Sărmanul tânăr bogat

Matei, Marcu și Luca ne povestesc despre tânărul din povestea din această săptămână, dar niciunul nu ne prezintă numele lui. Știm că el era foarte bogat, tânăr și, totodată, era și conducător. Faptul că era conducător probabil însemna că era membru în puternicul consiliu iudaic, așa că trebuie să fi fost destul de important.

Tânărul conducător știa deja despre Isus. El chiar văzuse câteva din lucrurile pe care le făcuse Isus. În ziua în care mamele și-au adus copiii la Isus să îi binecuvânteze, el a văzut totul. A văzut că Isus iubea copiii și îi făcea fericiți. Tânărul conducător își dorea și el aceeași fericire. Își dorea ca Isus să îl binecuvânteze și pe el.

Probabil se întreba ce a vrut să zică Isus când a spus că oamenii din Împărăția cerurilor vor fi asemenea unor copilași. Luca 18:17. Și el își dorea foarte mult să fie în Împărăția lui Dumnezeu. Cunoștea Cele Zece Porunci și știa și regulile inventate. Era sigur că le respecta pe toate.

Am putea crede că tânărul conducător avea toate motivele să fie fericit și sigur că urma să ajungă în Împărăția lui Dumnezeu. Dar el știa că lipsea ceva important. Oare ce lipsea? Poate îi spunea Isus. După ce Isus a terminat de vorbit cu oamenii în acea zi, tânărul conducător a privit cum El și ucenicii Lui se depărtau. Dintr-odată, și-a dat seama că trebuie să Îi pună lui Isus întrebarea lui importantă. Era cea mai importantă întrebare pe care o putea adresa cineva. 

GÂNDEȘTE-TE: Oare ce întrebare putea fi atât de importantă? Vom afla mâine.

După ce a binecuvântat copiii și i-a învățat pe oamenii, Isus și ucenicii Lui au plecat. Dintr-odată, tânărul conducător a alergat să îi ajungă din urmă. Ce întrebare foarte importantă I-a pus lui Isus când a îngenuncheat la picioarele Lui? Marcu 10:17.

Conducătorul L-a numit pe Isus „bun.” Isus dorea ca el să se gândească la acest lucru; așa că, înainte să răspundă la întrebarea tânărului, Isus l-a întrebat de ce L-a numit bun. El i-a reamintit că doar Dumnezeu este bun. A crezut tânărul conducător că Isus era cu adevărat Fiul lui Dumnezeu? Apoi Isus a spus că oamenii care vor avea viața veșnică vor păzi poruncile Lui. Matei 19:17.

Atunci existau multe reguli inventate. Tânărul conducător le învățase și încerca să le respecte. Așa că L-a întrebat pe Isus la ce poruncă Se referea. Matei 19:18,19. Nu era greu să îți dai seama că Isus Se referea la Cele Zece Porunci. Fiecare evreu le știa. Tânărul conducător probabil s-a gândit că păzirea acestor porunci nu era problema lui. Ce a spus el? Matei 19:20. 

GÂNDEȘTE-TE: Tu ai învățat Cele Zece Porunci? Faptul că le poți enumera înseamnă că vei fi în Împărăția lui Dumnezeu? Cel mai important este să respecți sensul Celor Zece Porunci.

Isus tocmai îi spusese tânărului bogat să respecte poruncile dacă dorea să fie în Împărăția lui Dumnezeu. Isus nu i-a spus că ar trebui să respecte vreuna din regulile inventate. Era sigur tânărul bogat că el deja respecta Cele Zece Porunci?

Ce i-a spus Isus după aceea probabil că l-a șocat atât de tare pe tânărul conducător încât cu greu i-a venit să creadă ce auzea. Matei 19:21. Chiar era serios Isus în ceea ce spunea? Probabil că în mintea tânărului se îngrămădeau multe gânduri. El nu s-a gândit niciodată că nu respecta Cele Zece Porunci. Dar Isus știa că nu le respecta.

Isus îl iubea pe acel tânăr. El putea fi un bun ucenic și putea ajunge într-un final în Împărăția lui Dumnezeu. Isus știa că tânărul nu își dădea seama că încălca prima poruncă despre a nu avea alți dumnezei în afară de adevăratul Dumnezeu din cer. El iubea să fie bogat și important mai mult decât Îl iubea pe Dumnezeu. Isus știa că el nu îi iubea cu adevărat pe ceilalți la fel ca pe el însuși. Acum trebuia să aleagă.

Când tânărul conducător s-a uitat în ochii lui Isus, în mintea lui s-a dat o luptă teribilă. Cum putea face ce i-a spus Isus că trebuia să facă? Avea să fie sărac, și prietenii lui importanți l-ar fi părăsit. Oamenii și-ar fi făcut impresia că era nebun. Dar, în același timp, își dorea viața veșnică. Era o alegere dificilă. 

GÂNDEȘTE-TE: Cine crezi că încerca să îl împiedice pe tânărul bogat să aleagă să fie în Împărăția lui Dumnezeu? Cine încearcă și astăzi să îi împiedice pe oameni să intre în Împărăția lui Dumnezeu? Tu ce ai fi făcut dacă ai fi fost în locul tânărului bogat?

Isus a răspuns la cea mai importantă întrebare pe care I-a pus-o tânărul bogat. Acum conducătorul trebuia să aleagă. Toți cei care au auzit întrebarea lui și răspunsul lui Isus probabil că priveau și se întrebau ce urma să facă. Isus Își dorea nespus ca el să fie în Împărăția Lui. Dar Satana voia să îl împiedice. Ce a ales el la final? Matei 19:22.

Tânărul conducător a ales ca bogățiile să îi fie dumnezeu și niciodată nu s-a mai răzgândit după aceea. Isus a fost foarte trist, și la fel și tânărul conducător în timp ce se îndepărta.

Ucenicii au fost dezamăgiți. De ce i-a spus Isus tânărului bogat să vândă tot ce avea și să dea săracilor? Ei credeau că Dumnezeu Își arăta dragostea când dădea bogății cuiva. Așa au fost învățați ei. Și erau siguri că tânărul bogat ar fi fost un ajutor important în împărăția pe care ei așteptau cu nerăbdare ca Isus să o întemeieze.

Iuda era în mod special nemulțumit de cele întâmplate în acea zi. Lui i se părea că Isus adesea făcea lucruri greșite. Iuda credea că dacă toți ar fi urmat planurile lui, împărăția putea începe curând. Îți poți imagina ce au crezut Iuda și ceilalți ucenici când au auzit ce a spus Isus după aceea? Matei 19:23.

GÂNDEȘTE-TE: Citește 1 Timotei 6:10. Crezi că ne ajută să înțelegem la ce S-a referit Isus? Crezi că tânărul bogat a fost cu adevărat vreodată fericit după alegerea greșită din acea zi? Spunea Isus că niciun bogat nu va fi în Împărăția Lui? Nu. Vom afla mai multe despre ce a vrut să spună El.

Care este prima poruncă? O poți repeta? Tânărul bogat L-a întrebat pe Isus ce îi mai trebuia pentru a avea viața veșnică. Isus i-a spus să respecte Cele Zece Porunci. Tânărul conducător credea că le respecta pe toate, dar el, de fapt, nu Îl iubea pe Dumnezeu din toată inima și se iubea pe el mai mult decât îi iubea pe ceilalți oameni. Nu era dispus să se schimbe.

După ce a plecat conducătorul, Isus a spus că era greu pentru o persoană bogată să aleagă Împărăția lui Dumnezeu. Când ucenicii au părut șocați, Isus a spus același lucru din nou. Matei 19:24,25. Să treacă prin urechile acului? Desigur, nicio cămilă nu putea face acest lucru. Era literalmente imposibil și ucenicii știau. Ce spunea Isus era cu totul opus față de ce fuseseră învățați ei.

Ucenicii trebuiau să înțeleagă că toți suntem în mod natural egoiști. Pur și simplu nu este natural pentru noi să fim altruiști. Pentru oamenii bogați poate fi și mai greu să fie altruiști decât este pentru oamenii care nu au atât de mult. Doar Dumnezeu poate schimba modul în care suntem și doar noi putem alege să Îl lăsăm să ne schimbe. Asta le-a spus Isus ucenicilor. Matei 19:26.

Probabil că ucenicii s-au holbat la Isus. Ceea ce tocmai spusese era mai mult decât puteau ei crede. Dacă era adevărat, atunci cine credea Dumnezeu că era suficient de bun să fie în Împărăția Lui? Levi-Matei probabil că era singurul ucenic care a fost bogat când Isus l-a chemat. Ce hotărâre a trebuit să ia pentru a putea deveni unul din ucenicii lui Isus? Luca 5:27,28.

Petru, Andrei, Iacov și Ioan își câștigau traiul din pescuit. Ce alegere au făcut când Isus le-a cerut să fie ucenicii Lui? Matei 4:18-22. 

GÂNDEȘTE-TE: Uneori îi tratăm și noi pe oamenii bogați de parcă ar fi speciali? Crezi că Satana îi ispitește pe oamenii bogați să fie mândri? Pe cei care nu sunt bogați îi ispitește să fie geloși? Ești bucuros că Isus ne poate schimba și ne ajută să fim asemenea Lui? Îți amintești să Îi ceri în fiecare zi să facă acest lucru?

Isus a vorbit despre a fi bogat, și ucenicilor Lui le era greu să înțeleagă ce spunea El. Ca de obicei, Petru a fost primul care a luat cuvântul. El I-a reamintit lui Isus că toți lăsaseră totul în urmă pentru a-L urma. Luca 18:28.

Poate Isus a zâmbit când le-a spus că nu trebuiau să se îngrijoreze pentru nevoile lor viitoare. Luca 18:29,30. Tânărul bogat a ales bogățiile și onoarea. Dar nu putea să considere aceste lucruri ca fiind cele mai importante și, în același timp, să fie în Împărăția lui Dumnezeu. El a trebuit să aleagă.

Toți cei care Îl aleg pe Isus trebuie să își amintească făgăduința pe care le-a făcut-o El ucenicilor în acea zi. Noi trebuie să Îl iubim, să ne încredem și să ascultăm de Isus mai presus de orice sau oricine. Atunci putem ști cu certitudine că, deși am putea avea probleme mari, Isus niciodată nu ne va părăsi. Când Se va întoarce, noi vom avea viața veșnică împreună cu El.

De multe ori oamenii suferă pentru că au ales să Îl iubească, să se încreadă și să asculte de Isus. Celor pentru care lucrează, prietenilor, rudelor sau chiar familiilor lor nu le place alegerea lor. Dar adesea descoperă că ceilalți care de asemenea au ales să Îl urmeze pe Isus sunt ca o familie pentru ei. 

Prieteni pentru cer – partea 1. Adaptare din Sunca, the Missionary Dog, de Anna Larsen Publicată de Pacific Press Publishing Association, Inc. Folosită cu permisiune.

Mi-am plimbat cățelul încoace și încolo pe trotuarul din Plaza Universitario din Lima, timp în care mă uitam și la mașină. Sunca s-a smucit și s-a tras atât de tare în lesă încât aproape s-a sugrumat. Îi plăceau plimbările, dar prefera mai degrabă să alerge.
– Fii cuminte, Sunca! am dojenit- o eu cu asprime și am ținut și mai tare de lesă. Sunca s-a oprit pentru o clipă și a privit în sus.
– Știi că ar trebui să te plimbi cuminte lângă mine, i-am spus, smucind puțin lesa. Sunca a înțeles și a părut că încearcă să se comporte frumos. Cum se întâmplă de obicei în Lima, cerul era acoperit de un tavan gri, și o briză rece și umedă făcea ca atmosfera să fie posomorâtă și neplăcută, dar lui Sunca viața i se părea minunată. S-a apropiat o tânără cu un teanc de cărți în brațe. Ea s-a îndrăgostit de Sunca la prima vedere.
– Ce cățel drăguț! Fata s-a plecat la pământ, a pus cărțile lângă ea și a mângâiat-o pe Sunca cu ambele mâini. Sunca i-a arătat și ea afecțiune și a început să o pupe peste tot pe față.
– Nu, Sunca, trebuie să te comporți frumos. Șezi, Sunca, șezi! Vocea mea cerea respect. Sunca a șezut ascultătoare, dând nerăbdătoare din lăbuțele din față.
– Ce frumos! spuse señorita fermecată. Ești un câine ascultător, a spus ea și a atins lăbuța dreaptă a lui Sunca. Ce mai faci, Sunca?

– Acum rostogolește-te, Sunca! Nici nu am terminat fraza, că Sunca s-a rostogolit și s-a oprit apoi tot în șezut.
– Uite, nu-i așa că este isteață? Cât mi-aș dori să am și eu un așa câine.
– Acum arată ce mai știi tu să faci. Am întins brațele și am format un cerc; cât de repede a putut, Sunca a pornit spre mine și s-a aruncat prin cerc ca o săgeată. Señorita a strigat entuziasmată: – Señora, parcă este de la circ. Ce câine minunat!
– Ah, să o vezi cum se joacă cu mingea ei. Un adevărat spectacol.
– Se joacă cu mingea?

– Desigur. Trebuie să vii să o vizitezi pe Sunca, și ea îți va arăta. Am scos o carte de vizită din geantă.
– Aceasta este adresa noastră.
– Mulțumesc, señora! Voi veni. Îmi cer scuze, dar acum trebuie să plec. Am o întâlnire în câteva minute. Mă bucur mult că v-am întâlnit. Sper să ne revedem. I-a făcut cu mâna și i-a zâmbit lui Sunca în timp ce dispărea printre studenții de la intrarea în universitate. Douăzeci de minute mai târziu, eram în mașină și îl așteptam pe soțul meu, care era la bibliotecă. Sunca stătea cu lăbuțele pe geamul deschis și mârâia la toți cei care se apropiau prea mult.
– Ah, mă bucur că încă sunteți aici. A trebuit să mă întorc să o văd din nou pe Sunca, a spus fata abia respirând. Bună, Sunca. Ce câine scump ești! Sunca a mârâit și i-a arătat dinții ascuțiți. (Va urma)