1 De s-ar preface în ape, capul meu, și o fântână de lacrimi, ochii mei, ca să plâng zi și noapte pentru cei uciși ai fiicei poporului meu!

O! De mi-ar fi capul. În mod logic versetul acesta aparţine la capitolul 8 şi aşa este aşezat în Biblia ebraică [ca şi în trd. G. Gal.]. Limbajul folosit aici în mod potrivit a fost numit poezia suferinţei (vezi Isa 23,4; Plângeri 2,11; 3,48). Deznădăjduita nenorocire a lui Iuda a mişcat adânc pe profet şi el a plâns cu amar. Neîndoios versetul acesta este motivul denumirii lui Ieremia ca “profetul tânguitor. Profunzimea sentimentelor sale ca şi duioşia cuvintelor sale ne reamintesc de Hristos, care a plâns pentru păcatele şi soarta poporului Său, nenorocit cu şase sute de ani mai târziu (vezi Luc 19,41-44).


2 De aș fi avut în pustie un loc de găzduire pentru călători; ca să las pe poporul meu și să plec de la ei! Pentru că ei toți sunt adulteri, o adunare de oameni perfizi.

Un han. “Un loc de locuit, KJV; “O colibă, trd. Nitz.; G.Gal.]. Vieţuirea la un loc cu oameni neevlavioşi şi decăzuţi din Iuda ajunsese atât de nesuferită, încât Ieremia dorea pacea şi liniştea unei vieţi retrase într-un loc singuratic şi pustiu (vezi Osa 55,6-8).

Preacurvari. [Adulteri, trd. Nitz.; Desfrânaţi, G.Gal.]. Atât literal cât şi spiritual (vezi la cap. 2,20; 3,8.9; 5,7.8).


3 Și ei își încordează limbile, arcul lor de minciuni; dar nu sunt viteji pentru adevărul de pe pământ, pentru că merg din rău în rău și nu mă cunosc, spune DOMNUL.

Întinsă. [Ei îndoaie, KJV]. Literal, culcă. Marile arcuri de război erau încordate apăsând piciorul pe capătul de jos în timp ce capătul celălalt era încovoiat pentru a se prinde coada de arc făcută din maţe de bou. Numele ebraic pentru cei care încovoiau arcul în cap. 50,14.29 este literal călcători ai arcului, (KJV; încordaţi arcul, trd. Cornil.].

Limba. Limba lor este asemuită cu un arc cu care ei împroaşcă săgeţile minciunii asupra semenilor lor (vezi Psa 57,4; 58,7; 64,3.4; comp. Isa 59,4).

Adevăr. Vezi la cap. 5,3; 7,28. LXX redă acest gând prin Minciuna, nu credincioşia a biruit. Nu pe calea cinstei şi a integrităţii ajunseseră ei tari şi bogaţi în ţară, ci prin vicleşug, fraudă şi înşelăciune.

Din răutate în răutate. Nu poate fi stare pe loc în răutate. Păcătoşii înaintează de la o formă de nelegiuire la alta (vezi 1Tim 3,13).

Nu mă cunosc. În înţelesul de ei nu recunosc (vezi 1Sa 2,12;Iov 18,21; Osea 4,1). Aceasta era cauza rădăcină a întregului lor rău.


4 Luați bine seama, fiecare la aproapele său, și să nu vă încredeți în niciun frate, pentru că fiecare frate va piedica mult și fiecare prieten va umbla cu defăimări.

Fiecare să se păzească. Când o naţiune s-a depărtat de principiile fundamentale ale religiei, ce mai poate ţine în frâu pe oameni în purtarea lor? Urmarea este deplina prăbuşire a moralităţii (vezi Mica 7,5.6). Aşa cum Ieremia învăţase prin amară experienţă, nu se putea încrede în nimeni, nici în cei din propria sa familie (vezi Ier 12,6; comp. Mat 10,36).


5 Și fiecare va înșela pe aproapele său și nu va vorbi adevărul; și-au învățat limba să vorbească minciuni și se obosesc ca să facă nelegiuire.

Se trag pe sfoară. [Vor merge cu calomnii, KJV; Înşeală, trd. Nitz.; G.Gal.]. Oamenii din vremea lui Ieremia înşelau nu numai pe duşmanii declaraţi, dar chiar şi pe prietenii lor.

Îşi deprind limba. [Şi-au învârtit limba, KJV; trd. G.Gal.]. O dezvăluire a nenaturaleţii răutăţii lor. Limba trebuia să fie deprinsă la experienţa minţii.

Se trudesc. [Se ostenesc, KJV; Se ostenesc, trd. Nitz.]. iscusinţa lor de a face răul este întrecută de voinţa de a-l săvârşi.


6 Locuința ta este în mijlocul înșelăciunii; prin înșelăciune ei refuză să mă cunoască, spune DOMNUL.

Locuinţa ta. O referire fie la locuinţa lui Ieremia, fie la aceea a poporului. La versetul 6, LXX spune: Camătî peste camătă, înşelăciunea peste înşelăciune, ei nu au dorit să mă cunoască. [Silnicie peste silnicie şi viclenie peste viclenie. De aceea nu vor să ştie de Mine trd. G.Gal.].

Nu vor. [Ei refuză, KJV]. Necunoaşterea de Dumnezeu a poporului era voită (vezi vers. 3, cap. 5,4.5). Încălcarea e o chestiune a alegerii.


7 De aceea astfel spune DOMNUL oștirilor: Iată, îi voi topi și îi voi încerca, pentru că ce altceva aș putea face pentru fiica poporului meu?

Domnul oştirilor. Vezi la cap. 7,3.

Şi voi topi. Pentru a îndepărta zgura. Dumnezeu avea să-i treacă prin cuptorul suferinţei (vezi la Ier 4,27-30; comp. Isa 48,10). Scopul pedepsirii era curăţirea iar nu nimicirea (vezi Zah 13,9; Mal 3,3).

Cum aş putea. O întrebare ce justifica felul de purtare divin (vezi Ioan 5,4). În ce alt chip i-ar fi putut trata Dumnezeu în situaţia în care se găseau?


8 Limba lor este precum o săgeată trasă, vorbește înșelăciune; unul vorbește pașnic cu gura lui aproapelui său, dar în inima lui el își întinde cursa.

Săgeata ucigătoare. [O săgeată trasă, KJV]. Mai bine o săgeată ucigătoare; sau o săgeată dintr-un arc puternic. În versetul 3 limba lor este asemănată cu un arc. Aici este asemănată cu o săgeată ucigătoare.


9 Să nu îi cercetez eu pentru acestea? spune DOMNUL; să nu fie sufletul meu răzbunat pe o națiune ca aceasta?

Pedeapsa. [Cercetez, KJV]. Adică, pedepsesc (vezi la Osa 8,4; 59,5).


10 Pentru munți voi ridica plânset și bocet; și o plângere pentru locuințele pustiei, deoarece sunt arse de tot, încât nimeni nu poate trece prin ele; nici nu se poate auzi vocea vitelor; deopotrivă pasărea cerurilor și fiara au fugit; s-au dus.

Pentru. Din pricina. Versetul acesta şi cel următor descriu trista pustiire a ţării, şi a oraşelor, cum şi exilul locuitorilor lor. Munţii. Terasele de pe coastele dealurilor, cândva cultivate şi roditoare, aveau să ajungă sterpe. Câmpurile. [Locuinţele, KJV]. Ebr. ne’oth, păşuni [trd. Nitz., GGal.]. Deşi cândva pline de turme, aveau să ajungă atât de pustii încât nici păsările nu ar fi putu găsi hrană.

Jelanie. Ebr. qinah, o elegie, [un cântec de jale, trd. G.Gal.; bocire, trd. Nitz.]. asupra particularităţilor poetice ale lui qinah vezi vol. III, p. 27. Cântecele de jale erau cântate de plângătoarele de profesie despre care se aminteşte în vers. 17.

Turme. [Vite, KJV]. Ebr. miqneh, adesea folosit în sens general pentru a include toate animale domestice: boi, vaci, capre, oi, cai măgari şi cămile.


11 Și eu voi face Ierusalimul ruine și o vizuină de dragoni; și voi face cetățile lui Iuda un pustiu, fără vreun locuitor.

Morman de pietre. Ruinele constând din moloz şi pietre (vezi cap. 51,37). .

Şacali. Ebr. ţamim, [şacali, (vezi cap. 10,22; 41,33; 51,37), care nu trebuie confundat cu ebr, tamim, un monstru de mare. (Gen 1,21; Psa 148,7), sau şarpe (Exo 7,9.10).


12 Cine este omul înțelept, ca să înțeleagă aceasta? Și cui i-a vorbit gura DOMNULUI, ca să vestească aceasta, pentru ce a pierit țara și a ars ca o pustie, încât nimeni nu trece prin ea?

Unde este omul înţelept? Atât înţeleptul, cât şi profetul sunt chemaţi acum să arate cauzele nenorocirilor naţionale (vezi cap. 8,8.9).

Pentru ce? o explicaţie a lui aceste întâlnit mai la începutul versetului. Întrebarea era Pentru ce a fost ruinată ţara şi a ajuns o pustietate tristă?


13 Și DOMNUL spune: Deoarece ei au părăsit legea mea pe care am pus-o înaintea lor, și nu au ascultat de vocea mea, nici nu au umblat în aceasta;

Pentru că. Iehova Însuşi dă acum răspunsul la întrebarea pusă în vers. 12.

Legea. Ebr. torah, care este un termen mai cuprinzător decât de lege. Torah înseamnă învăţătură, instruire şi îndrumare, şi mai poate fi folosit cu privire la învăţăturile profeţilor (vezi Ier 18,18; 26,4.5; vezi la Deu 28,16).

Nu l-am urmat. Pronumele [în româneşte la masculin l] în ebraică este la feminin, ceea ce lămureşte faptul că se face referire mai degrabă la lege decât la glas(Deu28,15).


14 Ci au umblat după închipuirea inimii lor proprii și după Baali precum i-au învățat părinții lor;

Aplecările. [Închipuirile, KJV]. Ebr. sheriruth, încăpăţânare, ceea ce totdeauna cuvântul ebraic înseamnă în Biblie (vezi cap. 3,17:24; 11,8; 16,12; 18,12 etc.).

Baali. În loc să-i înveţe legea lui Iehova (vezi Deu 11,19), părinţii lor i-au învăţat să urmeze nişte dumnezei ca Baal din Peor (vezi Deu 4,3), Baal Zebub din Ecron (1Rg 1,2) şi Baal al fenicienilor (1Rg 16,31.32). vezi la Osea 2,17.


15 De aceea astfel spune DOMNUL oștirilor, Dumnezeul lui Israel: Iată, voi hrăni acest popor cu pelin și le voi da să bea apă cu fiere.

Domnul oştirilor. Vezi la cap. 7,3. Voi hrăni. Literal, hrănesc. Ce urmează a se întâmpla este înfăţişat ca şi cum deja are loc.

Ape otrăvite. Ebr. ro’sh (vezi la cap. 8,14). Amarele dureri de care poporul urmează să aibă parte în curând sunt comparate cu această plantă amară, otrăvitoare (vezi la Ier 23,15; comp. Deu 29,18 Plâng 3,19).


16 Îi voi împrăștia printre păgâni, pe care nici ei nici părinții lor nu i-au cunoscut; și voi trimite o sabie după ei, până îi voi fi mistuit.

Îi voi risipi. Vezi la Ier 16,13; 47,4; comp. Lev 26,33; Deu 28,36.64.

voi trimite sabia. Până în ţara exilului lor nu urma să aibă nici linişte, nici siguranţă (vezi cap. 42,16; 44,27).


17 Astfel spune DOMNUL oștirilor: Luați aminte și chemați femeile care jelesc, și ele să vină; și trimiteți după femei iscusite, și ele să vină;

Domnul oştirilor. Vezi la cap. 7,3.

Căutaţi. Sau purtaţi-vă cu inteligenţă. [Luaţi aminte, trd. G.Gal.].

Plângătoarele. [Bocitoarele, trd. G.Gal.]. Ebr. megonoth, literal femeile care intonează o qinah [cântare de jale] (vezi la vers. 10). Când moartea îşi făcea loc în vreo familie erau tocmite bocitoare pentru a plânge pierderea. Ele accentuau jalnicele lor bocete prin despletirea părului, sfâşierea hainelor etc. Vezi 2Cr 35,25; Ecl. 12,5; Amos 5,16; Mat 9,23; Mar 5,38). Ieremia zugrăveşte poporului nenorocirea ca şi cum ar fi avut loc şi sugerează ca onorurile obişnuite pentru mort să fie aduse.

Iscusite. Literal, înţelepte, folosit aici în sensul de iscusiţi în arta bocitului. [Deprinse a jeli, trd. Nitz.; Isteţe, trd. G.Gal.]. Cu multă iscusinţă ele aminteau virtuţile celui mort, şi atingeau coardele sensibile ale inimii supravieţuitorilor (vezi cap. 22,18).


18 Și să se grăbească ele și să înalțe un bocet pentru noi, ca din ochii noștri să curgă lacrimi și din pleoapele noastre să țâșnească ape.
19 Fiindcă o voce de jale se aude din Sion: Cum suntem prădați! Suntem foarte încurcați, deoarece am părăsit țara, deoarece locuințele noastre ne-au lepădat.

Prăpădiţi. [Jefuiţi, KJV Nimiciţi, trd. Nitz; Pierduţi, G.Gal.]. Ebr. shadad, a devasta.

Ruşine. Literal, făcut de ruşine.

Să părăsim ţara. [Să pierdem ţara, trd. G.Gal.]. Plecarea nu era de bună voie.

Ne-au surpat locuinţele. [Ne-au aruncat afară, KJV]. Expresia aceasta poate fi tradusă şi: Ei au trântit la pământ locuinţele noastre. O schimbare uşoară în punctuaţie dă traducerea: Locuinţele noastre au fost surpate. Limbajul din KJV trebuie înţeles figurat. Locuinţele sunt înfăţişate ca vărsând pe locuitorii lor nelegiuiţi (vezi Lev 18,28; 20,22).


20 Totuși ascultați cuvântul DOMNULUI, voi femeilor, și să primească urechea voastră cuvântul gurii lui și învățați-le pe fiicele voastre bocetul și fiecare, pe vecina ei, plângerea.

Ascultaţi femeilor. Referirea se face probabil la bocitoarele tocmite amintite în vers. 17, deşi s-ar putea să fie o referire la toate femeile din ţară.

Învăţaţi pe copiii voştri. [învăţaţi pe fiicele voastre, KJV; trd. Nitz.; G.Gal.]. Din cauza grozavei sporiri a numărului deceselor (vers. 21) numărul obişnuit al bocitoarelor învăţate nu urma să fie îndestulător. Urma să fie nevoie ca actualele bocitoare să transmită iscusinţa lor fiicelor şi vecinelor lor.


21 Pentru că moartea s-a urcat prin ferestrele noastre și a intrat în palatele noastre, pentru a-i stârpi pe copiii de afară și pe tinerii de pe străzi.
22 Vorbește: Astfel spune DOMNUL: Chiar trupurile moarte ale oamenilor vor cădea ca balega pe câmpul deschis și ca snopul după secerător și nimeni nu le va aduna.

Ca gunoiul. Punctul de comparaţie este în neglijenţa şi dispreţul cu care avea să fie ratate cadavrele (Ier 8,2; 16,4; 25,33; comp. 2Rg 9,37).

Snopul înapoia secerătorului. [mănunchi înapoia secerătorului, KJV]. La fel ca pologul de cereale proaspăt secerate înapoia unui secerător, cei omorâţi urmau să zacă victimele îngrămădite ale Groaznicului Secerător. Totuşi, este o deosebire. Cerealele erau adunate, însă aceşti morţi urmau să fie lăsaţi acolo unde cădeau sau în mod dispreţuitor să fie călcaţi în picioare.


23 Astfel spune DOMNUL: Să nu se laude înțeleptul cu înțelepciunea lui, nici cel puternic să nu se fălească cu puterea lui, bogatul să nu se fălească în bogățiile lui;

Laude. Ceea ce înseamna "laudarosenie", aşa cum apare în 1 Împarati 20 : 11; Psalmi. 52 : 1; Proverbele 27 : 1 ; etc. Profetul scoate în evidenta subiecte amagitoare ale laudei de sine. Sfaturile omenesti de care au fost mândrii oamenii vor fi zadarnice în ziua pustiiri.

Întelepciunea. Probabil prima referinta este la inteligenta, perspicacitate politica. Totusi, orice încredere pusa în întelepciunea umana o sigura înselatorie, pentru ca este partiala si nesigura (vezi Proverbe 3 :5; 1 Corinteni 13 : 9, 10 ).

Taria. Poterile militare, armele, taria soldatilor, forta materiala, etc. Toate acestea sunt limitate. Bogatia. Averea si posesiunile materiale nu constituie o baza solida pentru lauda : "Bogatia îsi face aripi si, ca vulturul îsi ia zborul spre cer". (Proverbele 23 : 5).


24 Ci cel ce se fălește să se fălească cu aceasta: că înțelege și că mă cunoaște, că eu sunt DOMNUL, care lucrez cu bunătate iubitoare, care fac judecată și dreptate pe pământ, pentru că în acestea mă desfătez, spune DOMNUL.

În aceasta gasesc placere. Cel cu adevarat întelept îi atribuie lauda doar lui Dumnezeu, niciodata siesi (vezi versetul 23). Cunoasterea lui Dumnezeu este singurul teren solid pentru lauda (vezi 1 Corinteni 1 : 31; 1 Corinteni 10 : 17) Doar acel om este cu adevarat întelept în a carui inima

o asemenea stiinta este pretuita, deoarece este viata vesnica (Ioan 17 : 3). Aceasta cunostinta are un aspect intelectual implicând întelegerea. Relatia omului cu Dumnezeu are o baza inteleapta si motivanta. NU este ucenicie oarba. Omul trebuie sa-L slujeasca pe Dumnezeu cu întreaga minte (Matei 22 :37). Dar cunoasterea lui Dumnezeu merge dincolo de întelegerea teoretica. Este o cunoastere experimentala. Este practica. Se manifesta în umblarea pe caile Domnului. (Vezi Iov 22: 21; Ieremia 22: 26).

Mila. Evreiescul chesed "dragoste divina". Dumnezeu doreste ca oamenii sa ia cunostinta de atributele Sale. Judecata. Evreiescul mishpat (vezi Ieremia 5 : 4; Psalmi 119 : 7). Gasesc placere. Dumnezeu gaseste placere în manifestarea acestor atributelor morale asa precum Îi place sa le vada reflectate în copiii Sai (vezi Mica 6 :8; 7 : 18).


25 Iată, vin zilele, spune DOMNUL, că îi voi pedepsi pe toți cei circumciși împreună cu cei necircumciși;

Cei tăiaţi împrejur cu cei netăiaţi împrejur. Literal "taiati în pielea preputului". Afirmatia este enigmatica. Poate fi echivalenta cu "circumcisi în necircumciziune"(vezi cap 4 : 4). Întelesul ar fi atunci ca desi ritualul exterior ar fi evident, nu exista purificare interioara a inimii. Semnul exterior ca simbol al dedicarii lui Dumnezeu era în sine însuti fara valoare daca inima nu era si ea dedicata. RSV traduce fraza "circumcisi si totusi necircumcisi" (vezi Ieremia 4 : 4; Deuteronom 10 :16; 30 : 6; Romani 2 :25, 28, 29; 1 Corinteni 17 : 19; Galateni 5 : 6; 6 : 15; Coloseni 2 : 11).


26 Egiptul și Iuda și Edom și copiii lui Amon și Moab și toți cei din cele mai îndepărtate colțuri, care locuiesc în pustie, pentru că toate aceste națiuni sunt necircumcise și toată casa lui Israel este necircumcisă în inimă.

Egipteni, iudei, edomiţi. Plasarea lui iuda între Egipt si Edom este unsemn al degradarii.

Colţurile bărbii. Literal "tuns la tâmple", care înseamna "a avea colturile parului taiate".. Unele popoare, precum tribul nord arabic Chedar (vezi capitolul 49 : 28, 32), aveau obiceiul de a-si taia parul într-un cerc rotund, pe lânga tâmple. Aceasta practica avea o semnificatie religioasa si era interzisa iudeilor (vezi Levitic 19 : 27; 21 : 5). Herodot spune despre arabi "ei zic ca parul lor este taiat ca al lui Bahus; dar ei îl taie într-o forma circulara tunzându-l rotund pe lânga tâmple."

Toate neamurile. Aici profetul se poate referi la toate natiunile pagâne. Iuda era necircumcis în inima. În mod consecvent aceasta natiune nu a avut elocventa mai mare decât pagânii în ochii lui Dumnezeu si putea astepta judecatile li Dumnezeu.

COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE

1GC 21; 2T 361

1, 2PK 420

9 PK 415; 7T 89

23 AA 572

23, 24 AA 531; COL 401; CS 340; CT 46, 66; CW 119; FE 352, 376; MH 410; PK 69; TM 96, 258; 3T 550; 5T 737; 6T 148, 257

23 - 25 CW 102; FE 171

24 PK 413