1 Un psalm al lui David. Binecuvântat fie DOMNUL, tăria mea, care îmi deprinde mâinile la război și degetele mele la luptă.

INTRODUCERE - Psalmul 144 este o cântare care preamăreşte tăria şi ajutorul lui Dumnezeu atât în timp de război, cât şi în timp de pace. Psalmul se încheie cu un comentariu care proclamă bucuria şi fericirea de care au parte cei care Îl au pe Dumnezeu ca Domn al lor.

Cu privire la autorul psalmului, vezi CT 496. Cu privire la preambul, vezi p. 616.

1. Stânca [Tăria, KJV]. Ebr. şur, "piatră" (vezi la Psalm 18,2.31.46). Şur este folosit în mod figurat pentru a denumi ceva solid, permanent şi neclintit.

Mâinile la luptă. [Mâinile la război, KJV]. Vezi la Psalm 18,34. Psalmistul nu glorifică războiul însuşi. David a recunoscut că Dumnezeu i-a dat iscusinţa de a birui pe arogantul şi puternicul Goliat. În lupta aceea David nu s-a încrezut în vreo armură omenească, ci a mers îmbrăcat în armura cerului.


2 Bunătatea mea și fortăreața mea; turnul meu înalt și eliberatorul meu; scutul meu și cel în care mă încred, care îmi supune poporul sub mine.

Binefăcătorul meu. [Bunătatea mea, KJV]. Ebr. chesed (vezi Nota suplimentară la Psalm 36). Cetăţuia mea. Vezi la Psalm 18,2. Turnul meu. Vezi la 2 Samuel 22,3. Scutul. Ebr. magen, tradus "scutul" în 2 Samuel 22,3 (vezi comentarii acolo).


3 DOAMNE, ce este omul, ca să iei cunoștință de el! Sau fiul omului, ca să ții seama de el!

Ce este omul? Vezi la Psalm 8,4.


4 Omul este asemănător deșertăciunii, zilele lui sunt ca o umbră care trece.

O suflare. [zădărnicie, KJV], Ebr. hebel, care aici probabil că înseamnă "o suflare". Cât de trecătoare este această viaţă a noastră! Abia apucăm să ne dezvoltăm puterile fizice şi mentale, când şi suntem luaţi de moarte.


5 DOAMNE pleacă-ți cerurile și coboară; atinge munții și vor fumega.
6 Aruncă fulger și împrăștie-i, trage săgețile tale și nimicește-i.
Fulgeră. Când e pusă în mişcare artileria cerului, cât de slabă este puterea omului ca să i se opună! La a doua venire a lui Hristos vor fi manifestări teribile ale puterii lui Dumnezeu, cum n-au mai fost văzute niciodată până atunci (vezi PP 109).


7 Întinde-ți mâna din înălțime; scapă-mă și eliberează-mă din ape mari, din mâna copiilor străini,

Apele mari. Psalmistul schimbă scena. Ape mari înseamnă primejdii copleşitoare şi aici fără îndoială se referă la vrăjmaşii lui David, care erau pretutindeni.


8 A căror gură vorbește deșertăciune și dreapta lor este o dreaptă a falsității.

Dreaptă. Poate înseamnă că minciuna lor era dreptace, adică ei spuneau minciuni cu îndemânare.


9 Dumnezeule, eu îți voi cânta o cântare nouă, pe psalterion și pe un instrument cu zece coarde îți voi cânta laude.

Cântare nouă. Psalmistul trece de la minciună la adorarea a ceea ce este adevărat. Obosit de mincinoşi şi înşelători pământeşti, el se îndreaptă spre Dumnezeu cu o cântare nouă - o cântare de laudă proaspătă. Şi mâna urma să ajute gura, deoarece el avea să folosească un instrument cu zece coarde ca acompaniament.

Alăuta [Psaltirea, KJV]. Vezi p. 33.

Cu zece coarde. Vezi p. 36.


10 El dă salvare împăraților, el eliberează pe David, servitorul său, de sabia care rănește.

Împăraţilor. Împăraţii sunt supuşi unei primejdii specială, iar David nu făcea excepţie. Dumnezeu îl apărase în multe lupte, dar mai presus de toate acestea el îi dăduse mântuire, ca unui păcătos vinovat.


11 Scapă-mă și eliberează-mă din mâna copiilor străini, a căror gură vorbește deșertăciune și dreapta lor este o dreaptă a falsității;

Fiilor celui străin. Adică adversarilor străini.


12 Pentru ca fiii noștri să fie ca plante ce cresc în tinerețea lor; fiicele noastre să fie ca pietre unghiulare, lustruite în asemănarea unui palat;

Odrasle. Versetele 12-15 prezintă tabloul unei naţiuni foarte mult binecuvântate de Dumnezeu. Familia, ogoarele şi grânarele au fost toate făcute să prospere din plin.

Stâlpi săpaţi frumos. Ebr. zawiyyoth, un cuvânt care apare numai aici şi în Zaharia 9,15, unde se referă la colţurile altarului. Unele din traducerile greceşti zic "unghiuri". LXX are în schimb un participiu, "împodobite". Frumuseţea formei, dacă nu e însoţită de frumuseţea de caracter nu are nici o valoare (Proverbe 31,30). Căminul este un palat când fiii sunt nişte bărbaţi nobili şi fiicele sunt ca nişte principese. Adevărata educaţie din copilărie şi tinereţe are drept scop să dezvolte această frumuseţe de caracter în copiii noştri (vezi CT 496).


13 Ca grânarele noastre să fie pline, dând tot felul de provizii; ca oile noastre să nască mii și zeci de mii în străzile noastre;

Tot felul de merinde. Pământul ar fi aşa de binecuvântat încât să producă o mare varietate şi

o abundenţă pentru toţi.

14 Ca boii noștri să fie tari să muncească; să nu fie nicio ruptură, nicio ieșire; ca să nu fie plângere în străzile noastre.

Nici o pagubă [Nici o spărtură, KJV]. Adică în zidul oraşului sau în ocolul vitelor.

Robie [Ieşire, KJV]. Fie ieşire la război, fie plecare în robie, fie ieşirea vitelor din ocolul lor.


15 Ferice de acel popor, care este astfel; da, ferice de acel popor, al cărui Dumnezeu este DOMNUL.

Ferice. Ebr. 'ashre (vezi la Psalm 1,1). Nimic nu ne face mai fericiţi decât dacă ştim că aparţinem lui Dumnezeu şi El nouă.

COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE

5.6PP 109

10�

ML 291

12�

AA 599; AH 234; CT 496; Ev 573, 635; FE 158, 513; MB 24; MH 376; ML 268; PK 36; Te 182; TM 17; 4T 48, 541; 6T 363; 7T 264; 9T 37

15�

ML 161; PP 117