Doi bărbați bogați aleg

Text de memorat

„Pentru că Fiul omului a venit să caute și să mântuiască ce era pierdut.” Luca 19:10

În aglomerata cetate Ierihon trăia un bărbat pe nume Zacheu. Era înstărit și mic de statură. Zacheu nu avea mulți prieteni pentru că lucra pentru romani. Ba mai rău, strângea taxele pentru romani. Oamenilor nu le plăceau nici romanii, și nici cei care strângeau taxele. De ce? Romanii erau conducătorii lor și vameșii îi obligau pe oameni să plătească mai mulți bani decât datorau pentru taxe. Luca 19:2.

Zacheu era șeful vameșilor, el era responsabil de toți vameșii din Ierihon. Dar mulți oameni nu știau că el nu mai înșela oamenii. Râul Iordan, unde Ioan Botezătorul predicase, nu era departe de Ierihon. Când a auzit ce le-a spus Ioan vameșilor de acolo, Zacheu a știut că ce făcea era greșit și a hotărât să se schimbe. Luca 3:12,13.

Dar oamenii tot nu aveau încredere în Zacheu. Ei nu puteau să creadă că el se schimbase și că acum era om cinstit. Chiar și după ce a început să înapoieze banii celor pe care îi înșelase, majoritatea oamenilor credeau că tot nu pot avea încredere în el.

Desigur, toți din Ierihon știau despre Isus. Când Zacheu a auzit că Matei, unul din cei doisprezece ucenici ai lui Isus, fusese vameș, în inima lui s-a născut speranța că Dumnezeu îl putea ierta și pe el. 

GÂNDEȘTE-TE: În ce mod demonstra Zacheu că îi părea cu adevărat rău pentru că înșelase oamenii?

Zacheu, vameșul, știa că era un păcătos. Dar îi părea cu adevărat rău că înșelase oamenii. Într-o zi, auzind că Isus trecea prin Ierihon, el a vrut să Îl vadă.

Străzile aglomeratei cetăți erau acum mai pline decât de obicei. Mulți oameni se îndreptau spre sărbătoarea specială de la Ierusalim și când au auzit că Isus trecea prin cetate, au vrut să Îl vadă. Așa că în jurul lui Isus se adunase o mare mulțime de oameni. Luca 19:3. Zacheu a încercat să se strecoare prin mulțime, dar fără succes. Era mult prea scund ca să poată vedea peste oamenii din mulțime. Ce putea face?

Apoi Zacheu a avut o idee. Și-a amintit de un copac ale cărui ramuri se întindeau deasupra drumului. Așa că a alergat înaintea mulțimii până la acel copac. Nu a durat mult până a urcat pe una din crengi; de acolo Îl putea vedea pe Isus venind împreună cu mulțimea. Luca 19:4. Pășind prin mulțime, Isus a auzit oameni urându-I bun venit. A auzit plângeri zgomotoase din partea preoților și a rabinilor. Dar a auzit și dorința nerostită din inima lui Zacheu.

Deodată Isus a oprit și la fel a făcut și mulțimea. Era chiar sub copacul din care Zacheu urmărea totul, și Isus a privit direct spre el. Zacheu a privit în jos spre fața lui Isus. Toți au tăcut și L-au ascultat pe Isus vorbindu- i. Luca 19:5.

GÂNDEȘTE-TE: Cunoști cântecul despre Isus când a mers la Zacheu acasă? Vrea Isus să fie și în casa ta? Ce putem face pentru a-I ura bun venit?

Zacheu a fost foarte surprins, e o minune că nu a căzut din copac! Rapid s-a dat jos și cât ai clipi din ochi, era în fața lui Isus cu un zâmbet larg pe față. Era de-a dreptul încântat de faptul că Isus dorea să meargă acasă împreună cu el. Luca 19:6.

În drum spre casa lui, Zacheu era mai fericit decât îți poți imagina. Pentru o clipă nici măcar nu s-a putut gândi la ce să zică. Dar el știa ce gândeau oamenii din jurul lui. Luca 19:7.

Dintr-odată, Zacheu a vrut ca toți să știe că el se schimbase și că îi părea rău pentru lucrurile rele pe care le făcuse. El voia ca ei să știe că încerca să îndrepte lucrurile. Așa că, în timp ce mulțimea îl asculta, ce I-a spus el lui Isus și ce răspuns i-a dat Isus? Luca 19:8-10.

Deoarece preoții și conducătorii credeau că vameșii erau niște păcătoși, ei nu le permiteau să intre în sinagogă pentru a I se închina lui Dumnezeu. Dar cu Isus ca oaspete al lor, Zacheu și familia lui se puteau închina lui Dumnezeu în casa lor.

Din nou Isus le-a reamintit oamenilor că El îi putea ajuta și salva doar pe cei care știau că sunt păcătoși. Nu Își putea impune dragostea și ajutorul păcătoșilor care erau mândri și credeau că nu au nevoie de ajutor. După ce a vorbit cu tânărul bogat, Isus le-a spus ucenicilor că oamenilor bogați le era greu să aleagă să fie salvați în Împărăția lui Dumnezeu. Dar Isus a mai spus și că la Dumnezeu nimic nu este cu neputință. Zacheu, care era un om bogat, a demonstrat că era adevărat.

GÂNDEȘTE-TE: Când Zacheu a ales să fie altruist și să asculte de Duhul Sfânt, gândirea lui s-a schimbat. Acum cel mai important lucru pentru el era să asculte de Cele Zece Porunci. Ne poate schimba Isus atunci când alegem să Îl iubim, să ne încredem în El și să Îl ascultăm?

Într-o zi, Isus învăța norodul și cineva din mulțime I-a cerut ajutorul să rezolve o problemă între el și fratele lui.

Dumnezeu dăduse o regulă care spunea că atunci când un tată murea, fiul lui cel mare trebuia să primească o parte dublă din proprietate față de ceilalți fii. Bărbatul care venise la Isus în acea zi credea că fratele lui nu a fost corect la împărțirea proprietății tatălui lor. Ce I-a cerut lui Isus să facă? Luca 12:13.

Isus știa că acel bărbat era egoist și i-a spus că nu a venit în lumea noastră să rezolve astfel de dispute. Apoi a arătat că adevărata problemă cu amândoi copiii era lăcomia. Luca 12:14,15. Oamenii bogați sunt singurii care uneori nu ascultă de porunca în care se spune să nu poftești? Nu. Chiar și oamenii care nu sunt bogați, dar care au suficient, adesea își doresc mai mult. Citește ce spune Biblia despre a fi mulțumiți și fericiți cu ce avem. 1 Timotei 6:6-8.

GÂNDEȘTE-TE: Chiar și copiii își doresc adesea mai mult? Tu ai toate jucăriile pe care ai vrea să le ai? Ți-ai dorit vreodată o jucărie specială când deja aveai destule?

Un bărbat care credea că fratele lui nu a fost corect în împărțirea proprietății familiei voia ca Isus să îl ajute să rezolve disputa. În schimb, Isus a spus o poveste despre lăcomie și despre a vrea mai mult.

Povestea era despre un om bogat, care a re- coltat atât de multă hrană de la ferma lui încât nu îi mai încăpea în hambare. Așa că s-a întrebat ce să facă cu toată hrana în plus. Luca 12:16,17. Ce a hotărât să facă după ce a meditat mult la această problemă? Luca 12:18.

Bărbatul bogat nu s-a gândit că toată hrana aceea era, de fapt, a lui Dumnezeu. Chiar așa era. Dumnezeu trimisese lumina soarelui, ploaia și aerul curat, pentru ca plantele să crească și să dea rod.

Bogatul nu s-a gândit nici la oamenii săraci, cărora le era foame și care aveau nevoie de hrană. El ar fi putut să își împartă cu ei hrana pe care o avea în plus. Se gândea doar la el însuși. Avea atât de multă hrană și se gândea că îi va fi de ajuns ani de zile. Putea mânca și bea cât dorea. Credea că nu va mai trebui să își facă griji pentru nimic. Luca 12:19. 

GÂNDEȘTE-TE: Îți amintești ce spune regula de aur din Matei 7:12? Bărbatul acesta bogat aplica regula de aur? Tu înveți să o aplici? Cum poți să o aplici și mai bine?

Dumnezeu știe totul? Da. El știa ceva ce bogatul din povestirea noastră de ieri nu știa. Dumnezeu știa că în acea noapte, când mintea lui era plină de gânduri egoiste, inima lui avea să se oprească și el urma să moară. Niciunul din planurile lui nu se mai împlinea. Tot ceea ce el păstra cu atâta egoist pentru sine avea să aparțină altora. Luca 12:20. Cum a încheiat Isus povestirea? Luca 12:21.

La fel ca bogatul din poveste, bărbatul care credea că fratele lui nu împărțise corect bunurile familiei se gândea doar la el. Nici el, și nici fratele lui nu respectau porunca de a nu pofti. Probabil că toți oamenii care au ascultat povestirea și-au amintit că adesea au gândit la fel ca acel bărbat egoist. Toți aveau nevoie de o schimbare.

Și noi avem nevoie de o schimbare. Oamenii au început să fie egoiști și să vrea mai mult încă de când păcatul a venit în lumea noastră și oamenii nu au mai fost cum i-a creat Dumnezeu la început. 

GÂNDEȘTE-TE: Zacheu a demonstrat că oamenii bogați se pot schimba. Există și în prezent oameni bogați care aleg să Îl urmeze pe Isus? Da. Ei își dau banii și timpul lor pentru a-i ajuta pe oameni să învețe cum să facă parte din Împărăția lui Dumnezeu. Dar acum știm că nu doar oamenii bogați au nevoie de o schimbare. Nu doar oamenii bogați tânjesc după mai mult. Fără ca măcar să ne gândim la ce facem, noi putem să nu ascultăm de porunca în care se spune să nu poftim. Ești bucuros că Dumnezeu ne poate schimba? Poți numi câteva moduri în care ai vrea ca El să te schimbe?

Prieteni pentru cer – partea a 2-a. Adaptare din Sunca, the Missionary Dog, de Anna Larsen Publicată de Pacific Press Publishing Association, Inc. Folosită cu permisiune.

Care este problema, Sunca? Ești supărată pe mine? Señorita a făcut un pas în spate și a părut confuză. Am zâmbit. – Nu, încă te place, señorita, dar este foarte protectoare cu mașina. Nu permite nimănui să se apropie. Așază-te și vei vedea că te iubește!

Señorita a deschis ușa și s-a așezat pe scaunul de lângă mine, primind iubire din nou din partea lui Sunca. Cu cât Sunca era mai băgăreață, cu atât ei îi plăcea mai mult. – Ce sunt teancurile de scrisori pe care le aveți pe bancheta din spate, señora?
– Ah, sunt corespondența noastră. Vrem să mergem pe la poștă.
– Atât de multe scrisori!? Niciodată nu am văzut atâtea. Întotdeauna aveți atât de multă corespondență? Fata a privit din nou spre scrisorile legate în teancuri frumos aranjate.
– Soțul meu este directorul programului prin corespondență la care sunt înscriși 9 000 de studenți de aici din Peru.
– Nouă mii de studenți! a exclamat fata, atât de surprinsă încât și Sunca a părut surprinsă.
– Da, și în Bolivia avem peste 2 000, în Ecuador, mai mult de 1 000 de studenți.
– Dumneavoastră și soțul dumneavoastră vă ocupați de toți? – Da, señorita, cu ajutoare. Este o lucrare minunată.
– Ce studiază toți acești studenți? Ea a mângâiat-o pe Sunca și s-a uitat din nou spre bancheta din spate.
– Toate sunt lecții biblice – lecții despre învățăturile Domnului nostru Isus Hristos, despre profeții și despre viața creștină.
– Lecții biblice! Pe fața fetei se vedea o curiozitate timidă.
– Da, sunt lecții despre fericirea în viață, despre succes, despre formarea caracterului și despre biruirea obiceiurilor rele, toate în lumina învățăturilor din Cuvântul lui Dumnezeu. Dă-mi voie să îți arăt, señorita! Am scos unul din plicuri.
– Aici este o lecție completată de un tânăr din Cuzco. Subiectul lecției este ce ne învață Biblia despre curtenie și căsătorie. Nu te-ar interesa o astfel de lecție?
– Ba da, dar... Fata a ezitat. Am înțeles.
– Îți voi trimite prima lecție din cursul pentru tineri. Nu te voi obliga în niciun fel și nu te costă niciun cent. După aceea, poți hotărî singură dacă vrei să urmezi tot cursul. Sunt sigură că și tu vei fi una din studentele noastre. Nu trebuie să cumperi nicio carte și fiecare verset din lecții este din Biblia catolică. Â

– Chiar așa? spuse fata ușurată. Da, vă rog să îmi trimiteți prima lecție. Ea și Sunca s-au mai jucat împreună încă puțin. Apoi fata a spus:
– Señora, astăzi m-am conectat la cer. Am urmărit-o pe señorita cu ochii în timp ce se amesteca printre oamenii de pe stradă și în cele din urmă a dispărut în mulțime. „Conexiune cu cerul”, m-am gândit eu. Señorita nu putea rosti alte cuvinte care să mă facă atât de fericită și mulțumită. Am mângâiat-o pe Sunca. „Ești un câine misionar bun, Sunca. Dacă nu erai tu, nu ne-am fi făcut o prietenă atât de drăguță. Tu ne-ai ajutat să înscriem o nouă studentă la școala biblică prin corespondență.” Beatriz (acesta era numele fetei) a fost foarte interesată de Biblie și a absolvit două din cursurile noastre prin corespondență. Sperăm că de atunci a și devenit membră a bisericii noastre. (Va urma)