Aşeza candelele. Literal, a pregăti candelele.
Sfeşnic. Cele şapte candele ale sfeşnicului luminau sanctuarului.
Aaron a făcut aşa. Vezi Exod 27,21; 30,8; Leviticul 24,3; 2 Cronici 13,11.
Bătut. Probabil o lucrare prin lovirea lucrare cu ciocanul, reponsse, metodă obişnuită Orient încă din vremuri străvechi (vezi Exod 25,18.31.36; 37,7.17-22). Cuvintele acestea sunt dintr-un cuvânt ebraic tradus în Numeri 10,2 din bucată întreagă.
Curăţeşte-i. Ritualul acesta trebuia să fie îndeplinit pentru leviţi înainte de a intra în slujba lor solemnă.
Apă ispăşitoare. Literal, apă pentru vină, adică apă care spală fărădelegea. Expresia aceasta nu se mai află în altă parte din Biblie. Ce mai era adăugat la apă nu ni se mai spune. Compară apele amare şi apa de curăţie (vezi capitolul 19,9.18.19), şi apa pentru curăţia leprosului (Levitic 14,4-7).
Să treacă briciul. Literal, să faci ca briciul să treacă peste. Compară cazul acesta cu acela al nazireului (capitolul 6,9), al leprosului (Levitic 14,8) şi al femeii captive (Deutronom 21,12).
Să-şi pună mâinile. Aceasta era un act simbolic. Unii comentatorii cred că acest act era adus la îndeplinire de căpetenii, poate pentru transferarea asupra leviţilor a obligaţiilor adunării în legătură cu slujbele de la Cortul Întâlnirii. Leviţi au fost daţi lui Dumnezeu în locul întâiului născut şi după cum întreaga familie era sfinţită prin întâiul născut, tot aşa beneficia întreaga adunare.
Să legene pe Leviţi. Porunca aceasta este repetată de trei ori (v.11, 13, 15). Leviţii erau un dar viu pentru slujire (vezi Romani 12,1).
Îmi sunt daţi cu totul. Vezi comentariul pentru capitolul 3,9. În locul întâilor născuţi. Care aparţineau lui Dumnezeu (versetele 17.18 şi compară cu capitolul 3.12.13).
Să facă ispăşire. Literal, să facă o acoperire, aceeaşi rădăcină de cuvânt de la care derivă şi cuvântul tradus tronul harului. Prin aducerea la îndeplinire a acestor slujbe leviţii făceau ispăşire pentru copiii lui Israel.
Urgie. Adesea o apariţie pentru neascultare (Exod 12,13; 30,12; Iosua 22,17). Leviţii erau între Dumnezeu şi adunare, asigurând astfel o acoperire (ispăşire) pentru ei.
S-au curăţit. Literal, făcut fără păcat, referindu-se la pregătirea persoanelor cerute şi nu la stropirea ceremonială.
Douăzeci şi cinci. Un levit între vârsta de 25 şi 50 de ani trebuia să primească răspunderile slujbelor Cortului Întâlnirii, La vârsta de 50 de ani el era eliberat de astfel de obligaţii. Lui îi mai rămânea privilegiul de a face servicii mai mici la sanctuar în mod voluntar, în semn de onoare. El nu era pensionat în mod arbitrar împotriva propriei dorinţe.
Comentariile lui Ellen G. White 16 PP 277