Veniţi-vă în fire. Sau Adunaţi-vă. Întrucât adunarea laolaltă sporeşte tăria prin sfatul comun, mărturisirea unită şi rugăciunea unită către Dumnezeu, profetul îşi îndeamnă poporul să se strângă laolaltă (vezi Evrei 10,24.25; comp. Ioel 1,14; 2,16-18).
Fără ruşine. Sau nedorită. Ebr. kasaph, însemnând literal, a deveni palid (astfel keseph, metalul palid, este argintul). Kasaph, în forma folosită aici, are două sensuri posibile: a dori după şi a fi ruşinat. Dacă Iuda era o naţiune nedorită, înseamnă că ea nu era vrednică de iubirea şi ocrotirea lui Dumnezeu. Dacă naţiunea era fără ruşine înseamnă că poporul nu avea un simţ corespunzător al vinovăţiei pentru păcatele lor (vezi Isaia 29,22).
Hotărârea. Adică, planul lui Dumnezeu de a-l pedepsi pe Iuda (vezi 1,2.4.8.18). Pentru aplicarea la ziua de pe urmă, vezi comentariul la cap. 1,7.
Căutaţi. Adresându-se acelora care pretind că-I slujesc lui Dumnezeu şi ascultă de Legea Lui, profetul îi îndeamnă să stea neclintiţi de partea lui Dumnezeu.
Smeriţi. Cei opuşi la caracter celor mândri, mulţumiţi de starea lor, şi lipsiţi de ruşine cărora li s-a vorbit anterior (vezi comentariul la v. 1). Cu privire la duhul mândriei, vezi comentariul la Matei 5,5.
Împliniţi. Cu toate că Iuda ajunsese să fie apostat şi degenerat, au fost unii care i-au rămas credincioşi lui Dumnezeu.
Poate că. Ebr ’ulay, poate; o expresie de nădejde, rugăminte sau teamă.
Gaza. Patru din cele cinci cetăţi de seamă ale Filistenilor sunt amintite aici pentru a reprezenta ţara aceea întreagă (vezi Amos 1,6-8). Ca şi Amos, Ţefania omite să amintească Gatul (vezi comentariul la Amos 1,6).
Ziua namiaza mare. Întrucât aceasta era partea cea mai dogoritoare a zilei, un timp când un atac al duşmanului părea cel mai puţin probabil, evident că expresia ziua namiaza mare înseamnă pe neaşteptate, sau brusc (vezi Ieremia 15,8).
Cheretiţilor. Se crede că aceştia vor fi locuit în partea de sud a coastei maritime filistene (vezi comentariul la 1Samuel 30,14). LXX are paroikoi Kreton, vecinii Cretanilor, sau cei care locuiesc printre Cretani.
Izlazuri Literal păşuni
Malurile. Acestea urmau să fie date rămăşiţelor lui Iuda la reîntoarcerea în ţara lor (vezi Obadia 17-20).
Nu-i voi uita. Sau îi va cerceta. Aici scopul cercetării lui Dumnezeu este binele şi binecuvântarea (vezi comentariul la Psalmi 8,4; 59,5). Profetul exprimă o încredere neclintită că poporul său va fi readus din captivitatea babiloniană şi evident consideră doborârea Filistiei ca premergătoare acelui eveniment.
Ocările Moabului. Descendenţii lui Lot, Moabiţii şi Amoniţii, erau duşmani înverşunaţi ai israeliţilor, cu toate că erau înrudiţi cu ei prin sânge (vezi comentariul la Amos 1,13; 2,1).
Hotarele lor. LXX zice: împotriva coastelor mele. Întrucât Domnul îl numea pe Israel poporul Meu, tot aşa, hotarele naţiunii puteau să fie numite în mod corespunzător hotarele mele, iar încălcarea lor constituia o ofensă adusă lui Dumnezeu, (vezi Deuteronom 32,8.9).
o groapă de sare, un pustiu veşnic; rămăşiţa poporului Meu îi va jefui, rămăşiţa neamului Meu îi va stăpâni.
Domnul oştirilor. Vezi comentariul la Ieremia 7,3. Dumnezeu vorbeşte astfel despre Sine pentru a arăta că resursele tăriei Sale vor şi împlini ameninţarea Lui împotriva duşmanilor poporului Său.
Moabul. Proximitatea Moabiţilor şi Amoniţilor de Marea Moartă, vecinătatea străvechilor cetăţi Sodoma şi Gomora (vezi comentariul la Geneza 13,10), va conferi şi mai multă forţă acestei profeţii împotriva vecinilor lui Iuda.
Domnul oştirilor. Vezi comentariul la v. 9; Ieremia 7,3
Nimici. Ebr. razah, a micşora. Profetul privea înaintea spre timpul când Dumnezeu îi va face pe toţi dumnezeii pământului să se micşoreze, un timp când ei nu vor mai avea închinători pentru a le aduce jertfe.
Fiecare. Vezi Isaia 19,18.19; Maleahi 1,11 Ostroavele. Sau ţinuturile de coastă. Este vorba de ţări îndepărtate la care se ajungea călătorind pe mare.
Etiopienilor. Ebr. kushim, Cuşiţii sau locuitorii lui Cuş (vezi comentariul la Geneza 10,6). Kush cuprinde Nubia şi unele părţi ale Arabiei învecinate cu Marea Roşie.
Asiria. În timp ce Asiria părea prosperă şi înfloritoare, profetul a prezis că şi ea va suferi mânia divină (vezi Isaia 10,12; Ezechiel 31,3-12; cartea lui Naum).
Fără apă ca pustia. Fertilitatea abundentă a Ninivei se datora irigaţiei. Când sistemul de irigaţie a fost distrus, n-a mai durat mult până ce Ninive a devenit o regiune aridă.
Turme. Avem aici o descriere amănunţită cu privire la pustiirea care urma să se abată asupra Ninivei (vezi v. 13). Profetul descrie printr-un limbaj viu lipsa locuitorilor omeneşti în ruinele cetăţii.
Pelicanul. Ebr. qa’ath, o pasăre care nu a fost identificată definitiv; poate bufniţa, pelicanul, sau vulturul. Ariciul. Ebr. qippod, probabil bufniţa cu urechi mici, Asio flammens; unii consideră că este vorba despre arici, Erinaceus auritus.
Plină de încredere. Sau, literal, netulburată, în siguranţă, nestânjenită. Cetatea este descrisă ca fiind fără teamă de vreun atac. În mândria ei Ninive îşi aroga chiar atributele divinităţii: Eu şi nici una afară de mine (comp. Isaia 14,13.14; 47,7; Apocalipsa 18,7).
Fluieră. Pentru a arăta batjocură sau dispreţ (vezi Ieremia 19,8; Mica 6,16).
Arată cu mâna. Sau flutură mâna. Un gest de lepădare dispreţuitoare.
COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE
1–3PK 390; 1T 180; 5T 99
3 MYP 90; 1T 426, 619; 2T 222, 405, 438; 5T 137
14 PK 365
15 PK 364