străpuns". E posibil ca acest cuvânt să fi fost greşit ortografiat şi ca traducătorii versiunilor vechi, precum LXX, Siriaca şi Vulgata, să fi păstrat adevărata varianta: "mi-au străpuns". Prin cuvintele acestea, Mântuitorul a prezis tratamentul pe care avea să-l primească (vezi DA 746). Compară cu Ioan 20,25-27.


17 Pot număra toate oasele mele, ei mă privesc și se holbează la mine.

Număr. [Spun, KJV]. Literal, "a număra". El putea să le numere datorită faptului că ieşiseră la suprafaţă din cauza slăbiciuni. În Psalm 174,4 e redat "socoteşte".


18 Își împart hainele mele între ei și aruncă sorți pe cămașa mea.

Împart. Le fac porţii.

Trag la sorţi. Vezi împlinirea acestei profeţii în Matei 27,35; Luca 23,34; Ioan 19,23.24.


19 Dar nu te depărta de mine DOAMNE, puterea mea, grăbește-te să mă ajuți.

Tu. Aşezat pe primul loc, în ebraică, pentru accentuare. "Tu" e în contrast cu persecutorii. Rugăciunea din v. 11 este repetată cu mai multă stăruinţă decât atunci când a fost înălţată prima dată.


20 Scapă-mi sufletul de sabie, pe preaiubitul meu din puterea câinelui.

Sufletul. Vezi la Psalm 3,2; 16,10. Viaţa. [Drag, KJV]. Ebr. yechidah, "unul singur", precum o fiică unică (Judecători 11,34).

Forma este la feminin, deoarece yechidah este paralel cu "suflet", care în ebraică este feminin. LXX traduce yechidah prin monogenes, care este adjectivul tradus "singurul... Fiu" ["singurul născut", KJV] în Ioan 3,16.

Câinilor. Compară cu v. 16.


21 Salvează-mă din gura leului, fiindcă m-ai auzit din coarnele unicornilor.

Gura leului. Compară cu v. 13.

Scoate-mă. [M-ai ascultat, KJV]. Cererea psalmistului se sfârşeşte printr-un simţământ de uşurare deplină. El ştie că Domnul este pe punctul să-l ajute. Această schimbare bruscă de sentimente la mijlocul versetului este tipică unui număr mare de psalmi (vezi Psalm 3; 6; 12; 28 etc.). Poate că psalmul acesta constituie cel mai impresionant caz din Psaltire în ce priveşte particularitatea aceasta unică a monologului dramatic ebraic.

Bivolului. [Unicornului, KJV]. Ebr. remim, "bou sălbatic" (vezi la Iov 39,9). Datorită acestui verset armura britanică are pe ea leul şi bivolul. Vezi la Numeri 22,22.

Cu toate că e înconjurat de "câini", "lei", "tauri" şi "boi sălbatici", cel în cauză ştie că nu e părăsit. Descurajarea şi întristarea fac loc încrederii, păcii şi laudei voioase. Versetele 22-31 sunt o cântare biruitoare de laudă. În piesa corală a lui Felix Mendelssohn care are ca subiect Psalmul 22, la punctul acesta există o trecere dramatică bruscă de la o gamă minoră la una majoră, reprezentând schimbarea totală de sentimente.


22 Voi vesti numele tău fraților mei, te voi lăuda în mijlocul adunării.

Adunării. El Îşi va aduce mărturia de laudă în mijlocul închinătorilor adunaţi (vezi Psalm 1,5; Isaia 38,19.20).


23 Lăudați-l, voi care vă temeți de DOMNUL; glorificați-l, voi toată sămânța lui Iacob și temeți-vă de el, voi toată sămânța lui Israel.

Lăudaţi-L. Tot Israelul, tot poporul lui Dumnezeu, e chemat să aducă împreună laudă.


24 Fiindcă el nu a disprețuit, nici nu a detestat nenorocirea celui nenorocit, nici nu și-a ascuns fața de el, ci când a strigat către el, a ascultat.
25 În marea adunare lauda mea va fi despre tine, voi împlini promisiunile mele în fața celor ce se tem de el.

Tu. [Despre Tine, KJV]. Literal, "de la Tine". Dumnezeu dăduse voinţa şi puterea de a lăuda, precum şi izbăvirea, care este pricina laudei.

Adunarea. Compară cu v. 22.

Juruinţele. Jertfele făgăduite ca o expresie de recunoştinţă pentru izbăvire.


26 Cei blânzi vor mânca și se vor sătura; vor lăuda pe DOMNUL cei ce îl caută; inima ta va trăi pentru totdeauna.

Mânca. Parte din jertfele jurămintelor era consumată de cel care le aducea (vezi Levitic 7,16). În Israel, participarea la masă, ca expresie a recunoştinţei, făcea parte din închinare. Cei săraci vor participa la masa aceasta şi, mâncând împreună, vor deveni părtaşi unităţii cu ceilalţi.

Să vă fie. Schimbarea bruscă de la "săracii", "ei" (persoana a treia), la "vă" (persoana a doua) este tipic ebraică şi exprimă vorbirea directă.


27 Toate marginile lumii își vor aminti și se vor întoarce către DOMNUL și toate familiile națiunilor se vor închina înaintea ta.

Marginile pământului. Perspectiva se lărgeşte de la "cei ce vă temeţi de Domnul" şi "sămânţa lui Iacov" şi "sămânţa lui Israel" (versetul 23) incluzând toate naţiunile (vezi promisiunea făcută lui Avraam, Genesa 12,3).


28 Pentru că împărăția este a DOMNULUI și el este guvernatorul peste națiuni.

Împărăţia. Mai degrabă, "poziţia de împărat". Compară cu Zaharia 14,9; Apocalipsa 11,15.


29 Toți cei grași pe pământ vor mânca și se vor închina, toți cei ce coboară în țărână se vor pleca înaintea lui și nimeni nu își poate ține în viață sufletul.

Toţi cei. Versetul acesta ar trebui să fie legat de cel precedent. Iehova este împărat peste naţiuni, iar bogaţii şi cei prosperi dintre ei sunt prezentaţi ca venind la sanctuar pentru a aduce jertfă şi închinare. Tot astfel naţiunile mai slabe şi aflate în declin, reprezentate prin "cei ce se pogoară în ţărână", vin să se prosterne.

Cei ce nu pot să-şi păstreze viaţa. Mai degrabă "cel care nu-şi ţine sufletul în viaţă". Lucrul acesta poate fi înţeles ca amplificând ideea naţiunilor mai slabe. LXX traduce propoziţia acesta: "şi sufletul meu trăieşte pentru el", sugerând o interpretare diferită, dar expresia ebraică se arată mai simplă.


30 O sămânță îi va servi, îi va fi socotită Domnului ca generație.

Sămânţă. Ebr. zera?, "descendenţi". Ca rezultat al propovăduirii Evangheliei, mulţi urmau vor veni să- slujească lui Dumnezeu.

Se va vorbi. Sau "se va povesti". O generaţie va transmite altei generaţii vestea cea bună a mântuirii (vezi 2 Timotei 2,2).

Domnul. Ebr. 'Adonai (vezi vol. I, p. 173).


31 Ei vor veni și vor vesti dreptatea lui unui popor ce se va naște, că el a făcut aceasta.

Vor vesti dreptatea Ta. Compară cu Romani 3,21-26.

Lucrarea Lui. [Că EL a făcut aceasta, KJV]. Faptul că Dumnezeu a făcut tot ce a fost spus în psalmul acesta.COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE

6-8 AA 225

16-18 �

DA 746; PK 691

16.18 �

SR 224

2. 17.18 �

AA 225

22-26 �

9T 279

27 �

PK 370

30 �

DA 828