1 Și s-a întâmplat, când Ieremia a terminat de vorbit întregului popor toate cuvintele DOMNULUI Dumnezeului lor, pentru care DOMNUL Dumnezeul lor îl trimisese la ei, toate aceste cuvinte,

Toate cuvintele. Vezi cap. 42,10-22.


2 Că Azaria, fiul lui Hoșaia, și Iohanan, fiul lui Careah, și toți bărbații mândri, a vorbit, spunându-i lui Ieremia: Tu vorbești mincinos; DOMNUL Dumnezeul nostru nu te-a trimis să spui: Nu mergeți în Egipt să locuiți temporar acolo;

Azaria. Faptul că Azaria este menţionat înaintea conducătorului de grup recunoscut, Iohanan (cap. 41,13.16; 42,1.8), ar părea să arate că Azaria era adevăratul conducător al nemulţumirii predominante. Această acuzaţie conform căreia Ieremia vorbea lucruri neadevărate, şi asta cu scopul de a preda poporul în mâinile haldeilor (cap. 43,3), repeta acuzaţia anterioară ridicată împotriva lui (vezi cap. 39,13.14).

Îngâmfaţi. Literal obraznici, sau încumetaţi. Adjectivul acesta sugerează că aceşti oameni în nici un caz nu reprezentau tot poporul, dar, aşa cum se întâmplă adesea, agresivitatea lor vocală i-a făcut în stare să ia iniţiativa.


3 Ci Baruc, fiul lui Neriia, te pune împotriva noastră, pentru a fi dați în mâna caldeenilor, ca ei să ne dea la moarte și să ne ducă robi în Babilon.

Baruc. Poporul aduce acuzaţia că Baruc, ca secretar şi însoţitor al profetului (vezi p. 343), influenţase pe Ieremia să predea această rămăşiţă de iudei în mâinile haldeilor.


4 Astfel Iohanan, fiul lui Careah, și toate căpeteniile armatelor și tot poporul nu au ascultat de vocea DOMNULUI, pentru a locui în țara lui Iuda.

Iohanan. Evident, el a început din nou să acţioneze ca un conducător al rămăşiţei lui Iuda.


5 Ci Iohanan, fiul lui Careah, și toate căpeteniile armatelor, au luat toată rămășița lui Iuda care se întorsese din toate națiunile, unde fuseseră alungați, pentru a locui în țara lui Iuda,

Toate rămăşiţele. Acestea cuprindeau şi pe Ieremia şi pe Baruc (v.6).

Se reîntorseseră. O referire la refugiaţii din Amon, Moab sau Edom (cap. 40,11), a căror includere în această emigrare însemna că, practic, toată Iudeea urma să rămână nepopulată.


6 Pe bărbați și pe femei și pe copii și pe fiicele împăratului și pe fiecare persoană pe care Nebuzaradan căpetenia gărzii o lăsase cu Ghedalia, fiul lui Ahicam, fiul lui Șafan, și pe profetul Ieremia și pe Baruc fiul lui Neriia.

Fiicele împăratului. Acesta cuprinde pe toate principesele regale (vezi comentariul la cap. 41,10). Lăsate cu Ghedalia. Vezi Ieremia 39,9-14; comp. 2Regi 25,8-12.22.


7 Astfel ei au intrat în țara Egiptului, pentru că nu au ascultat de vocea DOMNULUI; astfel, ei au ajuns până la Tahpanes.

Tahpanes. Vezi comentariul la Ieremia 2,16; comp. 1Regi 11,19. Oraşul acesta era locul unde emigraţii au hotărât să-şi fixeze noul lor cămin, cel puţin pentru un timp.


8 Atunci a venit cuvântul DOMNULUI la Ieremia în Tahpanes, spunând:
9 Ia pietre mari în mâna ta și ascunde-le în lut, în cuptorul de cărămizi, care este la intrarea casei lui Faraon în Tahpanes, înaintea vederii bărbaților lui Iuda;

În lutul cuptorului de cărămizi. Pentru alte acţiuni cu previziuni ce uzitează simboluri, vezi Ieremia 19,10; 27,2; Ezechiel 12,1-7.


10 Și spune-le: Astfel spune DOMNUL oștirilor, Dumnezeul lui Israel: Iată, eu voi trimite și voi lua pe Nebucadnețar, împăratul Babilonului, servitorul meu, și voi pune tronul lui deasupra acestor pietre pe care le-am ascuns; și el își va întinde cortul împărătesc peste ele.

Va întinde covorul peste ele. Sau Îşi va întinde cortul regal. Unii înţeleg aceasta ca fiind o referire la baldachinul întins peste tronul temporar. Alţii înţeleg prin acest covor acoperitoarea de piele aşezată pe platforma de sub tron, pe care criminalii îngenuncheau pentru a primi lovitura de moarte. Aceasta din urmă interpretare este favorizată de exprimarea din LXX, şi el va ridica armele împotriva lor. Interpretarea concordă cu prezicerea profetică cum că atunci când Nebucadneţar va veni în Egipt, va fi răzbunătorul lui Dumnezeu pentru a executa mânia Lui împotriva poporului Său răsculat.


11 Și după ce va veni el, va lovi țara Egiptului și va da pe cei care sunt pentru moarte la moarte; și pe cei care sunt pentru captivitate la captivitate; și pe cei care sunt pentru sabie la sabie.

El va veni. În ce priveşte fundalul istoric al acestei invazii, vezi comentariul la cap. 46,13.


12 Și voi aprinde un foc în casele dumnezeilor Egiptului; și el le va arde și pe ei îi va duce captivi; și el se va înveșmânta cu țara Egiptului, precum un păstor se îmbracă cu haina lui; și va ieși de acolo în pace.

Se va înveli. Nebucadneţar urma să-şi însuşească ţara Egiptului tot atât de uşor, cum se îmbracă un păstor cu haina sa. LXX zice în locul expresiei acesteia şi el va cerceta ţara Egiptului de paraziţi, aşa cum un păstor îşi caută haina sa de paraziţi.


13 El va sparge chipurile din Bet-Șemeș, care este în țara Egiptului; și casele dumnezeilor egiptenilor le va arde cu foc.

Stâlpii. Adică obeliscurile locului.

Bet-şemeş. Literal, casa soarelui; identificat cu Heliopolis, sau On. LXX pentru locul acesta

zice şi el va sfărâma stâlpii din Heliopolis, care sunt în On. Heliopolis este un nume, grec însemnând cetatea soarelui. Cetatea era aşezată aproape de locul unde e modernul Cairo. Numele lui egiptean era Iunu, al cărei forme ebraică este ’On (Geneza 41,45.50; etc.)

Comentariile lui Ellen G. White 5-7 PK 460