1 Și cuvântul DOMNULUI a venit la mine, spunând:

Cuvântul Domnului. O altă comunicare distinctă, totuşi aparţinând aceleiaşi serii de profeţii care a început cu capitolele 8-11. Versetele 12-24 ne fac în stare să determinăm ocazia şi să fixăm data profeţiei în ce priveşte timpul în care Zedechia căuta ajutor egiptean contra lui Nebucadneţar.


2 Fiu al omului, pune înainte o ghicitoare și vorbește o parabolă casei lui Israel;

Vorbă cu tâlc. Sau ghicitoare . Ebraicul chidah, o vorbire enigmatică, apare şi în Psalmi 49,4; 78,2. Pasajele acestea asociază cuvintele vorbă cu tâlc şi pildă aşa cum o face şi aici pasajul din Ezechiel.


3 Și spune: Astfel spune Domnul DUMNEZEU: O acvilă mare cu aripi mari, aripi lungi, plină de pene, care avea culori diferite, a venit în Liban și a luat ramura cea mai înaltă a cedrului;

Un vultur mare. Literal, vulturul cel mare. Potrivit cu versetul 12, simbolul îl reprezintă pe împăratul Babilonului (comp. Ieremia 48,40; 49,22).

Liban. Aici, poetic, reprezentând pe Iuda. Poate faptul că unul din palatele lui Solomon era numit casa din pădurea Libanului (1Regi 7,2; 10,17.21) a sugerat simbolismul de aici.

Vârful unui cedru. Ebraică, şammareth, un cuvânt care apare în Biblie numai aici, în v. 22 şi în capitolul 31,3.10.14. Etimologia lui este nesigură dar se presupune că înseamnă vârful unui arbore. Referirea aici este la Ieconia, pe care Nebucadneţar l-a luat captiv la Babilon (2Regi 24,12).


4 A rupt vârful lăstarilor lui și l-a dus într-o țară de comerț; l-a pus într-o cetate de comercianți.

Negoţ. Ebraică, kena‘an, în general transliterat Canaan, dar aici folosit în sensul lui secundar de marfă (vezi comentariul la cap. 16,29). Ţară de negoţ reprezintă Babilonul (cap. 17,12).


5 El a luat de asemenea din sămânța țării și a sădit-o într-un câmp roditor; a pus-o lângă ape mari și a sădit-o ca pe o salcie.

Sămânţa ţării. Acesta a fost Zedechia pe care Nebucadneţar l-a făcut rege în locul lui Zedechia. Ioiachin fusese înlăturat probabil din cauza înclinaţiilor lui pro-egiptene. Se nădăjduia că Zedechia, un vasal al Babilonului, va rămâne credincios suzeranului său.


6 Și ea a crescut și a devenit o viță care se întinde, dar de statură mică, a cărei ramuri s-au întors spre ea și rădăcinile ei erau sub el; astfel a devenit o viță și a adus ramuri și a dat mulți lăstari.

Butuc de viţă întins. Statului iudaic sub Zedechia i s-a permis să devină un regat rodnic şi prosper, deşi dependent. Zedechia jurase să recunoască suzeranitatea lui Nebucadneţar (2Cronici 36,13). Nebucadneţar, fără îndoială nădăjduia ca Israelul, un regat prosper, să servească drept un fel de stat tampon între el şi naţiunea cu înclinaţii imperialiste a Egiptului.


7 Era de asemenea o altă acvilă mare cu aripi mari și pene multe; și, iată, această viță și-a plecat rădăcinile spre ea, și și-a întins multe ramuri spre ea, ca ea să o adape din brazdele sădirii ei.

Un alt vultur mare. Hofra al Egiptului, numit şi Apries (v. 15; comp. Ieremia 44,30).

Spre el. Deşi Zedechia jurase supunere Babilonului (2Cronici 36,13; comp. Ezechiel 17,14), el a căutat în chip trădător ajutorul Egiptului. Ieremia s-a străduit să determine pe Zedechia să renunţe la această alianţă cu Egiptul (Ieremia 37,7).


8 Era sădită într-un pământ bun lângă ape mari, ca să facă ramuri și să dea rod, ca să ajungă o viță frumoasă.
9 Spune: Astfel spune Domnul DUMNEZEU: Va prospera? Nu va smulge el rădăcinile acesteia și nu îi va tăia rodul, ca să se ofilească? Se va ofili în toate frunzele ei înverzite, fără ca o mare putere și mult popor să o smulgă din rădăcinile ei.

Îi va merge bine? Este implicat un răspuns negativ. Ofertele făcute Egiptului urmau să aibă drept rezultat deplina distrugere a lui Iuda.


10 Da, iată, fiind sădită, va prospera? Nu se va ofili de tot când vântul de est o atinge? Se va ofili în brazdele unde a crescut.

Vântul de răsărit. Un simbol corespunzător al Babilonienilor, care locuiau spre răsăritul Palestinei. Vântul de la răsărit este vestit pentru efectele lui de ofilire şi nimicire asupra plantelor (Iov 27,21; Ezechiel 19,12; Osea 13,15; Iona 4,8).


11 Mai mult, cuvântul DOMNULUI a venit la mine, spunând:
12 Spune acum casei cea răzvrătită: Nu știți voi ce înseamnă acestea? Spune-le: Iată, împăratul Babilonului a venit la Ierusalim și a luat pe împăratul lui și pe prinții lui și i-a dus cu el la Babilon;

Ce înseamnă aceasta? Profetul dă o interpretare clară a parabolei (v. 12-17). Casa aceasta răzvrătită fără îndoială cuprindea pe aceia dintre exilaţii de la Tel-Abib, care nădăjduiau în succesul alianţei egiptene şi prăbuşirea rezultantă a puterii Babilonului.

A venit. Pentru interpretare vezi comentariul la v. 3-10.


13 Și a luat din sămânța împăratului și a făcut legământ cu el și a luat un jurământ de la el; a luat de asemenea pe cei puternici ai țării;
14 Ca împărăția să fie înjosită, ca să nu se ridice, ci prin ținerea legământului său să stea în picioare.
15 Dar el s-a răzvrătit împotriva lui trimițând pe ambasadorii lui în Egipt, ca ei să îi dea cai și mult popor. Va prospera el? Va scăpa cel care face acestea? Va rupe el legământul și va scăpa?

Cai. De la Dinastia a Optsprezecea înainte, carele erau echipamentul militar standard al oştilor egiptene (vezi comentariul la Exod 12,2.3; Isaia 31,1; 36,9).

Va aştepta? Perfidia lui Zedechia manifestată în călcarea legământului cu jurământ de credinţă, pe lângă cealaltă mare nelegiuire a lui, nu putea fi trecută cu vederea. Cu privire la sfinţenia unui jurământ vezi Iosua 9; 2Samuel 21,1.2.


16 Precum eu trăiesc, spune Domnul DUMNEZEU, cu siguranță, în locul în care locuiește împăratul, care l-a făcut împărat, al cărui jurământ el l-a disprețuit și al cărui legământ l-a rupt, va muri cu el în mijlocul Babilonului.

Va muri. Vezi Ezechiel 12, 13.

Va muri. Vezi comentariul la Ezechiel 12,13.


17 Nici Faraon cu armata lui puternică și marea ceată nu va face nimic pentru el în război, ridicând valuri de pământ și construind fortificații, pentru a stârpi multe persoane;

Va veni. Sau Va face pentru el . Adică, va îndeplini în folosul lui, sau îi va fi de folos. O corectare a textului care a fost sugerată face expresia să zică: îl va salva.

Când se vor ridica întărituri. Mai degrabă când ridică întărituri, adică, Haldeii. Aşa cum este textul implică faptul că ridicarea de întărituri de asediu (vezi comentariul la cap. 4,2) şi construirea de întărituri au fost făcute de Faraon.


18 Văzând că el a disprețuit jurământul prin ruperea legământului, când, iată, el și-a dat mâna și a făcut toate acestea, nu va scăpa.

Şi-a dat mâna. Adică facerea unui legământ.


19 De aceea astfel spune Domnul DUMNEZEU: Precum eu trăiesc, într-adevăr, jurământul meu pe care l-a disprețuit și legământul meu pe care l-a rupt, chiar pe acesta îl voi întoarce asupra capului său.

Jurământul Meu. Domnul numeşte jurământul şi legămintele cu Nebucadneţar ca ale Lui, fără îndoială, pentru că era făcut în Numele Lui (2Cronici 36,13). Mai departe, ca arbitru al istoriei, Domnul plănuise ca Iudeii în timpul acesta să se supună la jugul Babilonului (Ieremia 27,12).


20 Și îmi voi întinde plasa peste el și va fi prins în cursa mea și îl voi aduce la Babilon și mă voi judeca acolo cu el pentru fărădelegea lui cu care a încălcat legea, împotriva mea.

Îmi voi întinde mreaja. Versetul acesta este aproape identic, în prima parte, cu capitolul 12,13. Vezi comentariul de acolo.


21 Și toți fugarii lui cu toate cetele lui vor cădea prin sabie, iar cei ce rămân vor fi împrăștiați în toate vânturile; și veți cunoaște că eu, DOMNUL, am vorbit.
22 Astfel spune Domnul DUMNEZEU: Eu de asemenea voi lua din ramura cea mai înaltă a cedrului cel înalt și o voi pune; voi tăia din vârful lăstarilor lui unul fraged și îl voi sădi pe un munte înalt și înălțat;

Eu însumi voi lua. O făgăduinţă de reaşezare viitoare. Iehova Însuşi va lua o ramură de cedru şi o va sădi pe un munte înalt al lui Israel. Prezicerea este vădit cu privire la Mesia. Munte. Vezi Ezechiel 20,40; comp. Isaia 2,2-4; Mica 4,1-3.


23 Pe muntele înălțimii lui Israel îl voi sădi; și va aduce mlădițe și va da rod și va fi un cedru frumos; și sub el vor locui toate păsările de tot felul; în umbra ramurilor lui vor locui ele.

Păsări de tot felul. Reprezentând feluriţii locuitori ai pământului (comp. Matei 13,32), oameni din orice neam, seminţie, limbă şi popor. Printr-o rămăşiţă Dumnezeu plănuia să realizeze planul Lui original în chemarea lui Israel. Instrucţiunea religioasă urma să pornească din Sion, şi împărăţia spirituală să se extindă în lumea întreagă. Eşecul rămăşiţei lui Israel a făcut necesară chemarea către biserica creştină (vezi 1Petru 2,9; comp. Deuteronom 10,15). Membrii ei, adunaţi din fiecare naţiune, seminţie, limbă şi popor, urmau să constituie naţiunea prin care Dumnezeu să evanghelizeze lumea (Matei 21,33-46).


24 Și toți copacii câmpului vor cunoaște că eu, DOMNUL, am înjosit copacul înalt, am înălțat copacul de jos, am uscat copacul verde și am făcut copacul uscat să înflorească; eu, DOMNUL, am vorbit și am făcut aceasta.

Toţi copacii. Adică, popoarele înconjurătoare. Acestea urmau să fie martore la reaşezarea lui Israel şi să recunoască faptul că toată puterea este a lui Dumnezeu, care pe tăcute, cu răbdare, realizează scopurile viei Sale. Tuturor li se permite să ocupe un loc pe pământ spre a vedea dacă vor împlini scopul divin (vezi Ed 178; PK 535,536).COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE

15–18PK 451

22, 23 PK 599